Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS): „Este nevoie de inca 6 milioane de asistenti medicali la nivel global”

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS): „Este nevoie de inca 6 milioane de asistenti medicali la nivel global”

Ultima perioada, in care lumea s-a confruntat cu una dintre cele mai acute crize de sanatate cu impact economic din ultimele decenii, a impus o atentie deosebita catre nevoia de cadre medicale la nivel global, mai ales in domeniul asistentei medicale. 

In ultimii ani, conform OMS, exista in toata lumea, un deficit de sase milioane de asistenti medicali, un segment care este, alaturi de medici si de personalul auxiliar, in prima linie de lupta in contextul pandemiei actuale. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimteaza ca acest deficit ar trebui acoperit pana in 2030 in toate statele lumii, in special in statele cu venituri medii si mici. 

In acest moment, estimarile arata ca exista la nivel global, 27.9 milioane de asistenti medicali, Romania avand apoximativ 80.000 de asistenti medicali conform datelor existente pe piata. Conform datelor OMS, ponderea asistentilor medicali este de 80% din total, in statele care detin jumatate din populatia lumii. Statele cu venituri medii si mici (statele sarace si zonele defavorizate) au cel mai mare deficit de forta de munca in domeniul serviciilor de sanatate. La polul opus, statele instarite ale lumii beneficiaza de servicile de sanatate furnizate de imigranti, ceea ce creeaza un deficit si mai mare in tarile de origine ale acestora – cum e si cazul Romaniei. 

Intr-un raport  facut recent public cu privire la oferta serviciilor de asistenta medicala la nivel global, Organizatia Natiounilor Unite (ONU) alaturi de, campania internationala Nursing Now si Consiliul International al Asistentilor Medicali (ICN) evidentiaza rolul crucial al asistentilor medicali, profesionisti care reprezinta mai mult de jumatate din personalul medical. „Asistentele sunt coloana vertebrala a sistemelor de sanatate”, conform declaratiei lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.  

Citeste si: Efectele pandemiei de coronavirus asupra specialităților medicale: care sunt cele mai căutate specialități, în prezent?

Romania are mai putini medici si asistenti medicali pe cap de locuitor decat majoritatea tarilor UE 

In pofida cresterii fortei de munca in domeniul sanatatii in decursul ultimului deceniu, sistemul de sanatate din Romania este afectat in continuare de deficite de medici si de asistenti medicali. In 2017, existau 2,9 medici practicanti la 1 000 de locuitori, cifra aflata pe locul trei intre cele mai scazute cifre din UE (media UE fiind de 3,6) si 6,7 asistenti medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,5). 

Emigrarea personalului medical in cautarea unor perspective mai bune de cariera si remuneratie in strainatate a contribuit la crearea unui deficit intern de profesionisti in domeniul sanatatii, cu consecinte negative asupra accesului la serviciile de ingrijire (a se vedea sectiunea 5.2). Guvernul a reactionat la aceasta problema luand masuri pentru a incerca sa ii pastreze pe acesti profesionisti in tara si sa faca mai atractive locurile de munca din sectorul sanatatii. 

Deficitele de forta de munca din domeniul sanatatii se mentin ridicate, numarul medicilor si al asistentilor medicali fiind unul dintre cele mai scazute din Europa. In 2018, guvernul a abordat acest aspect in cadrul unei ordonante de urgenta, acordand majorari salariale substantiale si rapide, care au determinat cresterea cu peste 100 % a remuneratiilor medicilor rezidenti din spitalele publice. Aceasta masura a fost o reactie la proteste si se spera ca imbunatatirea salariilor va contribui la pastrarea personalului medical si la reducerea emigratiei acestuia.

Romania are un sistem de asigurari sociale de sanatate prea centralizat 

Conform raportului valabil pentru 2019, sistemul de sanatate din Romania se bazeaza pe un model de asigurari sociale de sanatate in care rolul statului este major. Ministerul Sanatatii este responsabil pentru guvernanta generala, in timp ce Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) administreaza si reglementeaza sistemul. Atat Ministerul Sanatatii, cat si CNAS sunt reprezentate la nivel local prin autoritatile judetene din domeniul sanatatii publice si prin casele judetene de asigurari de sanatate.

MEDIjobs

Serviciile de asistenta medicala sunt furnizate in 41 de judete si in Bucuresti, in conformitate cu normele stabilite la nivel central. Casele judetene de asigurari de sanatate cumpara servicii de la furnizorii de servicii medicale (medici generalisti/ medici de familie, medici specialisti, laboratoare, spitale, furnizori de servicii de ingrijire la domiciliu etc.) la nivel local; in plus, furnizorii de servicii medicale pot fi platiti de Ministerul Sanatatii in cadrul programelor nationale de sanatate.

Angajatorii nu contribuie in mod direct la sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania. Pana in 2017, angajatorii isi transferau cota contributiilor de asigurari sociale de sanatate catre CNAS in numele angajatilor, dar, cu toate acestea, angajatorii omiteau in mod sistematic sa plateasca. In urma adoptarii noii legislatii, angajatii au devenit responsabili pentru plata primei complete si, in acelasi timp, salariile au crescut pentru a include suma pe care trebuiau sa o acopere angajatorii. 

De asemenea, exista o serie de scutiri de la plata contributiilor care opereaza in sistem. Pentru unele grupuri vulnerabile (cum ar fi somerii, pensionarii cu pensii mici si persoanele care beneficiaza de prestatii sociale), statul plateste din buget, in numele acestora, catre CNAS o contributie de asigurari sociale de sanatate, pentru a garanta acoperirea serviciilor lor de sanatate. 

Serviciile de sanatate utilizate de alte grupuri (cum ar fi copiii si studentii sub 26 de ani, femeile insarcinate, persoanele cu dizabilitati si bolnavii cronici) sunt finantate din contributiile de asigurari sociale de sanatate ale populatiei active. In general, numarul redus de persoane care contribuie la asigurarile sociale de sanatate are drept rezultat o subfinantare cronica a sistemului de sanatate. 

In acest contex, conform raportului UE din 2019 cu privire la starea sistemului de sanatate din Romania, cheltuielile pentru sanatate au atins un minim istoric si sunt mai mici decat in orice alta tara din UE atat pe cap de locuitor, cat si ca procent din PIB (5,2 % din PIB in 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). 

Pentru consultarea datelor complete ale raportului, accesati aceasta pagina.

Citeste si: Protejarea cadrelor medicale din linia intai, prioritatea numarul 1

Despre Autor

Magda Purice

Sunt acel gen de om care scrie cu dorul de a fi asistent medical macar pentru o zi iar cand vine ziua aceea, ar face orice sa se intoarca la masa de scris. Educata ca jurnalist, instruita ca asistent medical, sunt mereu in preajma cuvintelor si a oamenilor.

Facebook Comment