Principalele provocări ale sistemului de sănătate global în noul deceniu

Organizația Mondială a Sănătății a realizat recent o listă care cuprinde principalele provocări ale sistemului de sănătate pe care le are în vedere în noul deceniu. Intenția sa este de a evidenția problemele cu care ne confruntăm la nivel global, pentru a atrage atenția și a crea implicare atât din partea sectorului medical, cât și a autorităților naționale și internaționale, a comunităților și agențiilor specializate de la nivel global.

De la coronavirus și telemedicină, la schimbările climatice, iată pricipalele provocări ale sistemului de sănătate urmărite la nivel global în noul deceniu:

Boli infecțioase și potențiale pandemii

În 2018, Bill Gates a declarat pentru Business Insider că va fi o epidemie – poate una ca gripa din 1918 – care ar putea ucide peste 30 de milioane de oameni în termen de șase luni și că toate țările ar trebui să se pregătească pentru acest lucru, așa cum ar reacționa în cazul unui război.

Noul coronavirus, acum oficial cunoscut sub numele de COVID-19, probabil nu va fi la fel de dezastruos ca acea predicție particulară, însă, până în prezent, au fost confirmate 22.151.281 de cazuri la nivel mondial, din care 781.123 de persoane infectate au murit.

Specialiștii spun că bolile infecțioase precum HIV, tuberculoza și malaria vor ucide aproximativ 4 milioane (în majoritate săraci) de oameni în 2020. În același timp, bolile care pot fi prevenite prin vaccin, cum ar fi rujeola, continuă să omoare mii de oameni în fiecare an, mulți dintre ei fiind copii. Există o nevoie urgentă de o mai mare voință politică și o finanțare sporită pentru serviciile de sănătate esențiale. Aceasta include organizarea de eforturi mai mari pentru atenuarea efectelor rezistenței la medicamente și investiții în cercetare și dezvoltare pentru medicamente noi, vaccinuri și dispozitive medicale.

Pentru a zădărnici această amenințare globală, OMS sfătuiește toate statele să facă investiții bazate pe dovezi pentru consolidarea sistemelor de sănătate și a infrastructurii pentru a menține populația în siguranță atunci când apar situații de urgență în sănătate.

Citește și: Ce spun experții în epidemiologie: câte cazuri COVID-19 vor apărea în următoarele luni?

Știrile false

Informațiile greșite, false, nu numai că răspândesc boala, dar accentuează neîncrederea. Acest lucru poate avea consecințe dezastruoase pentru angajații din domeniul sănătății, dar mai ales pentru comunități.

În noul deceniu, modul în care prezentăm și consumăm informațiile, mai ales în mediul online, va avea un impact direct asupra sănătății globale, nu doar pentru oameni, ci pentru viața sălbatică, viața plantelor și mediul în care trăim.

Sănătatea publică este compromisă de diseminarea necontrolată a dezinformării în social media, precum și printr-o eroziune a încrederii în instituțiile publice, conform OMS. Aceasta a adăugat că mișcarea anti-vaccinare a contribuit la creșterea numărului de decese cauzate de boli prevenibile. Pentru a contracara această dezinformare, OMS lucrează cu Facebook, Pinterest și alte platforme de socializare pentru a se asigura că utilizatorii primesc informații precise și fiabile despre vaccinuri și alte probleme legate de sănătate.

Schimbările climatice afectează calitatea vieții

Creșterea temperaturilor poate schimba totul: calitatea apei pe care o consumăm, calitatea aerului pe care îl respirăm, calitatea și cantitatea culturilor de alimente din întreaga lume. Schimbările climatice intensifică undele de căldură și furtunile, ducând la inundații și incendii. De fapt, oamenii de știință din Marea Britanie spun că incendiile precum cele din Australia vor deveni normalitate în mai multe zone.

În noul deceniu, din ce în ce mai mulți angajați din domeniul sănătății vor vedea consecințele schimbării climatice în sălile de așteptare ale spitalelor. Aceștia vor trebui să fie gata să abordeze efectele foametei din cauza culturilor distruse, bolile respiratorii cronice cauzate de poluarea aerului și toate problemele de sănătate care apar odată cu deplasarea umană din cauza vremii catastrofale.

OMS a observat că poluarea aerului distruge viața a aproximativ 7 milioane de oameni anual, iar schimbările climatice produc evenimente meteorologice extreme, răspândesc boli infecțioase și accentuează malnutriția. Pentru a combate criza climatică, OMS a elaborat linii directoare privind calitatea aerului în 2019, iar în acest an intenționează să construiască un set de opțiuni de politici guvernamentale pentru a preveni și reduce efectele nocive ale schimbărilor climatice.

