Și asistenții medicali au nevoie de terapie: 6 măsuri necesare pentru a gestiona stresul și epuizarea și a preveni erorile medicale în nursing

A fi asistent medical este o profesie valoroasă, vocațională și plină de semnificație și este în continuare piesa vitală într-un sistem funcțional de îngrijire a pacienților. Dar nu este deloc ușoară. În ultimii ani, volumul de muncă a devenit dificil de suportat, iar nursingul – una dintre cele mai importante și de viitor meserii din lume – a ajuns să fie și o meserie epuizantă și provocatoare pentru mulți profesioniști, fie tineri sau veterani. 

Pentru că la nivel mondial statisticile arată un risc crescut de burnout, insomnie, anxietate și depresie în rândul acestora, care impactează semnificativ calitatea serviciilor medicale, un număr semnificativ de angajatori, manageri și administratori medicali se concentrează tot mai mult pe menținerea sănătății mentale a angajaților lor prin diferite măsuri – terapia fiind una dintre cele mai importante metode. 

Dar cât de importante sunt măsurile acestea, când au asistenții medicali nevoie de terapie și care sunt motivele pentru care astfel de măsuri sunt necesare?  

O cultură a supraviețuirii, în asistența medicală 

A fi asistent cere mai mult decât pregătire medicală. Cere să fii pregătit pentru provocări dificil de gestionat și care se schimbă într-un ritm alert, într-un domeniu solicitant și imprevizibil. Ca rezultat, performanța unui asistent medical depinde azi în egală măsură și de sănătatea sa emoțională și mentală, zi de zi: ele se pot păstra și dezvolta foarte eficient prin terapie, consiliere și alte măsuri similare – oferite de angajator, de comunitate sau urmate pe cont propriu.   

Ce îngreunează această situație – cât se poate de reală, care s-a transformat într-o cultură a nursingului de supraviețuire – este ideea tabu că un asistent medical poate suferi de anxietate și depresie. Mulți nici nu conștientizează că ar avea nevoie de terapie sau consiliere, sau că suferă de burnout sau epuizare. Ba mai mult, se crede că asistenții medicali sunt stâlpi de sprijin și putere, deși sunt oameni vulnerabili la aceleași probleme, uneori mai mult, ca și ceilalți. Acest lucru adaugă și mai multă presiune pe umerii lor, amplificându-le teama că vor fi izolați, concediați sau scoși din echipe dacă admit că au nevoie de ajutor.  

În timp ce unii reușesc să facă față stresului de la job cu brio, alții se luptă cu un sentiment de eșec, de neputință și chiar pierdere, ceea ce poate duce ușor la burnout, anxietate sau depresie. Asistenții medicali fac față pacienților dificili, nepoliticoși sau nervoși, dar și cazurilor nefericite în care pacienții se simt mai rău sau chiar mor în spital – iar asta poate fi o traumă în sine greu de gestionat chiar și de cei mai căliți sau mai rezilienți dintre asistenții veterani.

Ce impact are sănătatea mentală asupra vieții unui asistent medical, asupra companiei pentru care lucrează, cât și asupra vieții pacienților?      

Cauze și consecințe ale unei stări slabe de sănătate psihică 

Poate am înțeles, per total, de ce asistentul medical are unul dintre cele mai căutate și mai importante profesii din lume, cu un nivel ridicat de stres. Dar care sunt, mai exact, motivele pentru care există riscul crescut de burnout și stres, cât și de anxietate și depresie – cele care impactează atât starea de sănătate a asistentului medical, cât și instituția și pacienții? 

Cercetările din ultimii ani au arătat deja că procentul asistenților medicali care suferă de depresie este dublu față de cel pentru alte profesii. De asemenea, un studiu publicat în the Journal of Occupational and Environmental Medicine în 2018 arată că asistenții medicali cu o sănătate psihică slabă sunt, de asemenea, mai susceptibili de a face erori medicale (26-71% mai mult decât cei sănătoși mental). Iar acest lucru afectează și angajații, și companiile.

Asistența medicală presupune un ritm alert de lucru, atenție maximă, concentrare, energie ridicată și multă responsabilitate, ceea ce predispune asistenții medicali la epuizare și simptome depresive. Pe lângă aceste îndatoriri solicitante, vorbim de factori de stres în nursing, precum: 

• prea puțin personal calificat, care să facă față volumului mare de pacienți
• ore de lucru peste program sau ture prelungite 
• posibil abuz verbal și chiar fizic din partea pacienților violenți sau dificil de gestionat
• un mediu de lucru alert (mai ales în cazul spitalelor și a secțiilor de terapie intensivă)
• dezechilibru între viața personală și profesională
• lipsa unor programe de wellness sau consiliere psihologică

Toate pot afecta chiar și cei mai puternici sau mai experimentați asistenți medicali. Când acest lucru se întâmplă, concentrarea, abilitățile de comunicare, lucrul eficient și gândirea critică, orientată spre soluții sunt grav afectate. Toate acestea duc la consecințe grave pe termen lung, precum:

