?>

Conducerea autovehiculelor sub influenta drogurilor si riscurile asociate

Conducerea autovehiculelor sub influenta drogurilor si riscurile asociate

Conducerea sub influența drogurilor poate pune în pericol viața șoferului și pasagerilor, la fel ca în cazul conducerii sub influența alcoolului. 

Efectele specific ale substanțelor active asupra abilităților de conducere a autovehiculelor diferă în funcție de modul în care acestea acționează la nivelul creierului. De exemplu, marijuana poate încetini timpul de reacție, poate afecta percepția timpului și spațiului și poate reduce coordonarea motorie. Șoferii care utilizează cocaină sau metamfetamină pot fi agresivi și imprudenți atunci când conduc. Anumite tipuri de medicamente eliberate pe bază de rețetă, inclusiv benzodiazepinele și opioidele, pot induce somnolență, amețeli și afectează funcționarea cognitivă (gândirea și judecata). Toate aceste efecte pot duce la accidente rutiere.

Studiile de cercetare au arătat efecte negative ale marijuanei asupra șoferilor, inclusiv modificarea timpului de reacție și alterarea atenției asupra drumului. Utilizarea alcoolului în asociere cu marijuana induce deficite mai mari de atenție decât utilizarea separată a acestora. Unele studii raportează că opioidele pot induce somnolență și afectează gândirea și judecata, ceea ce crește riscul de accidente rutiere.

Este dificil de determinat modul în care anumite droguri afectează conducerea autovehiculelor, deoarece unii indivizi tind să asocieze diverse droguri între ele, inclusiv cu alcoolul. Se știe însă că chiar și cantități mici din unele medicamente/droguri pot induce un efect măsurabil în acest sens. Drept urmare, unele state au legi cu toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influenta drogurilor sau a unor medicamente. 

Câți oameni iau droguri și conduc?

Conform Studiului Național privind consumul de droguri și sănătatea publică din 2018 (NSDUH), în 2018, 20.5 milioane de persoane în vârstă de 16 ani sau mai mare au condus sub influența alcoolului în ultimul an și 12.6 milioane au condus sub influența drogurilor ilicite.

Sondajul a arătat, de asemenea, că bărbații au mai multe șanse decât femeile să conducă sub influența drogurilor sau a alcoolului. Procentul presoanelor cu vârste cuprinse între 21 și 25 de ani ce conduc după ce au consumat droguri sau alcool este mai mare decât cel al persoanelor cu vârste între 16 și 20 de ani sau cel al persoanelor cu vârste mai mari de 26 de ani ce conduc după ce au consumat droguri sau alcool.

Ce droguri sunt cel mai frecvent consumate de persoanele care conduc autovehicule?

După alcool, marijuana este drogul cel mai des consumat de către șoferii implicați în accidente rutiere. Testele pentru detectarea marijuanei în cazul șoferilor măsoară concentrația de delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), substanța activă halucinogenă din marijuana. Rolul pe care marijuana îl joacă în accidentele rutiere este însă neclar. THC poate fi detectat în lichidele biologice zile întregi sau chiar săptămâni după utilizare și este adesea combinat cu alcoolul. Riscul de accident rutier asociat cu consumul de marijuana în combinație cu alcool, cocaină sau benzodiazepine pare a fi mai mare decât cel pentru fiecare substanță activă luată în parte. 

Câteva studii au arătat că șoferii cu THC prezent în sânge au prezentat un risc de două ori mai mare de accident mortal decât șoferii care nu au consumat droguri sau alcool.  

Alături de marijuana, unele medicamentele eliberate pe bază de rețetă sunt, de asemenea, în mod obișnuit implicate în accidentele rutiere. În 2016, 19.7 la sută dintre șoferii care au condus sub influența medicamentelor au avut rezultat pozitiv pentru un anumit tip de opioid.

Care este frecvența accidentelor rutiere induse de consumul de droguri sau medicamente psihotrope?