Deficitul de echipamente medicale

În prima săptămână a focarului de coronavirus din China, cadrele medicale din opt spitale din provincia Hubei, orașul Wuhan, au solicitat urgent echipament medical, în special măști chirurgicale, ochelari și halate, potrivit unui raport realizat de New York Times. Acesta este un simplu exemplu, întrucât, la nivel mondial au existat astfel de probleme care au fost soluționate cu greu sau deloc.

Niciun program de sănătate nu poate avea succes dacă medicamentele și produsele de sănătate de care oamenii au nevoie nu sunt disponibile când și unde se solicită. De asemenea, fără resursele umane calificate și bine pregătite pentru gestionarea lanțurilor de aprovizionare, nu ne putem asigura că serviciile de sănătate sunt disponibile, nici în viața de zi cu zi, nici în timpul situațiilor de urgență.

În mod alarmant, aproximativ o treime din populația mondială nu are acces la medicamente pentru salvare, vaccinuri și instrumente de diagnostic. Această deficiență de acces la produsele de sănătate pune în pericol pacienții și alimentează rezistența la medicamente. Potrivit declarațiilor, în acest an, OMS își va accentua atenția asupra domeniilor prioritare pentru accesul global.

Citește și: COVID-19 | Pandemii care au afectat omenirea, de-a lungul timpului: ce rol ocupă COVID-19 în istorie?

Digitalizarea sistemului de sănătatea

Au trecut zece ani de când a fost introdus primul smartphone cu adevărat accesibil și a dezlănțuit o transformare la nivel global.

În noul deceniu, cadrele medicale din întreaga lume vor schimba modul în care colectează, împărtășesc și analizează informațiile despre pacienți și nu numai. De la algoritmi avansați de procesare a imaginilor care diagnostichează cancerul și bolile ochilor, până la chatbots care detectează depresia în timp real – tehnologia digitală de sănătate și utilizatorii săi vor trebui să țină pasul cu toate problemele cu privire la securitatea datelor și utilizarea lor pentru a rezolva o parte din cele mai mari probleme de sănătate.

Tehnologiile în materie de sănătate, precum editarea genomului, biologia sintetică și inteligența artificială pot rezolva multe probleme, dar ridică, de asemenea, noi întrebări și provocări cu privire la monitorizare și reglementare. Pentru a obține o înțelegere mai profundă a implicațiilor etice și sociale ale acestor inovații, OMS lucrează cu sârguință pentru a se asigura că toate cadrele medicale planifică, adoptă și beneficiază de instrumente noi care pot îmbunătăți performanța clinică.

Combaterea inegalității în oferirea de îngrijire medicală

În prezent, aproximativ 70% din decesele cauzate de cancer se produc în țările cu venituri mici și medii. Cancerul și alte boli grave – inclusiv boli legate de obezitate, hipertensiune arterială, diabet, boli de inimă și boli mintale – au devenit principala cauză de deces și dizabilitate la nivel mondial.

În următorul deceniu, țările de pe întreg mapamondul vor avea nevoie de sisteme de sănătate rezistente și de forță de muncă solidă pentru a face față acestei provocări.

Diferențele socioeconomice sunt în continuă creștere și au un efect negativ asupra sănătății oamenilor la nivel mondial. Există nu numai o diferență de 18 ani în speranța de viață între țările bogate și cele sărace, ci și un decalaj semnificativ în interiorul țărilor și chiar în orașe, potrivit OMS. Creșterea globală a bolilor cronice, cum ar fi cancerul, bolile respiratorii și diabetul împovărează în mod disproporționat națiunile cu venituri mici și medii. OMS (și partenerii) se confruntă cu această provocare, străduindu-se să îmbunătățească îngrijirea copilului și a mamei, nutriția, egalitatea de gen, sănătatea mintală și accesul la apă curată. Mai mult, OMS lucrează la îmbunătățirea serviciilor de sănătate atât la nivel privat, cât și la nivel public.

Citește și: FOTO | Spitale construite peste noapte pentru a ajuta sistemul medical românesc

Forța de muncă globală în domeniul sănătății

Asistenți medicali, moașe, medici, farmaciști, specialiști de laborator etc., specializările și responsabilitățile din cadrul sistemului medical sunt vaste, iar fiecare are un rol crucial.

Anii 2020 încep cu accent pe asistenți medicali și moașe, și pe bună dreptate, întrucât ele reprezintă 50% din forța de muncă din domeniul sănătății din întreaga lume. Pe măsură ce ne apropiem de cele mai ambițioase obiective globale – acoperirea sănătății universale, o generație fără SIDA și sfârșitul sărăciei extreme – comunitatea globală a realizat că asistentele și moașele vor fi cele care ne vor ajuta. Acesta este un motiv pentru care OMS a declarat că 2020 este „Anul asistentei și moașei”. Dar pentru a realiza progrese reale, forța de muncă în domeniul sănătății are nevoie de mai multe asistente și moașe bine pregătite.

