Igiena în unitățile medicale. Care sunt cele mai bune practici de urmat pentru un risc scăzut al infectării cu agenți patogeni

Igiena în unitățile medicale. Care sunt cele mai bune practici de urmat pentru un risc scăzut al infectării cu agenți patogeni

Spitalele, clinicile, laboratoarele sau cabinetele individuale sunt unitățile medicale la care mulți dintre noi apelăm în căutarea celor mai bune tratamente, depistarea unor afecțiuni sau refacerea sănătății. Menținerea curățeniei și a igienei îi preocupă pe managerii unităților care caută să le ofere pacienților servicii medicale performante, dar și lipsite de riscuri de infectare cu virusuri. 

Pentru că riscurile de contaminare vin atât din afară, cât și din interiorul unităților medicale, ele se supun unor standarde riguroase. Igiena este importantă deoarece tratarea paciențior în medii curate și dezinfectate ajută la reducerea majoră a numărului de complicații spialicești sau la transmiterea unor boli provocate de agenți patogeni.

În România,  începând cu anul 2016 au intrat în vigoare mai multe norme de igienă pentru combaterea infecțiilor asociate cu îngrijirile medicale. Este vorba de cele reglementate prin Ordinul Ministerului Sănătății (OMS)  961/2016 care a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial. Acesta este primul act normativ care reglementează controlul infecțiilor nosocomiale. Potrivit Ministerului Sănătății, infecțiile nosocomiale sunt „infecții asociate îngrijirilor medicale”.

Practic, documentul reprezintă o sumă de norme tehnice care detaliază activități de curățenie, dezisecție și sterilizare. Pentru respectarea lor, atât personalul de serviciu, dar și cel medical trebuie să fie în permanență atent și să folosească cele mai bune soluții.

În tot acest proces, igiena mâinilor joacă un rol de o importanță crucială. Vom detalia care sunt cele mai eficiente metode de igienă, când se recomandă folosirea anumitor substanțe, dar și ce proceduri trebuie să urmărească pacienții, personalul medical sau vizitatorii.

Citește și Departamentul de HR | Rolul său în industria medicală

Delimitarea zonelor de risc cu infecții cu agenți patogeni

În funcție de operațiunile care se desfășoară în anumite medii, zonele din unitățile spitalicești sunt împărțite astfel:

Zona neutră – zona filtrelor de acces și zona funcțiunilor – anexe: protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinări de urgență;

Zona curată  – camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spațiul de lucru al asistenților medicali, camera de odihnă pentru medici, camera de gipsare;

Zona aseptică – sala de operație și spațiul de spălare și echipare sterilă a echipei operatorii.

Delimitarea lor joacă un rol major deoarece procedurile de igienizare se schimbă și rigurozitatea cu care se tratează acest aspect crește. Pentru a preveni riscul infecțiilor, fiecare salon și rezervă de bolnavi, cabinet de consultație ori sală de tratamente trebuie să fie prevăzut/prevăzută cu lavoar amplasat cât mai aproape de intrarea în încăpere. El trebuie să fie suficient de mare pentru a preveni stropirea și este prevăzut cu:

  • baterie de amestecare a apei calde cu rece, prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul;
  • dispenser de săpun lichid;
  • suport sau dispenser de hârtie-prosop;
  • dispenser de loțiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este distribuită în flacoane individuale);
  •  dispenser pentru substanță dezinfectantă;
  • ușile facilităților pentru toaleta pentru pacienți trebuie să fie deblocabile din afară;
  • facilitățile de spălare a mâinilor, cu apă caldă și rece trebuie să fie furnizate în vecinătatea imediată a tuturor toaletelor, camere separate pentru bărbați și femei.
Reguli generale de menținere a igienei în spitale

Pentru menținerea curățeniei în spital sau alte unități medicale,  este nevoie să fie avute în vedere următoarele procese:

  • curățarea zonelor mai puțin murdare și apoi a celor cu grad de dificultate mai mare, de la cele mai înalte către cele mai joase;
  • suprafețele înalte trebuie curățate cu un dezinfectant impregnat pentru a nu se dispersa praful;
  • pereții, ferestrele și ușile trebui curățate în mod regulat, chiar dacă nu prezintă urme de murdărie;
  • saloanele pacienților, dar și cele de terapie intensivă necesită o atenție sporită;
  • băile trebuie curățate cel puțin o dată pe zi pentru a elimina patogenii care pot exista pe plăcile de faianță și gresie;
  • mișcările nu trebuie să fie unele circulare, ci într-o singură direcție pentru a nu contamina zonele deja curățate de patogeni.