Este greu de determinat câte accidente sunt cauzate de conducerea vehiculelor sub influența drogurilor, deoarece:

-nu exista încă un test de screening utilizat de către polițiști pentru testarea drogurilor;

-unele medicamente pot rămâne în organism zile sau săptămâni după încetarea administrării acestora, ceea ce face dificilă determinarea ultimei administrări și, prin urmare, cum și dacă a afectat conducerea autovehiculelor;

-poliția nu testează de obicei drogurile dacă șoferii au atins un nivel de alcool din sânge peste limita legală, deoarece există deja suficiente dovezi pentru aplicarea sancțiunilor;

-unii șoferi care provoacă accidente prezintă atât droguri, cât și alcool sau mai multe medicamente în organism, ceea ce face dificil de determinat ce substanță a avut efectul mai mare.

Cu toate acestea, 43.6 % dintre șoferii care au provocat accidente rutiere grave în 2016 au fost testați pozitiv pentru droguri și peste jumătate dintre șoferii aceștia au fost testați pozitiv pentru două sau mai multe droguri.

Efectele medicamentelor utilizate în mod necorespunzător asupra conducerii autovehiculelor

Marijuana afectează abilitățile psihomotorii și funcțiile cognitive importante pentru conducere, inclusiv vigilența, percepția timpului și spațiului, timpul de reacție, atenția distributivă, urmărirea benzii, coordonarea și echilibrul. Opioidele pot provoca somnolență și pot afecta funcția cognitivă.

Alcoolul poate reduce coordonarea, concentrarea, capacitatea de a urmări obiectele în mișcare și reduce răspunsul la situațiile urgente de conducere, precum și dificultățile de direcție și menținerea poziției benzii. De asemenea, poate provoca somnolență.

Ce fragmente din populație conduc în mai mare măsură sub influența drogurilor?

Șoferii adulți și cei mai în vârstă sunt susceptibili de conducere sub influența drogurilor. Adolescenții sunt mai puțin experimentați și sunt mai susceptibili decât alți șoferi să subestimeze sau să nu recunoască situațiile periculoase. De asemenea, sunt mai susceptibili să accelereze și să permită o distanță mai mică între vehicule. Când lipsa experienței de conducere a autovehiculelor este combinată cu consumul de droguri, rezultatele pot fi tragice. Accidentele auto reprezintă principala cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani.

Un studiu efectuat asupra studenților ce conduc a descoperit că 1 din 6 condusese sub influența unei alte substanțe decât alcoolul cel puțin o dată în ultimul an. Marijuana a fost cel mai frecvent consumat dintre droguri, urmată de cocaină și opioide (medicamente indicate în special pentru combaterea durerii).

Declinul mental în cazul vârstnicilor poate duce la administrarea unui medicament cu prescripție medicală într-o doză greșită, mai mare decât cea prescrisă. De asemenea, organismul vârstnicilor are capacitate mai mică de detoxifiere decât în cazul adulților. Acești factori pot duce la apariția fenomenului de supradozaj absolut sau relativ la volanul autovehiculelor.

Puncte de reținut

Utilizarea de droguri ilicite sau utilizarea greșită a medicamentelor eliberate pe bază de rețetă pot face ca conducerea unei mașini să fie nesigură, la fel ca și în timpul conducerii sub influența alcoolului.

Sondajele au arătat că în anul 2018, 20.5 milioane de persoane în vârstă de 16 ani sau mai mari au condus sub influența alcoolului în ultimul an și 12.6 milioane au condus sub influența drogurilor ilicite.

Este greu de măsurat cât de multe accidente sunt cauzate de conducerea autovehiculelor sub influența drogurilor, dar estimările arată că aproape 44 % dintre șoferii care au suferit accidente mortale au fost sub influența a cel puțin unui drog în momentul producerii accidentului respectiv.

Conducerea sub influența marijuanei, a opioidelor și a alcoolului poate avea efecte devastatoare asupra conducerii vehiculelor.

Despre Autor

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.

Facebook Comment