Studiu FHI: Cum vor tinerii medici români să transforme sistemul medical prin digitalizare [2020]

Cel mai recent studiu Future Health Index privind situația sistemelor sanitare globale, solicitat de Philips și aflat la cea de-a cincea ediție, include și România – o premieră care dezvăluie starea unei noi generații – tinerii medici români, curând la cârma ecosistemului medical, și-au propus să transforme sistemul odată cu propriul viitor, în special prin digitalizare. 

Dar cum arată această imagine? Care sunt nevoile și așteptările lor cu privire la tehnologie, la calitatea mediului de lucru, la satisfacția profesională? Și, la fel de important, ce fel de schimbări sunt necesare pentru a ajuta cadrele medicale tinere să modeleze sistemul medical?

La toate acestea, oferă răspuns sondajul realizat printre 3000 de profesioniști care descriu modul în care viitoarea generație de cadre medicale va furniza servicii de calitate, ajutorul valoros dat de noile tehnologii și factorii care influențează piața muncii în domeniul medical.  

Studiul internațional pentru raportul FHI 2020 a avut loc între noiembrie-decembrie 2019, în pragul pandemiei COVID-19. Respondenții sunt medici, asistenți medicali, personal auxiliar și lideri sub 40 de ani și angajați în mediul privat și public, din 15 țări – inclusiv România.

Care sunt provocările cu care se confruntă generația tânără din domeniul medical?

Provocările sistemului medical global se referă, în principiu, la creșterea populației îmbătrânite, la creșterea nivelului de burnout, dar și a numărului tot mai mare de responsabilități, mai ales administrative – pe lângă programul aglomerat al fiecărui profesionist medical. 

Deopotrivă, există și problemele ridicate de lipsa de personal și nevoia de a reduce costurile de pretutindeni, care cad pe umerii liderilor din domeniu. Și, de vreme ce majoritatea personalului medical e format tot mai mult din generația nouă, tinerii resimt presiunea rolului major pe care îl au asupra traiectoriei domeniului în care lucrează. 

Cu atâtea nevoi și provocări pe toate planurile, felul în care aceștia își propun să transforme sistemul de sănătate se bazează pe:

• așteptările de dezvoltare și de pregătire
• acces la inovație tehnologică în toate activitățile
• mediu de lucru cu focus pe echilibru personal-profesional

Tânăra generație a sistemului medical din România (…) așteaptă sprijinul mentorilor și accesul la noile tehnologii la locul de muncă – pentru aceștia este importantă implementarea unei culturi organizaționale adecvate care să permită dezvoltarea, luând în considerare nevoile în ceea ce privește extinderea competențelor, dar asigurând, în același timp, un echilibru între viața profesională și cea privată. – Șerban Isopescu, Manager Health Systems, Philips România. 

“Era posibilităților” pentru generația nouă a medicinei: ce arată studiul?

Ce încurajează acest studiu asupra stării sistemelor sanitare pre-pandemie – și acum, mai mult ca oricând – este ca, odată ce am descoperit experiențele și nevoile cadrelor medicale tinere, să trecem la a face schimbări acolo unde trebuie pentru a le împlini. 

Citește și: Cum va arata medicina viitorului?

Doar ajutând generația nouă putem beneficia cu toții de schimbare – atât ca lucrători în sănătate, cât și ca lideri și autorități în domeniu și, implicit, pacienți. 

Așadar, iată cele mai importante date descoperite despre cum își propun tinerii medici români și colegii lor să transforme sistemul medical prin digitalizare, în 3 mari direcții: dezvoltarea competențelor, acces la noile tehnologii, mediul de lucru ideal.

1. Formarea și instruirea profesională, superioare față de în alte țări – dar nu îndeajuns 

Sistemul sanitar românesc ocupă poziții inferioare conform indicelui de consum european pentru serviciile de sănătate – privind timpul de așteptare, rezultatele și facilitarea accesului la ele – iar cheltuielile au fost reduse în raport cu alte țări europene. 

