Ce au învățat specialiștii medicali în urma pandemiei din 2020?

Cu toate că este perioada Sărbătorilor de iarnă, una dintre cele mai așteptate din întregul an, este și luna în care se împlinește un an de la apariția pandemiei SARS-CoV-2. Iar pentru majoritatea celor care lucrează în domeniul sănătății, mai ales, este mai degrabă o perioadă dificilă și obositoare. 

Nu doar că numărul de cazuri de infecții a crescut constant, dar Sărbătorile au fost mereu zilele în care mulți oameni ajung la urgențe din cauza exceselor. 

Însă încheierea unui an de pandemie, chiar dacă nu înseamnă și dispariția virusului sau a crizei în sănătate, înseamnă și o serie de lecții valoroase pe care liderii, cercetătorii și lucrătorii în sănătate din întreaga lume le-au învățat în 2020.

7 mari lecții învățate de specialiști, în urma pandemiei: ce putem face mai bine?

Mai jos, echipa MEDIjobs îți prezintă o parte dintre aceste lecții și perspective din lumea medicală și lumea înconjurătoare, pe care le-au învățat specialiștii medicali în urma pandemiei și care pot fi de ajutor în viitorul socio-economic pe care îl creăm din 2021.

1. Soluțiile și măsurile low-tech nu trebuie subestimate

Când atenția oamenilor se îndreaptă mai mult spre soluții moderne și rapide și tehnologii avansate, spre un vaccin care să-i scape de un virus insidios, este foarte ușor să scăpăm din vedere sau să fim reticenți la măsurile mai puțin uimitoare, dar care au sens. 

Există soluții clasice și strategii low-tech care au ajutat și continuă să funcționeze foarte bine în prevenție, mai ales. Carantina, de exemplu, a fost implementată de foarte multe ori în secolele trecute, pentru că funcționează – cum e în cazul tuberculozei. Din păcate, nu sunt mulți oameni care au o înțelegere consistentă a eficienței carantinei, din contră.

În țări precum Taiwan, Coreea de Sud, Thailanda, Noua Zeelandă, măsurile banale: carantina, spălatul pe mâini, purtarea măștii au funcționat foarte bine în prevenirea infecției. Cu toate că sunt măsuri pe termen lung și incomode, ele funcționează. Iar faptul că există un vaccin anti-COVID-19 la orizont nu înseamnă că trebuie să lăsăm garda jos.

Citește și: 5 soluții și schimbări de care sistemul medical are nevoie, post-pandemie

2. Dezvoltarea unui vaccin este remarcabilă, dar nu îndeajuns 

Anul 2021 este unul plin de speranță pentru multe state din lume, pentru că promite accesul la un vaccin anti-COVID-19 care să țină pandemia sub control. Este o reușită colosală, la care au lucrat sute de cercetători și specialiști medicali din întreaga lume, într-un timp record și în care s-au investit miliarde de dolari.

Așa se face că există peste 115 de vaccinuri candidate, în diferite stadii de cercetare sau dezvoltare, și deja peste 500 de studii clinice, cât și trei vaccinuri care au fost deja pre-comandate de anumite țări, pentru a le oferi populației aflate la risc. 

Citește și: Strategia națională de vaccinare împotriva Covid-19: Cine are prioritate și care sunt etapele campaniei

Este o realizare incredibilă pentru omenire, un efort incredibil care merită toată aprecierea și ale cărui rezultate oficiale – eficiența și siguranța – așteptăm să le vedem confirmate, odată cu finalizarea testelor. Însă asta nu rezolvă pandemia atât de ușor și nici nu asigură un model de lucru de succes.

Modul în care se dezvoltă și se testează diferite vaccinuri merită o analiză mai atentă, cu studii clinice medii sau mari, bine organizate, în locul celor mici și rapide. 

Dar, probabil cea mai importantă lecție învățată este că avem nevoie de o mobilizare globală în care să existe o formă de distribuire rapidă și în țările mai slab dezvoltate. Vaccinurile au fost divizate inechitabil: țările bogate și cele din Uniunea Europeană au pre-comandat jumătate din capacitatea existentă a vaccinurilor finaliste, în timp ce zeci de alte state cu venituri mici, slab dezvoltate, vor avea acces la un potențial vaccin abia în 2023-2024, 

O soluție ar fi ca guvernele din diferite state să achiziționeze drepturile pentru aceste inovații medicale, care ar asigura fabricarea și distribuirea în timp util a acestor vaccinuri către toți cei care au nevoie, dar ar oferi și recunoaștere tuturor dezvoltatorilor implicați.

