Scrisoare catre viitorii studenti la medicina

Draga viitorule student la medicina,

    O sa incep prin a te felicita pentru promovarea examenului de admitere. Stiu ca ti s-a parut una dintre cele mai grele provocari, insa pe parcursul celor 6 ani de facultate o sa te convingi ca a fost doar un test!

   Nu stiu ce asteptari ai asa ca iti voi prezenta, din prisma celor 3 ani petrecuti in facultate, cateva aspecte. In primul rand, cand vorbesti despre medicina trebuie sa vorbesti despre pasiune si responsabilitate. Examenul de admitere este de fapt accesul catre un drum lung, cu suisuri si coborasuri care are ca scop deschiderea unor noi orizonturi. Abia atunci o sa realizezi care iti sunt limitele, cat poti sa citesti intr-o zi si cum iti poti folosi emotiile intr-un mod productiv.

    Primul an de facultate pentru mine a fost un “haos” echilibrat. Colocvii peste colocvii, laboratoare, cursuri interminabile (pentru ca da, atunci ma duceam la toate cursurile) dar si un mediu in care ma regaseam, oameni care imparteau aceleasi pasiuni, care se simteau la fel de dezorientati, insa dornici sa lege noi prietenii. Spiritul competitiv a fost intotdeauna productiv, e necesar sa stii cand sa te opresti. In primul rand iti recomand sa inveti pentru tine si nu pentru note, o sa vezi ca acestea la un moment dat devin irelevante. Nu conteaza daca esti de 7 sau de 10 conteaza sa stii unde sa cauti cand ai nevoie, sa stii sa te descurci si sa faci conexiuni pentru ca vei realiza ca aici nu e loc de tocit. Trebuie sa iti asumi raspunderea pentru ceea ce stii si sa constientizezi ca la un moment dat vei fi medic si nu te vei putea justifica in fata pacientului ca “fix ultima pagina nu am mai apucat sa o citesc”. Stiu ca pare greu, dar nu este imposibil. In primii doi ani, care sunt teoretici, este mult de citit, timpul mult prea scurt, presiune, competitie, insa toate astea te pregatesc pentru ce este mai greu de fapt: practica.

    Profesorii pe care-i vei intalni in timpul facultatii o sa vezi ca nu seamana cu cei din liceu: iti predau, te asculta si iti pun note. Nu, ei sunt niste modele de urmat, sunt medici la baza, care au trecut prin ce ai trecut si tu si practic impartasesc ceea ce stiu cu studentii. Spun asta pentru ca o sa vezi ca in proportie de 90% inveti singur, iar la facultate te duci pentru a-ti consolida cunostintele, pentru a cere sfaturi si indrumari.

Secretul este sa ai multa rabdare, sa nu te lasi descurajat si daca intr-adevar iti place si esti dedicat la un moment dat vor aparea si rezultate satisfacatoare.

    Anul trei este unul de tranzitie intre teorie si anii clinici. Stiu ca suna uau, ca in sfarsit ai ocazia sa vorbesti cu un pacient, sa faci o anamneza si sa vezi cum e sa-ti petreci o zi in spital, dar acum o sa realizezi cat de mult conteaza teoria. Pe langa faptul ca trebuie sa ai un bagaj destul de mare de cunostinte pentru a-ti putea da cu parerea asupra diagnosticului sau pentru a intelege patologia respectiva mai intervine si problema relationarii cu pacientul. Oamenii sunt dificili in general, dar o sa vezi ca cei care sunt in spital sunt cu atat mai putin sociabili. Aici intervine altceva: adaptarea. Cumva o sa vezi ca nu tot ce ai invatat in facultate se poate pune in practica. Este bine sa gasesti un echilibru si sa stii cum sa te adresezi unor tipologii de oameni pentru a te face inteles si respectat.

    La inceput nu o sa-ti dai seama cat de mult iti va schimba perceptia asupra oamenilor, asupra stilului de viata si mai ales asupra ta. Vei descoperi in tine o personalitate puternica ce te va ajuta sa treci peste toate piedicile si care te va face sa privesti dincolo de superficialitate.

   Iti urez mult succes in drumul pe care ti l-ai ales si nu uita: nu esti singurul care a trecut prin asta!

Cu drag,

Raluca Marin

Raluca Ioana Marin

Studenta la Medicina, anul VI, incerc sa combin utilul cu placutul. Am un “job” full time la facultate si un job part-time, aici la MEDIjobs. Pasiunea pentru scris am descoperit-o de cativa ani si incerc sa o valorific ori de cate ori am ocazia. Chiar daca timpul nu este cel mai bun prieten al meu, prin munca si sacrificii poti reusi ce ti-ai propus.