Schimbarea specialitatii in timpul rezidentiatului

Schimbarea specialitatii in timpul rezidentiatului este unul dintre cele mai discutate subiecte la inceput de an. Conform unei publicatii, iti poti schimba specialitatea in timpul rezidentiatului prin sustinerea unui nou examen de rezidentiat aferent sau daca indeplinesti anumite criterii pentru a te incadra la depunerea dosarului de schimbare (pentru mai multe detalii legate de specialitatile deficitari si conditiile ce trebuie indeplinite click aici).

Cei care decid sa isi schimbe specialitatea o fac din diverse cauze: motive personale, conditii de lucru, timp petrecut in spital, posturi dupa rezidentiat sau descopera pe parcurs ca au inclinatii catre alte specialitati. Facultatea, de cele mai multe ori, nu iti ofera suficient de multe informatii astfel incat sa-ti formezi o opinie corespunzatoare. In timpul stagiilor nu se fac toate specializarile, iar timpul petrecut pe sectie (3 ore) nu este de ajuns sa iti dai seama cum va fi sa faci asta pentru tot restul vietii tale.

La 19 ani cand dai admiterea nu prea constientizezi cu adevarat in ce te bagi, pe parcurs simti cum responsabilitatile iti bat la usa si iti dai seama ca la un moment dat vei lua niste decizii cu impact. La 24-25 cand termini facultatea cred ca esti inca tanar incat sa stii cu adevarat ceea ce te va atrage pana vei iesi la pensie (67 de ani). In alte domenii ai posibilitatea sa te schimbi la cativa ani: daca nu iti place sa lucrezi in publicitate poti sa-ti gasesti job in HR sau poate descoperi ca te pricepi la treburi administrative si tot asa. In medicina nu e asa usor. Daca te razgandesti cand esti medic specialist, trebuie sa mai faci un rezidentiat (eventual se echivaleaza materiile in comun-daca exista) si se mai duc niste ani (in medie 5).

Schimbarea specialitatii in timpul rezidentiatului este mai avantajoasa. Nu ai pierdut contactul, poti sa dai examenul de rezidentiat mai usor, avand cat de cat proaspete informatiile. E important sa schimbi specialitatea pentru ca daca nu lucrezi cu drag si nu te pasioneaza cu adevarat, nu poti profesa in medicina. Nu te poti duce la munca spunand “astazi nu am chef, o sa stau cu castile si-mi gasesc ceva de lucru”. Tot timpul ai pacienti, tot timpul trebuie sa-ti dai interesul, iar starea ta de spirit se reflecta si in atitudinea pacientilor (de cele mai multe ori).

Vlad Nicolae, medic rezident, a ales sa isi schimbe specialitatea, de la ATI la ortopedie si a fost de acord sa ne raspunda catorva intrebari, in interviul de mai jos:

1. Ce specialitate ti-ai ales initial? De ce?

Initial mi-am ales Anestezie si Terapie Intensiva. Am ales-o pentru ca inca din facultate m-a atras sala de operatii. Am vrut sa fie o specialitate foarte cautata astfel incat dupa rezidentiat sa imi gasesc mai usor un loc de munca. Mi-au placut fiziologia si farmacologia, iar la ATI, astea sunt baza. Dupa cateva luni de ATI, mi-am dat insa seama ca nu vreau sa fac asta toata viata.

2. Ce te-a facut sa te razgandesti?

M-am razgandit pentru ca, lucrand zilnic in sala de operatii, simteam ca vreau sa fiu in actiune din ce in ce mai mult. La ATI ai avantajul ca avansezi mai usor fata de orice chirurgie. Faci manevre mereu, trebuie sa fii foarte responsabil. Daca nu esti, devii, pentru ca altfel risti sa o comiti cand ti-e lumea mai draga. Un alt avantaj al ATI-ului, pentru cine este interesat de partea financiara, este sporul mare. Chiar daca am schimbat specialitatea, cred in continuare ca ATI este cea mai grea ramura medicala.

3. Care a fost procedura de schimbare a specialitatii?

In cazul meu, procedura de schimbare a specialitatii a constat in sustinerea unui nou examen de Rezidentiat. Nu se mai aprobau transferurile atunci cand mi-am depus dosarul. Astfel, am fost nevoit sa mai sustin inca o data acea “minunatie” de examen. N-a fost placut, dar alta varianta nu a existat. De fapt, poti sa iti schimbi specialitatea cu una deficitara cu dosar, dar ortopedia nu se afla printre ele.

4. De ce ai ales ortopedia? Cum ti se pare pana acum? Esti mai multumit professional?

Am ales ortopedia pentru ca mi-am dat seama ca vreau sa fac chirurgie si voiam sa am satisfactii ulterior. Trecusem deja prin cea generala si cardiovasculara in timp ce lucram pe ATI si nu ma atrageau, la fel ca restul chirurgiilor. Pana acum imi place ceea ce fac si ma simt in largul meu. Conteaza foarte mult si colectivul si am parte de niste colegi cu care ma inteleg foarte bine. Colegi, colege nu exista in ortopedie.

5. Cum este programul/mediul/ stilul de viata comparativ cu prima specializare?

Momentan, programul este mai usor fata de ATI. Nu exista ora fixa de plecare, poti sa termini la 1, poti sa termini la 6. La spitalul unde lucrez, rezidentii din anii 1 si 2 nu fac garzi, spre deosebire de cele 5-6 pe luna pe care le aveam la ATI. Atmosfera este mai linistita, insa la ortopedie depui efort fizic destul de sustinut uneori.

6. Ce recomandari ai pentru cei care vizeaza schimbarea specialitatii (din experienta ta)?

Le-as recomanda celor care au inceput rezidentiatul acum, sa nu se grabeasca cu schimbatul specialitatii. Sa astepte cateva luni bune, sa vada daca intr-adevar le place ceea ce fac. Pentru unii colegi, trecerea de la studentie la munca din rezidentiat poate fi destul de grea, astfel incat nu specialitatea aleasa sa-i determine s-o schimbe, ci munca in sine. Ar gresi daca ar decide schimbarea prea repede. Totusi, pe cei hotarati inca de la inceput s-o schimbe, ii sfatuiesc sa se pregateasca de examen din nou. Daca noua specialitate pe care si-o doresc se regaseste printre cele deficitare, sa isi depuna dosarul de transfer si sa nu mai piarda timpul.

Daca ai trecut printr-o experienta asemanatoare si ai dori sa povestesti despre acest lucru, te invit sa ne lasi un comentariu in sectiunea de mai jos 🙂

Daca doresti sa fii la curent cu oferte de cariera, dar si cu noutatile din domeniul medical, creeaza un cont gratuit pe MEDIjobs aici.

Raluca Ioana Marin

Studenta la Medicina, anul VI, incerc sa combin utilul cu placutul. Am un “job” full time la facultate si un job part-time, aici la MEDIjobs. Pasiunea pentru scris am descoperit-o de cativa ani si incerc sa o valorific ori de cate ori am ocazia. Chiar daca timpul nu este cel mai bun prieten al meu, prin munca si sacrificii poti reusi ce ti-ai propus.