Există o penurie de cadre medicale din cauza unei subinvestiri în educație și ocuparea forței de muncă, cuplată cu salarii insuficiente. Potrivit OMS, la nivel mondial, este nevoie de 18 milioane de cadre medicale suplimentare până în 2030, în principal în țările cu venituri mici și medii, inclusiv 9 milioane de asistente și moașe. Împreună cu partenerii, OMS colaborează cu țările la nivel global pentru a revitaliza o investiție în formarea corespunzătoare a lucrătorilor din sănătate, în timp ce le plătesc salarii decente.

Femeile în sistemul medical

Femeile reprezintă 70% din forța de muncă totală din domeniul sănătății și asistenței sociale, cu o pondere și mai mare în categoria de asistentă medicală și moașă, cu toate acestea, femeile ocupă doar 25% din rolurile de conducere din sistemul de sănătate.

În următorul deceniu, sunt necesare eforturi pentru un progres global, înclinat spre egalitatea de gen în ceea ce privește forța de muncă în domeniul sănătății și nu numai.

Furnizarea îngrijirilor medicale pe fondul conflictelor

Anul trecut, cele mai multe focare de boală care au necesitat un răspuns rapid al OMS au avut loc în țările aflate în conflict prelungit, iar această dilemă a provocat o tendință tulburătoare către atacuri țintite asupra unităților de sănătate și a cadrelor medicale. Acest conflict a avut ca rezultat zeci de milioane de oameni fără acces la îngrijiri medicale.

Pentru a rezolva această provocare, OMS implementează echipe medicale mobile, inițiază campanii de vaccinare, diseminează medicamente și formează lucrătorii din domeniul sănătății. Cu toate acestea, OMS avertizează că această provocare nu poate fi corectată pe deplin fără soluții politice la conflictele prelungite.

Protejarea tinerilor

Peste 1 milion de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 10-19 ani își văd viața sfârșindu-se în fiecare an, iar principalele cauze ale mortalității în rândul tinerilor sunt accidentele de vehicule, HIV, sinuciderea și violența interpersonală. Aceste riscuri sunt sporite de consumul necorespunzător de alcool, tutun, droguri, lipsa de activitate fizică și maltratare. În 2020, OMS se va strădui să promoveze bunăstarea adolescenților prin publicarea de noi orientări pentru factorii de decizie, precum și pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

Citește și: Cercetarea medicală: cât de apreciată este în România și cât este de importantă într-o societate dezvoltată?

Protejarea medicamentelor salvatoare

OMS avertizează că rezistența anti-microbienelor (AMR) amenință cu trimiterea medicinii moderne în urmă cu zeci de ani, în era pre-antibiotică, când chiar și intervențiile chirurgicale de rutină erau periculoase. Creșterea AMR provine de la factori precum prescripția și utilizarea de antibiotice nereglementate, lipsa accesului la medicamente de calitate și la prețuri accesibile și lipsa apei curate. OMS încearcă să amelioreze această problemă, abordând cauzele principale ale autorităților naționale și internaționale, în timp ce pledează pentru cercetarea și dezvoltarea de noi antibiotice.

Menținerea îngrijirii sănătății

Serviciile de apă, canalizare și igienă (WASH) sunt esențiale pentru a menține un sistem de sănătate robust, iar un mediu lipsit de aceste necesități oferă îngrijire de proastă calitate și o rată crescută de infecții. Multe comunități din întreaga lume trăiesc cu apă potabilă nesigură și servicii de salubritate precare, ambele putând provoca boli. OMS afirmă că împreună cu partenerii săi, în prezent, lucrează cu 35 de țări cu venituri mici și medii pentru a îmbunătăți condițiile de apă, canalizare și igienă din unitățile lor de sănătate.

Ei au adăugat că obiectivul global este ca toate țările să includă serviciile WASH în planuri, bugete și eforturi de implementare până în 2023, iar până în 2030 toate instalațiile de îngrijire a sănătății la nivel global ar trebui să aibă servicii WASH de bază.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România. 

Mihaela Badiceanu

Iubeste să scrie. Pasiunea ei pentru scris se datorează și dorinței de a cunoaște și înțelege cât mai multe domenii, în special cel medical. Face acest lucru pentru a le oferi informații utile celor din jur, fapt ce îi oferă o satisfacție enormă. Motto-ul ei este „Dăruind vei dobândi” (Steinhardt).