Totuși, România se remarcă față de alte țări europene participante, în mai multe aspecte:   

Cadrele medicale tinere se consideră foarte pregătite pentru dobândirea de competențe non-medicale și sarcini administrative – și cred că multe spitale și cabinete le oferă formare continuă: 

• 97% dintre respondenți cred că formarea și instruirea în domeniu i-a pregătit pentru creșterea/promovarea gradului de conștientizare, în timp ce 91% se consideră pregătiți pentru stimularea eficienței în spitalul sau cabinetul lor (media europeană este mai mică: 84%, respectiv 71%)
• Doar 48% spun că beneficiază de formare continuă în creșterea/promovarea gradului de conștientizare, și 43% pentru stimularea eficienței la locul lor de muncă (media europeană este de 39%, respectiv 32%). 

O descoperire interesantă este că generația tânără arată unul dintre cele mai ridicate niveluri de cunoștințe privind îngrijirea bazată pe valoare* în România – dar nu o și practică:

• 50% dintre respondenți știau multe despre îngrijirea bazată pe valoare, și folosesc unii indicatori bazați pe valoare pentru a măsura performanța
• Cu toate acestea, 87% dintre cadrele medicale tinere spun că la locul de muncă se folosesc indicatori bazați pe volum

*îngrijirea bazată pe valoare se referă la plata pe baza rezultatelor în starea de sănătate a pacienților, nu pe volumul analizelor sau ale testelor efectuate de furnizorii de îngrijiri medicale. 

Cel mai mare deficit privind formarea și instruirea cadrelor medicale sub 40 de ani este legat de digitalizarea și valorificarea datelor pacienților. Față de respondenții din alte țări europene, aici întâmpinăm cele mai mari obstacole:

• 63% nu au suficiente date digitale pentru a influența rezultatele pacienților
• 53% cred că datele digitale existente ale pacienților nu sunt exploatabile 

Altă descoperire importantă este faptul că profesioniștii medicali din România cred că “utilizarea acceptată de către organizațiile profesionale, cât și accesul la personalul auxiliar și specialiști în știința datelor îi pot ajuta să folosească mai eficient datele digitale referitoare la pacienți”. 

Citește și: 4 moduri prin care inteligența artificială modelează medicina de azi și din viitor

2. Tehnologia are un rol decisiv în satisfacția pacienților, cât și a medicilor

Așa cum o arată și acest raport FHI, cadrele medicale tinere cred foarte mult în avantajele tehnologiei atât în îngrijirea cât mai bună a pacienților, dar și în satisfacția profesională la locul lor de muncă. De altfel, și trendurile globale arată că noile tehnologii sunt viitorul medicinei. 

Însă există obstacole pe care și generația nouă le observă astăzi, mai ales în România față de alte țări – aproximativ jumătate dintre participanți cred că aceste bugete limitate opresc adoptarea digitalizării și inovației în spitalele sau cabinetele lor, deși aceste procese sunt esențiale pentru progres. 

• 88% consideră că tehnologiile digitale ale datelor sunt de mare ajutor pentru rezultate mai bune ale pacienților, iar 82% cred că ele pot îmbunătăți experiențele acestora. 
• Numărul liderilor, medicilor și asistenților medicali români sub 40 de ani care cred în beneficiile tehnologiei este mult mai mare față de cel al cadrelor din alte țări participante la sondaj.

Dar cum poate influența tehnologia experiența cadrelor medicale la locul de muncă?

Poate tocmai pentru că există obstacole privind digitalizarea și inovația medicală în țară, generația tânără de profesioniști medicali din România au mai multe șanse decât omologii europeni să vadă tehnologia drept o metodă de a reduce stresul profesional și de a economisi timp prețios.

