?>

Săptămâna Europeană a Vaccinării 2020: „Previne. Protejează. Imunizează”, un mesaj direct și atât de necesar timpurilor noastre

Săptămâna Europeană a Vaccinării 2020: „Previne. Protejează. Imunizează”, un mesaj direct și atât de necesar timpurilor noastre

“Profit de ocazia Săptămânii europene a imunizării pentru a insista din nou pe faptul că nu trebuie, mai ales acum, să ne lăsăm garda jos în privința imunizării.” – este mesajul puternic pe care Dr. Hans Henri P. Kluge, noul Director Regional pentru Europa în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, l-a oferit cu ocazia începerii Săptămânii Europene a Vaccinării, anul acesta.

Este un mesaj care, alături de sloganul: “Previne. Protejează. Imunizează”, rezumă atât de bine ceea ce avem nevoie să facem pentru a preveni o nouă criză în sănătate precum cea pe care o trăim în acest an – sau chiar mai mici, precum epidemiile de boli care deja sunt prevenite prin vaccin. 

Săptămâna Europeană a Imunizării este lansată de OMS și are loc între 20-26 aprilie 2020 și celebrează eforturile extraordinare făcute în domeniul sănătății mondiale datorită vaccinurilor. De asemenea, ea promovează un fapt extrem de important: imunizarea este vitală în prevenția bolilor și în protecția vieților. 

Urmărește aici discursul Directorului Regional pentru Europa cu ocazia Săptămânii europene a imunizării.

“Trăim vremuri excepționale, când fiecare dintre noi face parte din lupta de prevenire a răspândirii virusului COVID-19. Situația iscată de acesta în regiunea europeană rămâne îngrijorătoare, însă noi suntem optimiști. Accesul la vaccinuri ne-a transformat tuturor societățile. Vaccinul este un bun public care trebuie să fie menținut ca să rămână eficace, mai ales în timpuri dificile.”, a mai punctat Kluge, care are peste 25 de ani de experiență internațională în medicină și sănătate publică, în discursul său oficial.

“Sistemul medical este complet solicitat și nu poate face față nici unei epidemii de boli care se pot preveni prin vaccin. Consecințele în sănătate și economie ale acestei pandemii de coronavirus afectează pe oricine. Rujeola a afectat peste 100.000 de tineri și bătrâni în Regiune, anul trecut, acest virus n-a dispărut. Va apărea din nou dacă nu facem tot ce ne stă în putință pentru a-l opri. Imunizarea este esențială în asigurarea îngrijirii medicale universale și a planurilor de dezvoltare sustenabilă, cât și o componentă vitală a societății noastre, care asigură siguranța sănătății. 

De aceea profit de ocazie pentru a lăuda ministerele sănătății din Regiune pentru că au ținut cont de apelul nostru de-a face tot ce e posibil pentru a prioritiza imunizarea, ca parte a serviciilor medicale de bază în timpul acestei pandemii. Și mulțumesc tuturor profesioniștilor medicali neobosiți, dedicați să nu lase pe nimeni în urmă în privința asistenței medicale și a serviciilor de vaccinare. 

Vaccinarea este un drept și o responsabilitate și depinde de noi să ne asigurăm că ne protejăm împreună. Vaccinurile salvează vieți.”, a încheiat Directorul Regional al OMS cu ocazia Săptămânii Europene a Vaccinării în 2020. 

Obiectivul principal al acestei săptămâni inițiate de Organizația Mondială a Sănătății este creșterea gradului de acoperire a vaccinării, prin creșterea nivelului de conștientizare a importanței imunizării în rândul părinților și al îngrijitorilor, al profesioniștilor din domeniul sănătății, al factorilor de decizie și al mass-media. 

De ce este importantă imunizarea prin vaccinare? 

La ora actuală, prioritatea internațională numărul 1 este găsirea unui vaccin împotriva noului coronavirus (COVID-19), care a provocat pandemia cu care întreaga omenire se confruntă acum. Este cea mai mare dorință atât a țărilor afectate de criză, cât și a fiecăruia dintre noi, a cărui viață decurge temporar într-un altfel de “normal” – mai restrictiv, mai dificil, mai izolat, mai înfricoșător. Pentru unii, răspândirea contagiosului SARS-Cov-2 a însemnat un risc prea mare, provocând decesele a peste 165.000 de oameni, la nivel global. Iar pentru alți peste 2.000.000 de oameni, este o experiență pe care nu și-o mai doresc vreodată. 