• erori de medicație care pot afecta drastic calitatea vieții pacientului
• o gestionare slabă a pacienților dificili și a conflictelor la locul de muncă
• productivitate scăzută și neglijență în respectarea îndatoririlor
• dezvoltarea unei atitudini cinice și lipsite de comunicare empatică
• iritabilitate, insomnii și apatie și incapacitatea de a fi atent la nevoile pacientului
• capacitatea de a lua decizii este afectată și poate duce la accidente la locul de muncă
• sentimentul traumatizant de pierdere și de vină – mai ales în cadrul asistenților ATI, de pe secția de oncologie sau psihiatrie  etc. 
• probleme de sănătate fizică (hipertensiune, diabet, depresie) și chiar deces
• pierderea locului de muncă

Află de ce atenția față de pacient este critică pentru îngrijirea medicală de calitate

În ultimii ani, fenomenul de burnout și prevalența cazurilor de asistenți afectați de tulburări mentale au atras atenția foarte mult asupra importanței sănătății acestora, mai ales când rolul lor este atât de vital. 

Instituțiile medicale trebuie să contribuie la o cultură a stării de bine și să implementeze strategii care să sprijine sănătatea fizică și psihică bună a angajaților – lucru care ajută atât asistenții medicali, cât și pacienții. Cum pot companiile gestiona mai bine aceste tendințe nefaste și cum pot crea o cultură a stării de bine în cadrul lor?

Terapia pentru asistenții medicali, de ajutor și pentru companii: 6 măsuri de susținere a unei sănătăți psihice bune 

Nursingul este un domeniu important, care oferă siguranță financiară și o carieră de viitor, în care lucrezi din pasiune și dorința de a ajuta oamenii. Însă există și acest revers: performanța, satisfacția și starea de bine nu mai depind doar de pregătirea medicală, ci de inteligența emoțională, reziliență mentală, cunoașterea psihologiei umane, compasiune – față de pacienți, dar mai ales față de sine. Iar aceste abilități pot fi dezvoltate de multe ori prin programe de wellness, traininguri de dezvoltare personală, terapie și consiliere, dezvoltarea unei culturi sănătoase în cadrul companiei – practic, prin mai multe forme de terapie inițiate atât de manageri medicali și administratori, cât și de colegi sau chiar de asistenții medicali. 

1. Mindfulness și programe de reducere a stresului  

Practicile de mindfulness au fost îndelung studiate științific pentru efectele lor benefice asupra stării mentale și fizice. Astăzi, există programe special concepute pe baza acestor descoperiri – cursuri de mindfulness, cursuri de echilibrare emoțională, cursuri de compasiune de sine etc. – dintre care cel mai cunoscut este MBSR, un program de 8 săptămâni de reducere a stresului prin mindfulness, dezvoltat în cadrul Facultății de Medicină de la Universitatea Massachusetts din SUA (1979).

Companiile medicale internaționale oferă deja astfel de programe angajaților pentru a-i ajuta să își dezvolte abilități cheie și să prevină problemele sau tulburările mentale – compasiune, reziliență mentală, răbdare și putere de concentrare și, cel mai important, un mod benefic de a se raporta la stres (indiferent de natura lui) și la provocările de zi cu zi. 

2. Ședințe de psihoterapie / consiliere psihologică (individuale sau de grup)

Probabil cea mai bună și mai importantă metodă prin care asistenții medicali își pot menține sau recăpăta sănătatea psihologică și emoțională în condiții de stres este un program de terapie sau de consiliere, în funcție de nevoile acestora. Acest program poate fi încurajat și oferit de angajator sau urmat pe cont propriu.

Angajatorii pot asigura asistenților afectați de factori de stres ridicat un program de psihoterapie – atunci când există deja probleme declanșate, care trebuie tratate corespunzător – sau ședințe de consiliere psihologică – ideale pentru prevenirea problemelor de la bun început. Există și spitale care oferă programe de asistență pentru angajații lor, care cuprind ședințe telefonice gratuite pentru consiliere, susținere și suport online și offline, mai ales în situații de stres etc.  

Pentru a promova o cultură de wellness și a opri stigmatizarea asistenților medicali care suferă de burnout, anxietate, depresie sau care au o sănătate mentală sau emoțională vulnerabilă, companiile pot oferi gratuit acest tip de ședințe de psihoterapie sau consiliere în grup. Orice discuție deschisă, empatică și bazată pe susținere în cadrul echipelor medicale poate avea beneficii și mai rapide și pe termen lung pentru întreg personalul, care poate deveni un grup de sprijin în acest sens. 

3. Workshop-uri, programe sau traininguri de management al stresului 

O altă măsură binevenită prin care asistenții medicali pot fi ajutați și susținuți în a-și dezvolta reziliența mentală, inteligența emoțională și chiar productivitatea printr-o gândire sănătoasă, focusată pe soluții este posibilitatea de a participa la workshop-uri, traininguri și programe de stress management – fie în cadrul companiei, fie în afara acesteia. 