3. Sistemul de sănătate trebuie testat și pregătit pentru crizele viitoare

Unele sisteme medicale sunt foarte performante, altele încă se zbat sub greutatea infrastructurii nepotrivite și a lipsei de personal ori de investiții minimale. Dar, și unele, și altele din întreaga lume suferă de lipsa de pregătire reală pentru o (altă) pandemie.

După criza economică din 2008, sistemul financiar a luat măsuri de precauție și a fost testat și optimizat în mod frecvent pentru a evita un alt colaps. În schimb, sistemul medical – deși este direct responsabil de sănătatea și protejarea populației, nu a fost testat niciodată pentru o situație precum pandemia actuală.

Tocmai pentru că puterea de reacție, strategiile și rezistența sistemelor medicale nu au fost verificate până acum, răspândirea infecției le-a șocat și destabilizat pe majoritatea, luate pe nepregătite. În plus, există și problema dependenței de resurse importante, ceea ce încetinește un răspuns rapid la o criză în sănătate. 

Lecția învățată de specialiști este ca, imediat ce pandemia poate fi ținută sub control și, sperăm, eradicată, resursele să fie mai bine gestionate atunci când apare un deficit (de exemplu, un deficit de echipamente PPE sau de ventilatoare, de secții speciale sau de personal calificat etc.) să fie rezolvat în timp util, pentru a elimina orice vulnerabilitate a sectorului medical.

Această pandemie a arătat nevoia de investiții suplimentare și de inovație privind medicina virtuală și serviciile ambulatorii. Spitalele și sistemele de sănătate vor trebui să se concentreze pe trecerea de la îngrijirea reactivă la cea proactivă (de la tratarea unei probleme, la prevenția ei). Experiența actuală a făcut organizațiile să funcționeze mai inteligent și rapid. Câțiva clienți mi-au spus că pre-pandemie nu au avut servicii de telemedicină, dar COVID-19 i-a forțat să se adapteze și să învețe pe parcurs.” – Mitchell Clark, vice-președinte CommunityWorks, Cerner

Citește și: Practici de monitorizare a angajaților medicali expuși sau infectați cu COVID-19: avantaje și dezavantaje

4. Criza informațională a agravat criza în sănătate

Într-o lume în care securitatea cibernetică, algoritmi care detectează știrile false și organizațiile de fact-checking sunt tot mai importante pentru întreaga populație, o criză a informației poate influența decisiv o criză în sănătate – sau răspunsul la această criză. 

Nu este vorba doar de lipsa informațiilor, ci și de dezinformare și manipularea informației, de modul în care datele pot fi exploatate intenționat pentru a minți anumite categorii de populație. 

Întotdeauna au existat aceste pericole, mai ales în domeniul științelor. Însă, de la începutul pandemiei, acestea au luat un avânt deosebit de periculos. 

Este mai important ca niciodată să folosim transparența în comunicarea datelor, cât și metode de comunicare potrivite pentru fiecare domeniu în parte. 

Iar, din partea guvernelor, este o nevoie urgentă să colaboreze cu specialiștii medicali pentru a oferi informații reale, verificate și importante pentru populație, fără jumătăți de măsură; o soluție sunt discuțiile și consultările reale cu diferiți experți și specialiști în sănătate pentru deciziile politice, care pot fi urmărite și de cetățeni pentru a evita dezinformarea și manipularea.  

Citește și: COVID-19 | Cum sa eviti fake news și dezinformarea

5. Este momentul pentru abordări noi, cu ajutorul IA și al roboților

Pentru combaterea virusurilor moderne, precum SARS, MERS și, desigur, COVID-19, este nevoie de un răspuns modern și adaptat. Acest lucru este posibil cu tehnologii noi, care simplifică munca și scad, în timp, și costurile.

„Pacienții adoră modul în care putem oferi această îngrijire medicală [folosind tehnologia]. Această pandemie ne-a forțat să întrecem limitele impuse de un cadru tradițional și fizic și să ne gândim la modul în care am putea reduce în mod creativ costurile.” – Carey Ruekberg, manager telemedicină, MU Health Care, Missouri

Lupta împotriva bolilor moderne, acum și în viitor, cere utilizarea tot mai frecventă a roboților și a inteligenței artificiale care nu se pot îmbolnăvi sau infecta și care pot fi de real folos în astfel de situații, pe care probabil omenirea le va mai întâmpina. 

Citește și: Robot autonom in lupta cu Covid – Un robot de acest fel a ajuns la un spital din Bucuresti

Deja vedem implementarea unora dintre aceste noi tehnologii, în unele țări care au investit în aceste echipamente inovatoare. 