Citește și Auditul medical | modalitati eficiente de a trece cu succes peste verificari

Buna igienă a mâinilor

Cu toții știm că igiena joacă un rol important pentru a preveni posibilele probleme de sănătate.  În spitale, aceasta este cu atât mai drastică cu cât riscul contractării unor boli este mai mare datorită expunerii sporite și a prezenței mai mari a cazurilor unor persoane care suferă de boli și afecțiuni. 

Deși există multe produse pe piață cu rol antibacterian, specialiștii nu recomandă folosirea lor în mod uzual. Conform instituției FDA (Food and Drug Administration) din Statele Unite ale Americii, folosirea săpunului antibacterian duce la dezvoltarea de bacterii rezistente la substanțele antimicrobiene din produs, iar ulterior agenții patogeni vor deveni mai greu de distrus.

Curățarea conformă a mâinilor cu apă și săpun se face astfel: sunt udate mâinile cu apă, apoi este aplicat produsul în cantitatea recomandată de producător, se freacă mâinile timp de 20 de secunde, acoperind toate suprafețele mâinilor și degetelor, inclusiv unghiile. Clătirea se face cu apă din abundență și apoi se folosesc prosoape de unică folosință, de preferat din hârtie, pentru uscare. De asemenea, trebuie folosit prosopul pentru a opri robinetul. Trebuie evitată apa caldă deoarece, pe termen lung, aceasta usucă pielea.

Curățarea mâinilor cu dezinfectant pe bază de alcool se face astfel: Se aplică produs suficient pentru a umezi complet ambele palme. Se freacă bine una de cealalată, cu mișcări circulare, cu degete interpuse până când substanța se evaporă pentru ca mâinile să rămână complet uscate. Pentru a fi eficient, dezinfectantul pe bază de alcool trebuie să conțină cel puțin 60% alcool.

Folosirea mănușilor

Folosirea mănușilor de către personalul medical este necesară în anumite situații, atunci când se anticipează că va urma contactul cu sânge ori cu orice alte substanțe sau materiale cu potențial infecțios. 

Aplicarea acestora nu reprezintă un substitut la igiena mâinilor. Ea trebuie făcută anterior aplicării mănușilor. De asemenea, după îndepărtarea lor, trebuie igienizate din nou mâinile, cu apă și săpun sau gel dezinfectant pe bază de alcool, după caz.

În timpul îngrijirii pacienților, atât medicii, asistentele, cât și celălalt personal medical va trebui să schimbe mănușile și să se spele sau curețe dacă acestea sunt deteriorate, sunt vizibil murdare sau trebuie să execute altă procedură medicală pentru același pacient, dar pe un loc curat.

Mănușile se schimbă, de asemenea, pentru fiecare pacient și se îndepărtează cu atenție pentru a reduce orice risc de contaminare a mâinilor.

Îngrijirea unghiilor și a bijuteriilor

Germenii pot trăi sub unghii atât înainte, cât și după folosirea unui dezinfectant sau spălarea pe mâini. Tocmai de aceea este recomandat ca medicii și celălalt personal medical să nu poarte unghii lungi sa unghii false atunci când intră în contact cu pacienți cu risc ridicat, de exemplu cei de la unitățile de terapie intensivă sau în sălile de operație. 

Totodată, bijuteriile pot să depoziteze mulți germeni și nu este recomandată purtarea lor în timpul îngrijirii pacienților.

Pregătirea mâinilor pentru proceduri chirurgicale

Înainte de orice procedură chirurgicală este necesară îndepărtarea ceasurilor, brățărilor și a bijuteriilor de orice fel. Apoi, trebuie îndepărtate resturile de sub un unghii cu un curățător sub un jet de apă. 

Urmează antisepsia – totalitatea procedurilor prin care se urmărește distrugerea agenților patogeni. Aceasta se face fie folosind un săpun antimicrobian, fie un dezinfectat de mâini pe bază de alcool. În cazul folosirii apei și a săpunului, trebuie frecate mâinile, dar și antebrațele între 2 și 6 minute. Apoi se poate aplica produsul pe bază de alcool. Mâinile trebuie să se usuce înainte de aplicarea mănușilor sterile.

Această procedură este importantă și nu trebuie deloc neglijată deoarce bacteriile de pe mâinile chirurgilor pot să provoace infecții ale rănilor dacă sunt introduse în câmpul operator în timpul operației. 