Tocmai de aceea, experți din întreaga lume (cercetători, specialiști în epidemiologie-vaccinologie, biologi, biochimiști, chirurgi, specialiști în boli infecțioase, alergologi, profesioniști în sănătate publică etc.) lucrează neîncetat pentru a găsi soluția în cazul acestei pandemii. 

Soluția nu vine sub forma unui tratament, ci în forma unui vaccin care poate preveni consecințele nefaste pe care le trăiesc, astăzi milioane de oameni îmbolnăviți. Prevenția este cel mai important pas în asigurarea sănătății mondiale și a protejării vieților.

Importanța vaccinării: cum funcționează imunizarea?

Imunizarea se referă la abilitatea sistemului nostru imunitar de a se activa în lupta împotriva anumitor boli. Când o persoană vaccinată intră în contact cu aceste boli, sistemul lor imunitar e capabil să răspundă mult mai eficace pentru a preveni dezvoltarea bolii sau pentru a reduce severitatea acesteia. Procesul de imunizare are rolul de a proteja individul și familia sa, dar și pentru a proteja comunitatea și a controla îmbolnăvirile serioase. 

Imunizarea prin vaccinare se realizează conform schemei naționale realizate de Ministerul Sănătății, în fiecare țară. Majoritatea vaccinurilor obligatorii se fac copiilor conform acestei scheme, iar imunizarea durează între 5 și 10 ani (imunizarea nu este pe viață – aceasta se face trecând prin boala respectivă). Dacă 85% din populație este vaccinată, atunci și adulții sunt protejați, iar virusurile nu se mai răspândesc – de aceea nu există vaccinuri obligatorii pentru adulți. Procentul necesar diferă de la țară la țară (în unele țări trebuie să fie un procent de 95%).

Trebuie menționat că vaccinul este un medicament, prin urmare poate prezenta efecte adverse post-vaccinare (roșeață locală ușoară, umflătură în zona înțepăturii, ușoară febră), dar riscul unor efecte adverse grave este foarte rar. Dacă un adult nu este vaccinat în copilărie, atunci existența unor boli (cardiovasculare, respiratorii etc.) poate face ca îmbolnăvirea cu o boală infecțioasă care putea fi prevenită prin vaccin (rubeolă, rujeolă, chiar și gripă) să devină foarte gravă sau letală.

Pentru mintea umană, este mult mai ușor să perceapă amploarea tratării unei afecțiuni reale decât a prevenirii acesteia. Suntem obișnuiți să credem după ce testăm pe pielea noastră. Însă bolile care se pot preveni prin vaccinare sunt infecțioase, periculoase și chiar letale. De aceea, chiar dacă rezultatele vaccinurilor nu se văd într-o comparație înainte și după, acestea salvează vieți. 

Mai exact, vaccinurile sunt una dintre cele mai de succes măsuri medicale care salvează milioane de vieți în fiecare an. 

Odată cu punerea în aplicare a programelor de imunizare de rutină, au fost atinse acoperiri de vaccinare ridicate și menținute pentru multe boli care pot fi prevenite prin vaccin (ex: poliomielită, difterie) în majoritatea țărilor europene și în multe altele (sursă). Deși acceptarea vaccinului este ridicată în rândul populației globale, există totuși un număr semnificativ de copii și adulți care nu sunt vaccinați din cauza șanselor ratate sau a unor percepții greșite. 

Motivele acestei „ezitări față de vaccin” sunt complexe și variază în funcție de vaccinuri, timp și țări și sunt influențate de factori precum:

  • Complacerea (nu percepe boala ca risc ridicat și vaccinarea ca fiind necesara), 
  • Comoditatea și constrângerile (bariere practice) 
  • Nivelul de încredere (lipsa de încredere în siguranță și eficacitate). 

De aceea, nivelul vaccinării împotriva agenților patogeni extrem de contagioși, cum ar fi virusul rujeolic, nu e suficient pentru a preveni răspândirea focarelor și a bolilor infecțioase în multe țări astăzi. De exemplu, numărul de infecții cu rujeolă cresc de la an la an, în ciuda eforturilor OMS de a eradica boala. În 2018, au existat peste 82.500 de bolnavi în 47 dintre țările din Regiunea Europeană OMS, cu 72 de morți – cele mai mari numere din ultimii 10 ani. 

