?>

Procrastinarea – ce este, care îi sunt cauzele și cum o combatem

Procrastinarea – ce este, care îi sunt cauzele și cum o combatem

Ți s-a întâmplat vreodată să amâni o sarcină până în ultimul moment și să sfârșești prin a o face sub presiunea timpului sau chiar să renunți cu totul la ea?! Trebuie să recunoaștem că toți ne regăsim la un moment dat în situația de a amână, în mod conștient sau nu, îndeplinirea anumitor sarcini sau activități. Este vorba despre procrastinare, un comportament des întâlnit la mulți oameni și care poate fi ușor confundat cu lenea. Nu avem de ce să ne speriem, însă trebuie să știm că procrastinarea poate avea în timp un impact negativ asupra vieții unei persoane. 

Termenul “procrastinare” provine din latinescul “procrastinus”, unde “pro” înseamnă “înainte”, iar “crastinus” înseamnă “de mâine”. Astfel, procrastinarea se referă la decizia de amânare în mod nejustificat a unei acțiuni și întreprinderea altora mai puțin importante în ciuda faptului că pot exista consecințe negative. 

Procrastinarea este un comportament des întâlnit și în rândul studenților de pretutindeni. Despre Facultatea de Medicină putem spune că nu este deloc ușoară, a fi student la medicină implicând mai multă muncă decât ai fi crezut vreodată. Chiar dacă este dificilă, viața la medicină este și plină de satisfacții, în special dacă ne gândim la scopul final, acela de a deveni un medic bun. 

Potrivit unui studiu realizat în 2007 în cadrul Universității din Calgary, între 80% și 95% dintre studenți au procrastinat în mod regulat, în special în acele situații în care au avut de terminat anumite sarcini și cursuri. În același timp, 75% dintre studenții care au participat la studiu au recunoscut că se consideră procrastinatori. O altă analiză realizată în 2015, care a inclus peste 38.000 de studenți, a ajuns la concluzia că procrastinarea le-a afectat viața studenților, notele lor scăzând din pricina obiceiului de a amână îndeplinirea sarcinilor. 

Citește și: Viața de student la Medicină: 10 lucruri pe care merită (și ai vrea) să le știi dinainte, ca să îți fie mai ușor

Nu de puține ori se consideră la modul general că studenții care procrastinează în mod regulat o fac pentru că nu le pasă cu adevărat de angajamentul pe care și l-au asumat atunci când au ales să urmeze cursurile Facultății de Medicină. Devon Price, profesor de psihologie socială în cadrul Universității Loyola, nu este însă de acord cu această generalizare, susținând că principalele cauze pentru care studenții ajung să procrastineze pot fi încadrate în doua categorii: teama de eșec, respectiv confuzia cu privire la pașii care trebuie urmați. Totodată, Devon Price spune că procrastinarea apare de multe ori atunci când “sarcina este importantă și individul își dorește să o facă perfect”. 

Cauzele procrastinării 

Cele mai des întâlnite scuze pentru a justifica procrastinarea sunt oboseala, lipsa timpului sau apariția unor factori externi perturbatori. Lucrurile pot fi însă ceva mai simple, de cele mai multe ori fiind vorba doar despre o prioritizare greșită a sarcinilor de lucru. Există însă și cauze serioase care pot provoca obiceiul de a amâna îndeplinirea sarcinilor, situații în care procrastinarea se poate dovedi în timp extrem de problematică. 

Lipsa autodisciplinei 

Disciplina de sine are un rol extrem de important în atingerea obiectivelor pe care ți le-ai stabilit. Indiferent de modul în care te simți, trebuie întotdeauna să ai tăria de a merge înainte, de a rămâne motivat și de a acționa în așa fel încât să îți duci la bun sfârșit toate sarcinile pe care le ai de făcut. Lipsa autodisciplinei îți poate afecta în timp multe aspecte ale vieții, începând de la încrederea în sine și până la cariera profesională. 

Teama de critică 

Dacă îți este frică mereu că vei fi criticat sau dezaprobat, vei ajunge cel mai probabil să faci mereu aceleași lucruri și să rămâi în același loc din care ai plecat. Joseph Ferrari, profesor de psihologie în cadrul Universității DePaul, a realizat mai multe studii pe această temă și a ajuns la concluzia că teama de critică se numără printre cauzele principale pentru care oamenii ajung să procrastineze. Ferrari a descoperit că mulți studenți se auto-sabotează pentru a da vina mai degrabă pe termenele limită decât pe propriile abilități pentru notele mici obținute. 

Te-ar putea interesa și: De la teorie la practică… medicală: Cât de mult îi ajută facultatea pe studenți pentru o carieră în medicină?