Citește și Coronavirus la muncă: 5 Trenduri de Succes în Recrutare în Timpul COVID-19

Măsuri de igienizare a unităților medicale

Există mai multe tipuri de igienizare și conform Ordinului Ministerului Sănătății din 961/2016 igienizarea se va face astfel:

  • pardoseala se va aspira de două ori pe zi. Curățarea umedă se face cu soluție de fenol 1%. Folosirea concentrației de 2% se recomandă în cazul contaminării evidente;
  • curățarea zilnică a mobilierului și a pervazelor cu apă caldă și detergent;
  • bazinele WC și chiuvete se spală cu detergent, iar în cazul contaminării se recomandă hipoclorit 0,5%;
  • saltele și perne – acestea ar trebui acoperite de învelitori de protecție rezistente la apă, care ar trebui spălate cu detergent după ce pacientul se externează și eventual dezinfectate cu hipoclorit 0,5% dacă sunt contaminate;
  • tăvile pentru medicamente: se depozitează în dulapuri închise sau, dacă se află în spații deschise, se țin acoperite și la distanță de geamul deschis;
  • paturile/ramele de paturi: pentru curățarea uzuală se folosește apă caldă și detergent; se recomandă spălarea la externarea pacientului sau săptămânal, în cazul în care pacientul este spitalizat pentru mai mult timp; se recomandă folosirea soluției de hipoclorit 0,5% dacă este posibilă contaminarea cu sânge (spre exemplu, în secțiile de ginecologie sau urologie);
  • igienizarea rezervei în cazul unui pacient contagios: îngrijitoarea trebuie să poarte mănuși de menaj și șorț; se recomandă curățarea umedă a pervazurilor, canaturilor, robinetelor și clanțelor; podeaua se aspiră, după care se spală cu detergent și soluție de fenol 1%; salteaua se stropește cu soluție proaspătă de hipoclorit 0,5%.

De asemenea, trebuie luate mai multe măsuri pentru prevenirea contaminării prin apă. Acestea sunt:

  • menținerea temperaturii apei la o valoare mai mare de 51°C, și a apei reci la o valoare mai mică de 20°C;
  •  dacă temperatura apei calde este sub valori cuprinse între 40.6°C-49°C pentru spitale sau 35°C-43.3°C pentru unități medicale cu specific pediatric, atunci se vor avea în vedere măsuri pentru a minimiza proliferarea Legionella spp. în sistemele de distribuție a apei prin creșterea periodică a temperaturii apei calde la peste 66°C la punctul de utilizare. Alternativ, se va face clorinarea apei și distribuirea ei în jet prin sistem. Totodată, va fi menținută recircularea apei calde în sistemele de distribuție din zonele de îngrijire a pacienților.
Concluzie

Menținerea curățeniei și a igieniei în unitățile spitalicești este proces care  presupune un efort constant și are un rol vital în reducerea numărului de îmbolnăviri în spitale, dar scade și riscul transmiterii angeților patogeni de la pacienți la alți pacienți sau de la medici și personalul medical la pacienți.

Printre reguli și proceduri complicate, spălatul riguros al mâinilor este absolut necesar în lupta cu virusuri și agenți patogeni. El poate să prevină multe probleme, de aceea nu trebuie deloc neglijat.

O bună conduită a personalului medical, respectarea procedurilor de către pacienți și vizitatorii acestora, precum și menținerea unor standarde înalte de igienă de către conducerile spitatalelor vor avea efecte pozitive pe termen lung în lupta cu infecțiile din spitale.

Despre Autor

Violeta Dan

Entuziastă, neobosită visătoare și cititoare avidă. Sunt o admiratoare a poveștilor bine spuse, a celor care inspiră, motivează, aduc plus valoare și o viziune nouă, dar care sunt bine documentate și splendid realizate.

Unde te afli in cariera?

mai sunt 3 intrebari

In ce orase ai vrea sa lucrezi?

mai sunt 2 intrebari

Ce iti doresti de la urmatorul job?

mai este o singura intrebare

Am ani de experienta
si as vrea sa ma dezvolt profesional ca .

Ce alte aspecte ti-ai dori sa imbunatatesti profesional?

este ultima intrebare

Multumim pentru raspunsuri!

Alatura-te celei mai mari comunitati digitale din Romania dedicata exclusiv specialistilor medicali si acceseaza Gratuit resurse pentru a te implini profesional.
Inscrie-te pentru a primi oferte relevante si sfaturi de cariera direct in casuta ta de email!
Înapoi