Dronele sunt utilizate pentru a monitoriza persoanele carantinate, pentru a livra provizii și echipamente; roboții sunt deja folosiți pentru a ajuta lucrătorii medicali cu diferite sarcini (livrarea mâncării și a medicamentelor), pentru a examina pacienții și, în viitorul apropiat, îi vom putea vedea oferind sprijin emoțional pentru persoanele izolate, care se simt singure.

6. E nevoie de o mai bună educație despre cum funcționează știința 

Frica de nou, cât și amenințarea letală a vieții, gestionarea proastă a crizei, lipsa de comunicare eficientă au exacerbat puterea dezinformării cu privire la tot ce ține de pandemie și de măsurile de protecție pe care am fost nevoiți să le luăm, înainte de-a înțelege ce se întâmplă.

O lecție importantă este ca populația să aibă acces la informații despre descoperirile științifice, dar și la interpretarea acestor descoperiri, pe înțelesul tuturor. 

Anul acesta, s-a discutat intens despre ce înseamnă un astfel de virus și cum apar mutații, cum se produce contaminarea în mediu, ce conține un vaccin și ce tipuri de vaccinuri există etc. Însă campaniile de informare merită regândite și în afara situațiilor de criză.

Evoluția științei se bazează pe un proces constant de auto-corectare și testare, iar oamenii nu au fost ajutați să se educe în acest sens, să înțeleagă cum funcționează știința, unde nimic nu este alb și negru. 

Citește și: Solidaritatea Sanitară cere ministrului Sănătății recunoașterea eforturilor salariaților în lupta anti-Covid

7. Solidaritatea globală este esențială pentru eradicarea pandemiei

Vedem discrepanțe foarte mari între diferite sisteme de sănătate naționale – Taiwan, Singapore, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Islanda, versus Marea Britanie sau Statele Unite – adică de la cele care au răspuns inteligent și rapid, la cele care se luptă cu un număr de infecții în creștere. 

Dar, chiar dacă statele depun cele mai mari eforturi pentru a limita impactul pandemiei în interiorul granițelor, per ansamblu pandemia nu va fi eradicată fără o reală solidaritate globală. Lipsa solidarității și funcționarea pe principiul “fiecare pentru el” nu funcționează. Și este o lecție extrem de valoroasă pentru toți.

Așa cum cumpărarea exagerată de produse în timpul crizei a dus la lipsa totală a acestora pentru alte persoane, rămase vulnerabile, așa și lipsa unui echilibru al resurselor la nivel internațional permite pandemiei să ne afecteze pe toți în continuare. 

Spre exemplu, la începutul crizei, s-a raportat că fostul președintele Donald Trump a plătit și a cerut firmei germane CureVac să se mute și să acorde drepturi exclusive oricărui vaccin produs, în SUA. Alt exemplu vine din Europa, unde în martie, Franța și Germania au interzis exportul de echipamente personale de protecție (EIP) în mijlocul lipsei severe de astfel de echipamente în altă parte. 

Citește și: Solicitările medicilor și asistenților: de ce au nevoie cadrele medicale, în pandemie?

În schimb, China, a fost una dintre puținele țări care au arătat solidaritate și au donat echipamente și au trimis personal medical să susțină eforturile altor state (chiar dacă a fost și o strategie politică la mijloc). 

Dacă e să ne referim la România, lipsa echipamentelor de protecție și a resurselor pentru specialiștii medicali care luptă pe secțiile COVID-19 s-a dovedit periculoasă și chiar fatală. 

Un număr crescut de focare de infecție, de personal medical infectat și cazuri de deces s-au înregistrat în ultimul an, mai ales din cauza deficitului de PPE.

De asemenea, lucrătorii din sănătate suferă, pe lângă riscul crescut de infecție, și de afecțiuni (purtarea de PPE timp îndelungat a dus la deteriorarea stării de sănătate), de stres ridicat și de epuizare mentală și fizică șamd.

Citește și: Disconfortul și afecțiunile cauzate de purtarea echipamentului de protecție: ce e de făcut?

Este nevoie de inițiative, negocieri și răspunsuri coordonate între statele lumii, pentru a reușit să trecem de o pandemie care traversează, oricum, frontierele naționale.

„Încercăm să ne pregătim întotdeauna pentru neașteptat, așa că suntem pregătiți să ne adaptăm și să inovăm în situații de urgență. Situația aceasta, când resursele din întreaga lume sunt exploatate la maximum, arată clar nevoia de pregătire atentă și inovație, pentru a asigura siguranța și eficiența.” – Diego Ize-Ludlow, medic și șef informatică medicală, Intermountain Healthcare, Utah

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Surse: 1, 2, 3