Aceste programe de stress management sunt ideale pentru administratori și manageri medicali, dar și pentru cei direct afectați de condiții de stres ridicate. Asistenții medicali interacționează constant cu situații sensibile, conflictuale și solicitante și trebuie să ia cele mai potrivite decizii medicale în fiecare caz. Companiile românești investesc deja în programe personalizate de management al stresului și de coaching de grup pentru a-și ajuta angajații, atât cei tineri cât și veteranii mai puțin deschiși la schimbare – și, indirect, pacienții.   

4. Zile de concediu medical pentru probleme de sănătate mintală

Cu toate că încă nu este încă o măsură populară și prea des implementată în cadrul companiilor românești, este una cât se poate de benefică pentru cei care suferă de epuizare psihică, burnout sau stări anxioase sau depresive. În plus, această tactică ajută și în retenția personalului competent, dar și în asigurarea serviciilor medicale de calitate oferite pacienților. 

Conversațiile despre sănătatea mintală la locul de muncă încă sunt tabu, iar angajații preferă fie să mintă, fie să continue să lucreze, deși ineficient și riscant. O metodă foarte bună de a ajuta asistenții medicali vulnerabili la aceste probleme și care lucrează în condiții de stres este să aibă posibilitatea de a primi zile libere pentru odihnă mentală sau pentru a fi prezenți la ședințele de terapie sau consiliere. 

5. Beneficii de wellness incluse în oferta de muncă

Aici ne referim la o altă formă de „terapie” de care pot beneficia angajații predispuși la simptome anxioase sau depresive, care au nevoie să-și îmbunătățească starea de sănătate – sau și mai bine, pentru a preveni problemele de acest gen la locul de muncă și a stimula productivitatea și calitatea muncii. 

Companiile se orientează adesea, în strategiile lor de HR, spre a oferi beneficiile de care au nevoie angajații. În domeniul asistenței medicale, nu există excepție – adeseori se oferă abonamente medicale premium, program de lucru flexibil, acces la evenimente și workshop-uri de dezvoltare personală despre care povesteam mai sus, și abonamente la facilități sportive (yoga, fitness, orice sport). 

Sportul susține sănătatea fizică, dar de asemenea este recomandat și de terapeuți și medici pentru a scădea nivelul de stres, pentru a stimula echilibrul mental și starea de bine, pentru a crește nivelul de optimism și reziliență mentală, pentru a înteți puterea de concentrare șamd. Beneficiile sunt nenumărate. 

6. Practica compasiunii de sine, una dintre cele mai bune “terapii” pentru asistenții medicali

Cum explicam și într-un articol dedicat importanței compasiunii de sine, efectele compasiunii au fost și ele intens studiate, sunt reale și aplicate. Compasiunea poate fi dezvoltată prin diferite metode –prin exerciții scurte, meditație, practici de mindfulness, terapie. 

Este una dintre cele mai practice tactici de înțelegere și gestionare a stresului, care susține un mindset constructiv atât la job cât și în viața personală. Desigur, cultivarea compasiunii nu este îndeajuns pentru a preveni sau trata tulburările mentale diagnosticate, dar ajută în a rămâne conștient, prezent și pregătit pentru fiecare zi, așa cum vine. Ea presupune să lucrezi cu vocea critică, învinovățirea, perfecționismul, să conștientizezi că nu ești singur și să identifici comportamentele distructive pentru a le transforma în unele constructive – pentru sănătatea ta și a celor de care ai grijă.

Descoperă metodele de cultivare a compasiunii de sine și efectele lor, aici.   

Practici terapeutice și dincolo de locul de muncă, la fel de importante

Asistenții medicali au nevoie de terapie – sau, mai bine spus, mai ales aceștia. Statisticile care arată consecințele grave ale stresului nu sunt noi, iar burnout-ul și tulburările de anxietate sunt des întâlnite mai ales în cazul celor care lucrează direct cu pacienții și cu cazurile de urgență. 

Expunerea la suferința acestora poate, de multe ori, să afecteze practica și să fie greu de acceptat și chiar să fie luată personal – de aceea, cultivarea compasiunii de sine, urmarea unui program de terapie sau consiliere, practicile de mindfulness în pauzele de lucru sau acasă și orice metodă de prevenire și gestionare a stresului sunt o necesitate în asistența medicală modernă.

Tocmai de aceea, angajatorii și angajații ar trebui să se sprijine reciproc pentru a crea o cultură conștientă de importanța sănătății psihice la locul de muncă. Iar practicile și terapiile să continue și acasă prin menținerea unei alimentații echilibrate, a unui stil de viață activ, respectarea programului de somn și mai mult timp pentru tehnici de relaxare (meditație, mindfulness, hobby-uri).