• De aceea, 79% dintre respondenți cred că folosirea tehnologiilor potrivite oferă mai mult timp acordat pacienților – un procent mult mai mare decât media pe cele 15 țări sau europeană 
• 77% se așteaptă ca adoptarea tehnologiilor să le reducă nivelul de stres
• Dintre aceste tehnologii, portabilitatea datelor privind îngrijirea medicală (între spitale sau cabinete) este principalul factor de tehnologie digitală care ar îmbunătăți satisfacția la job

Și, pentru că inteligența artificială este una dintre principalele inovații cu potențial în domenii vitale pentru populație, este interesant de observat că tinerele cadre medicale din România sunt mult mai deschise la a folosi IA astfel:

• 85% dintre medicii români cred că inteligența artificială poate oferi uneltele necesare pentru a menține sănătatea pacienților, în timp ce 82% cred că IA poate permite îngrijiri personalizate
• 79% dintre cadrele medicale române cred că IA le oferă mai mult timp petrecut cu pacienții lor, în timp ce 75% sunt de părere că va reduce și sarcinile administrative
• Cu toate că restricțiile bugetare sunt principalul obstacol, respondenții arată o disponibilitate ridicată în adoptarea tehnologiei (82% față de media europeană de 73%) 

Citește și: Aplicatiile tech medicale – din ce in ce mai mult in atentia tinerilor antreprenori

3. Mediul de lucru ideal: influențat pozitiv de digitalizare, dar nu de ierarhizarea ridicată 

O generație tânără de cadre medicale înseamnă și o deschidere mult mai mare spre progres și schimbarea culturii organizaționale, mai ales când este vorba de locul de muncă. Și, pentru că accesul la tehnologie este mai limitat decât în alte țări mai dezvoltate, și mediul de lucru ideal este mai concentrat pe dezvoltarea tehnologică. 

Aceste tendințe se reflectă și în rezultatele studiului – cadrele medicale tinere din România sunt extrem de motivate în special de tehnologie, când vine vorba de viitorul lor profesional: 

• 95% dintre respondenți arată un entuziasm mai ridicat față de progresul tehnologic medical decât în alte țări și cred că este important în activitatea lor
• 79% cred că implementarea și adoptarea noilor tehnologii sunt importante în activitatea lor
• 82% sunt mulțumiți de munca lor ca profesioniști medicali
• 63% cred că speranțele și așteptările din timpul formării corespund realității
• 21% au luat în calcul renunțarea la profesia medicală din cauza stresului – un procent mic față de media europeană și globală, dar destul de semnificativ

Concluzii

Toate aceste rezultate și comparații față de situația sistemelor medicale din alte țări europene, de exemplu, sugerează că progresul este foarte posibil, iar generația nouă este motivată să asigure acest progres. 

Spre exemplu, 63% dintre cadrele medicale tinere din România consideră că sunt capabile să stimuleze schimbarea, în ce privește modul de administrare a spitalului sau a cabinetului lor. Un procent mai mare decât media pe Europa (45%) sau pentru cele 15 țări participante (53%).

Este o tendință încurajatoare, însă există câteva obstacole care pot încetini această dezvoltare și modernizare tehnologică. Conform studiului, printre obstacolele cu impact negativ asupra satisfacției profesionale a cadrelor medicale tinere se numără:

• Restricțiile bugetare crescute 
• Numărul ridicat de sarcini administrative 
• Impactul deciziilor luate de conducătorii fără formare medicală în cadrul unității medicale 
• Lipsa câștigurilor suficiente care să justifice timpul investit în educație.

Toate acestea, laolaltă cu celelalte tendințe descoperite privind dezvoltarea profesională, sugerează că personalul medical tânăr are nevoie de o cultură organizațională mai flexibilă, mai deschisă spre progres și nu axată atât de mult pe ierarhizarea ridicată. 

Iar lipsa unei culturi organizaționale sănătoase, obstacolele administrative, îngreunarea procesului de digitalizare și lipsa accesului la mentorat influențează major alegerea unui loc de muncă pentru noua generație. 

Sunt multe perspective noi, câștigate odată cu analiza acestui raport global care include și România.  Cu ajutorul lor, autoritățile și liderii din domeniu pot explora aceste tendințe și pot face schimbări care să îmbunătățească starea sistemului medical din țară. 

Astfel, așteptările cadrelor medicale tinere pot să fie reflectate în realitatea experienței acestora, în special în ce privește formarea și instruirea, tehnologia și cultura organizațională – cele mai importante aspecte pentru viitoarea generație. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Sursă raport complet

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni – așa cum au nevoie.