Este o situație îngrijorătoare, de aceea, pentru a menține și a îmbunătăți situația imunizării populației prin vaccin, în prezent, mai multe țări își revizuiesc strategiile și discută schimbări în politicile de vaccinare, cu accent fie pe educarea populației, oferind indivizilor libertate de alerge, fie punerea în aplicare a vaccinării obligatorii, pentru a asigura rate de acoperire ridicate (sursă). 

Această ultimă măsură poate duce la o rezistență sau o aversiune și mai puternică a celor reticenți față de vaccinare, însă poate fi aplicată temporar sau permanent în regiunile susceptibile la focare de epidemie sau în funcție de condițiile sociale și culturale (ex: pentru sugari și copiii înainte de intrarea în medii educaționale sau pentru anumite grupuri profesionale, cum ar fi personalul medical). 

Ce este foarte clar e că populația are nevoie de și mai multă încredere – prin urmare, națiunile trebuie să își îmbunătățească strategiile de comunicare și de informare. 

COVID-19: 70 de vaccinuri împotriva coronavirusului, în teste la nivel global

Organizația Mondială a Sănătății (engl. WHO) a lansat pe 11 aprilie un raport (nefinalizat) care ține evidența a 70 de vaccinuri anti COVID-19 care sunt dezvoltate și testate în diferite colțuri ale lumii, cu o viteză uluitoare – printre dezvoltatorii internaționali se numără și Centrul de Cercetare OncoGen din Timișoara, ale cărui eforturi extraordinare au fost printre primele cu rezultate în privința găsirii acestui vaccin. 

Aceste diferite vaccinuri sunt deja testate pe oameni – cel mai mare progres este înregistrat de vaccinul experimental realizat de CanSino Biologics Inc. și Institutul de Biotehnologie din Beijing, urmați de Moderna (SUA) și Inovio (SUA), care au produsele în faza clinică. 

Scopul final este de a găsi candidatul perfect împotriva coronavirusului nou, care să fie oferit și populației cât mai repede posibil. Asta, mai ales în condițiile în care vorbim de a treia și cea mai cruntă pandemie de coronavirus în secolul 21 – după SARS (2002) și MERS (2015). Merită reamintit că pandemia se referă la o boală care atacă aproape toată populația unei regiuni sau a unor continente, de obicei într-un timp scurt. Poți afla mai multe aici despre pandemiile care au afectat omenirea, de-a lungul istoriei.   

Pronosticul cel mai optimist pentru găsirea unui vaccin anti-COVID-19 rămâne 1 an de zile, deja o estimare uimitoare pentru domeniul medicinei moderne. Experții în sănătate publică estimează că va dura între 12-18 luni pentru a afla dacă un vaccin este sigur și eficient, desigur, pentru a evita alte consecințe nefericite. 

Progresul în cazul descoperirii vaccinului potrivit se desfășoară extrem de rapid, dat fiind că acest virus infecțios nu pare să fie eradicat doar prin măsuri de control și izolare. Industria farmaceutică speră să reducă timpul normal necesar pentru a pune pe piață un vaccin – aproximativ 10-15 ani – într-un singur an (2021).

„Previne. Protejează. Imunizează” – o alegere asumată a fiecăruia dintre noi, pentru exercitarea unui drept și a unei responsabilități esențiale

Prima Săptămână Europeană a Vaccinării a fost lansată în 2015 de către OMS/Europa și o parte dintre Statele Membre ale Regiunii, cu scopul de a crește gradul de conștientizare, de a îmbunătăți formele de comunicare și de a promova imunizarea în cadrul regiunii europene. 

Lansarea Săptămânii Europene a Vaccinării a pornit ca urmare a îngrijorării că imunizarea devine tot mai puțin apreciată de oameni, în condițiile în care incidența bolilor infecțioase este în declin, la fel și teama de aceste boli. Ca urmare, rata vaccinării a scăzut în multe țări europene, iar asta a dus la apariția focarelor sporadice a unor boli specifice. Scăderea gradului de vaccinare a scăzut și din cauza manipulărilor media și a grupurilor anti-vaccin.  

Acest eveniment OMS urmărește să crească din nou rata vaccinării prin educarea publicului asupra faptului că fiecare copil are nevoia și dreptul de a fi protejat de bolile care pot fi prevenite astfel.

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment