Un nou muzeu de istoria medicinei la UMF Iași

În urmă cu câteva zile a avut loc la Iași inaugurarea Centrului de Limbi Moderne și Integrare Culturală al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” într-un spațiu istoric, din strada Săulescu nr. 4, imobil ce a trecut printr-un amplu proces de consolidare, extindere, dotare și modernizare. Multe clădiri de patrimoniu din Iași aparțin UMF Iași; unele dintre acestea au fost restaurate (de ex., în 2016, clădirea în care actualmente funcționează Centrul Avansat de Cercetare-Dezvoltare în Medicina Experimentală – CEMEX). Rectorul universității, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, scria în prefața broșurii „8 monumente istorice și de arhitectură ale Universității de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» Iași”, lansată recent:

Sunt clădiri pe care Universitatea noastră, cu eforturi considerabile, le-a eliberat de sub povara imundă a ruinei, lăsând în schimb să strălucească patina nobilă a timpului și a istoriei. Haine noi de modă veche au îmbrăcat zidurile; am salvat corpul, prezervând însă integral spiritul și identitatea monumentară. (…) Veniți, vizitați și respirați clădirile-monument (…). E posibil, e chiar probabil să găsiți aici ancora care vă poate permite un inspir profund și revigorant la suprafața maelstrom-ului cotidian.

Universitatea de medicină din capitala Moldovei deține câteva muzee dedicate trecutului medicinei și farmaciei. În clădirea recent inaugurată s-a deschis un nou muzeu de istoria medicinei. La vernisajul expoziției pe care am organizat-o, și la care au participat oficialități municipale și județene, invitați din țară, studenți străini și numeroși oameni de cultură din Iași, am prezentat câteva exponate importante.

O premieră națională este expunerea unei cărți rare de anatomie din anul 1685, unicat în România:

GODEFRIDI BIDLOO, Medicinæ Doctoris & Chirurgi, ANATOMIA HVUMANI CORPORIS, Centum & quinque TABVLIS, Per artificiosiss G. DE LAIRESSE ad vivum delineatis, DEMONSTRATA, Veterum Recentiorumque Inventis explicata plurimisque, hactenus non detectis, ILLVSTRATA, AMSTELODAMI, Sumptibus Viduæ JOANNIS à SOMEREN, Hærdeum JOANNIS à DYK, HENRICI & Viduæ THEODORI BOOM, MDCLXXXV.

Medicul, anatomistul, naturalistul și poetul Godefridus Bidloo (Amsterdam, 1649-1713, Leyda) a fost profesor de medicină și chirurgie la Leyda și, pentru o vreme, medic personal regelui Wilhelm al III-lea al Angliei (1650-1702), care s-a stins în brațele sale.

Lucrarea pe care a publicat-o în 1685, aflată în patrimoniul Disciplinei de Istoria Medicinei a UMF Iași, este considerată de către specialiști foarte valoroasă, mai ales datorită celor 105 desene, ce diferă față de convențiile anterioare ale ilustrației anatomice, realizate de Gerard de Lairesse (1641-1711), cel mai popular pictor al vremii din Amsterdam, și gravate de Abraham Blooteling (1640-1690). Cel care a descris glandele bulbouretrale, chirugul William Cowper (1666-1709), a publicat în 1698 „Anatomy of the Humane Bodies” în care a folosit, fără a recunoaște, opera lui Bidloo și Lairesse. Editorii lui Cowper cumpăraseră 300 de copii ale gravurilor – din pricina faptului că anatomia lui Bidloo nu se vânduse. Cowper a redactat un text nou în limba engleză. A urmat o aprigă dispută. Bidloo l-a acuzat pe Cowper și a scris „Gulielmus Cowper, criminalis literari citatus, coram tribunali” în care l-a atacat dur pe cel care și-a însușit munca altora. Acest plagiat este cunoscut ca fiind unul din cele mai importante din istoria medicinei. Prima lege a dreptului de autor a intrat în vigoare, prin decizia paramentului britanic, în anul 1710 („The Statute of Anne”).

S-au expus și alte volume:

Descrierea și întrebuințarea apei simple și a apelor minerale din Moldova compusă de Dr. A. Fătu, Dedicată Prea Înălțatului Domn al Țării Moldovei Grigorie Ghica Voievod, Tipografia română-franceză, Iașii, 1851 (text în alfabet chirilic)

Doctorii Ștefan Episcupescu (1777-1850) și Anastasie Fătu (1816-1886) au bătut dealurile și munții pentru a descoperi calitățile terapeutice ale apelor românești. Dr. Episcupescu, în lucrarea „Apele metalice ale României Mari. Cercetate, descrise și însoțite cu o dietetică și macroviotică” (1837), descrie calitățile apelor și propune metode de captare și folosire. Dr. Fătu, după ce a umblat prin Moldova, a scris „Descrierea și întrebuințarea apei simple și a apelor minerale din Moldova”. Deși lucrările medicilor pledau pentru exploatarea apelor minerale spre folosința populației, oficialii nu s-au arătat prea interesați de proiectele acestora. Boierii preferau să caute tămăduirea în străinătate decât să acorde interes resurselor naturale aflate chiar pe moșiile lor.