Depresie și anxietate 

Potrivit unor studii medicale, procrastinarea poate fi asociată de multe ori și cu afecțiuni precum depresia sau anxietatea. Lipsa de energie și motivație și sentimentele de disperare și neputință care însoțesc adesea aceste afecțiuni pot face dificilă îndeplinirea unei sarcini sau activități oarecare, oricât de grea sau ușoară ar fi aceasta. 

Alte cauze non-medicale 

Nu sunt deloc puțini nici cei care pur și simplu nu au un scop pe care să își dorească să îl atingă, drept pentru care lipsește cu desăvârșire și inițiativa de a porni munca. Totodată, lipsa interesului sau a dispoziției pot duce de multe ori la procrastinare. De asemenea, mulți tind să își facă un obicei extrem de nociv din a aștepta până în ultimul moment. Acest lucru a fost descoperit și într-un alt studiu al profesorului Joseph Ferrari, care a ajuns la concluzia că mulți procrastinează din convingerea că munca lor va fi mai productivă sub presiune. 

Cum combatem procrastinarea 

Procrastinarea poate fi controlată și combătută cu ajutorul anumitor tehnici simple care pot fi puse în practică foarte ușor. Este nevoie de un plan de acțiune concret și de ceva mai multă autodisciplină! 

Recunoașterea procrastinării 

Ni se întâmplă tuturor să mai amânăm din când în când o sarcină de lucru, însă lucrurile se complică atunci când acest comportament se transformă într-un obicei. Înainte de a porni la drum, este important să realizezi că te confunti cu această problemă și că este nevoie să iei măsuri! 

To-do-list cu sarcinile de îndeplinit 

Începe prin a pune pe hârtie sarcinile de îndeplinit pentru ziua respectivă. Gândește-te în același timp și la timpul de care ai nevoie pentru a finaliza fiecare task în parte. Astfel, vei putea prioritiza mult mai ușor activitățile pe care le ai de dus la bun sfârșit până la încheierea zilei. 

Citește și: Ghid pentru studenti: 13 tehnici pentru a-ti spori productivitatea

Distanțare uniformă a termenelor limită 

Cercetătorii Dan Ariely și Klaus Wertenbroch au realizat un studiu complex despre termenele limită și eficacitatea acestora, ajungând la concluzia că cea mai bună soluție de a crea deadline-uri mai puțin stresante și mai realiste este de a împărți proiectele mari în sarcini mai mici. Astfel, se pot stabili termene limită pentru fiecare sarcină în parte în loc de un singur termen limită pentru întregul proiect. 

Împărțirea pe segmente de lucru a unui proiect de anvergură poate înlătura nesiguranța și descurajarea. Impărțindu-ți activitatea în mai multe etape de rezolvare, care pot fi parcurse pe rând, cu pași mici, îți dai mai multe șanse de a nu fi copleșit de volumul de muncă. Distanțarea uniformă a termenelor limită îți oferă în plus un sentiment de progresie, care îți poate oferi un plus de motivație. 

Elimină sursele de distragere a atenției 

Verificarea constantă a notificărilor de pe telefon sau a știrilor de la televizor îți va îngreuna procesul de îndeplinire a sarcinilor de lucru, așa că cel mai bine ar fi să îți oprești notificările social media. De asemenea, înlătură toate celelalte surse de distragere a atenției, precum muzica de la radio sau televizorul pornit. Astfel, îți vei putea concentra întreaga atenție asupra lucrurilor pe care le ai de făcut! 

Recompensează-te 

Nu îți cere nimeni să muncești fără oprire, așa că nu ezita să îți oferi o mică recompensă după ce ai tăiat o sarcină de pe listă. Poți urmări un episod din serialul preferat, poți găti ceva sau poți ieși la o scurtă plimbare în parc, orice îți face plăcere și te încarcă cu energie pentru restul zilei. 

Folosindu-te de aceste tehnici vei putea reduce destul de mult procrastinarea și îți vei putea gestiona mult mai bine timpul pe care îl ai la dispoziție. Chiar și așa, vei observa totuși că nu vei putea înlătura complet procrastinarea din viața ta, obiceiul de a amâna uneori lucrurile pe care le ai de făcut fiind imposibil de evitat în totalitate. Cel mai important este însă să conștientizezi cauzele care provoacă procrastinarea în cazul tău și să încerci pe cât poți de mult să le combați.  

Ești student și vrei să fii la curent cu oportunitățile de carieră? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România. 

Despre Autor

Adrian Șomai

Îmi plac provocările și sunt cel mai fericit atunci când călătoresc și am șansa de a cunoaște oameni și locuri noi. Nu am studiat jurnalismul, însă mi-a plăcut dintotdeauna să scriu și să ofer informații utile celor din jur. Încerc să prezint într-o manieră accesibilă lucruri pe care și eu le caut, oferind explicații și răspunsuri simple la întrebări esențiale.

Facebook Comment