Deux cas de tabes spasmodique par le Dr. V.L. Imerwol, Hopital des enfants maladies „La Charité” de Jassy, Imprimerie Nationale, Rue Alecsandri 11, Jassy, 1891

Diphtérie et serumthérapie par le Dr. V.L. Imerwol, médecin de l’hôpital des enfants „La Charité” de Jassy, Imprimerie Nationale, Rue Alecsandri 11, Jassy, 1896

Victor Imerwol a fost bibliotecar și vice-președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași și membru în comitetul de redacție al revistei societății. N.A. Bogdan, în cunoscuta-i lucrare „Societatea Medico-Naturalistă și Muzeul istorico-natural din Iași” (1919), aduce un omagiu câtorva din membrii SMN „cari au căzut victime datoriei, în cursul marelui război al întregei lumi, din anii 1916-1918”, prezentând fotografiile celor șase medici dispăruți, printre care și a dr. Victor Imerwol (1865-1917).

Pe una din broșuri este aplicată o șampilă cu mențiunea „Donația Dr. V. Imervool” – către Biblioteca Facultății de Medicină din Iași. Am omagiat memoria dr. Imerwol, la centenarul morții sale, suplinitor al catedrei de Clinică infantilă, înființată în urmă cu 120 de ani, profesor al Facultății de Medicină din Iași, victimă a Primului Război Mondial.

Autoplastie de la Lèvre inférieure par lambeau cervical dex fois renversé par A. Tzaïco, prosecteur a l’Institut d’Anatomie, ancient chef de clinique chirurgicale à la Faculté de Médecine de Jassy (Roumanie), Masson et C^ie, Editeurs, Libraires de l’Academie de Médecine, Paris, 1921

Parcurgând comunicările, lucrările și volumele pe care le-a publicat înțelegem complexitatea personalității chirurgicale a dr. Alexandru Tzaicu (1883-1958). Auto-operației de hernie, prima oară efectuată în lume, la Iași, în toamna anului 1909, eveniment major al existenței sale profesionale și sociale, i se adaugă, valoroase contribuții pe care le-a adus embriologiei, anatomiei și anatomiei comparate, chirurgiei generale, ortopediei, chirurgiei spinale, chirurgiei plastice și reconstructive și anesteziologiei.

Anatomia lui Gray descriptivă și aplicată. Ediția a douăzecișișaptea. publicată de T.B. Johnson ajutat de J. Whillis. Tradusă și adaptată la nomenclatura franceză și latină, completată cu date originale și pusă la curent cu ultimele cercetări de Dr. Gr. T. Popa și Dr. Florica Gr. Popa. volumul II. Osteologie, artrologie, miologie, Editura Librăriei Jean Leon, București, 1944

Dacă traducerea din Haeckel a rămas în manuscris, şi în amintirea celor care vor fi aflat cândva de munca sa, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu „Anatomia lui Gray”, deoarece aceasta a văzut lumina tiparului. Lumea medicală din anii ’40 a primit-o şi a privit-o cu un interes deosebit, mai ales prin completările pe care le-au adus traducătorii – Grigore şi Florica Popa.

Şi această traducere are un caracter aparte în biografia lui Grigore T. Popa. Prima nu a putut ajunge la public iar a doua a reuşit să fie tipărită – dar în timp de război, sub bombardamente urmate de incendii. În timpul editării volumului un incendiu a distrus patruzeci se clişee cu desenele originale, încât traducătorii şi cei care lucrau la tipărirea lui au fost nevoiţi să refacă desenele după natură. Prin traducerea „Anatomiei lui Gray”, cu toate completările şi adaptările, Grigore T. Popa a adus în literatura ştiinţifică românească un extrem de util instrument de lucru necesar atât studenţilor în medicină cât şi practicienilor.

Muzeul a expus și cărți vechi destinate studiului limbilor străine la Facultățile de Medicină și Farmacie din Iași – publicate de foști profesori ai universității, documente inedite din trecutul disciplinei de Limbi moderne, precum și o parte din resursele create în cadrul disciplinei de Limbi moderne, diplome cu distincțiile primite, volume ale simpozioanelor organizate, afișe ale evenimentelor și proiectelor internaționale la care membri disciplinei au participat și în care sunt implicați.

Acest articol a fost realizat de Dr. Richard Constantinescu, Autor şi iatroistoriograf Istoria Medicinei, UMF “Grigore T. Popa” Iaşi.

Dr. Richard Constantinescu