Obiective în 2021: cum să adopți rezoluții realiste, care nu țin doar în ianuarie

Obiective în 2021: cum să adopți rezoluții realiste, care nu țin doar în ianuarie

De ce vorbim despre rezoluțiile tale pentru noul an, în prag de februarie?

Pentru că merită să le acorzi a doua șansă – una mai aproape de dorințele tale și mai puțin de așteptările celorlalți – dacă vrei să le îndeplinești în realitate.

Pentru mulți specialiști din sănătate, mai ales anul acesta, rezoluțiile de tipul New Year, new me sunt o sursă de nervi. Pentru la fel de mulți sunt doar un clișeu, și pe bună dreptate: să slăbești, să strângi mai mulți bani, să faci mai multă mișcare; să petreci mai mult timp cu familia sau să devii mai organizat; să faci voluntariat, să practici meditația etc. 

Setăm aceleași obiective personale și profesionale precum ceilalți sau ne ambiționăm prea mult, înainte de-a ști măcar dacă e ceea ce ne dorim. Surprinzător, succesul și eșecul real al acestor rezoluții puse la început de ianuarie au fost chiar studiate, de-a lungul anilor. 

Concluziile? 

1 din 5 persoane care își setează rezoluții vor eșua și că o treime dintre cei care au făcut lista nu vor ajunge cu ele până începe februarie, la faptul că 80% dintre obiectivele din noul an vor eșua până la final de ianuarie

De ce? Pentru că abordăm rezoluțiile în mod greșit. 

Dacă vrei să schimbi tactica și tu, anul acesta, sau vrei să îți pregătești niște ancore pozitive pentru noul an, noi la MEDIjobs ți-am pregătit un ghid practic despre cum să îți setezi noul “plan de bătaie” mai realist și mai ușor și să planifici rezoluții în 2021 care să aibă rezultate. 

Citește și: Și asistenții medicali au nevoie de terapie: 6 măsuri necesare pentru a gestiona stresul și epuizarea și a preveni erorile medicale în nursing

De ce nu ne ies obiectivele puse de Anul Nou?

Aproape în fiecare perioadă a Sărbătorilor de iarnă, sfârșitul anului sau începutul celui nou incită la noi planuri de viitor pentru toți, inclusiv pentru lucrătorii în sănătate – deși timpul nu le permite prea mult timp de meditație. 

Mai întâi, iată principalele motive pentru care rezoluțiile eșuează.

  1. Obiectivele sunt definite (greșit) de rezultat

Probabil cea mai mare problemă cu obiectivele noului an este că, adesea, se referă la rezultate: să prioritizezi odihna, să stai mai mult cu familia, să slăbești 10 kilograme, să te lași de fumat, să decorezi casa, să fii mai organizat/răbdător/curajos etc.

Rezultatele sunt frumoase, dar, când definești rezoluția doar prin efectul ei, există foarte mari șanse să fii dezamăgit, să simți vinovăție sau rușine și, automat, să renunți la ele.

Pe scurt, ce se întâmplă cu tine e că:

  • Te entuziasmează gândul că poți deveni cea mai bună versiune a ta în viitor, în 3, 6, 10 luni – mai încrezător, mai slab, mai fit, mai respectat, mai apreciat, mai bogat etc.  
  • Entuziasmul se diminuează, iar comparația cu alții, învinovățirea, autocritica îi iau locul
  • Emoțiile distructive de rușine, vină, frustrare iau locul motivației și…
  • Deși poate ai progresat spre obiectivul tău, nu mai ai motivație, doar presiunea de-a fi perfect și renunți de tot la el. 

Citește și: Noile cercetări arată că îți scurtezi viața, dacă lucrezi prea mult

  1. Obiectivele sunt foarte vagi 

Acest lucru este valabil pentru foarte multe activități și în multe domenii: când nu ești specific, este dificil să știi și să conștientizezi când progresezi și cum te motivezi periodic. 

Creierul nostru funcționează după circuite logice și structurate, prin urmare are nevoie să “vadă” obiectivul specific. Dacă ceea ce vede este doar că vrei să fii mai disciplinat sau să te odihnești mai mult ori să faci mai multă mișcare, curând va uita complet de ce și pentru ce și, implicit, obiectivul tău va eșua firesc. 

  1. Sunt formulate în mod negativist

O altă problemă cu rezoluțiile din noul an – și cele din anii anteriori, probabil – este faptul că focusul poate fi pe aspectul negativ, pe lipsă: vrei să nu mai mănânci junk food pe grabă, să nu mai cheltuiești bani aiurea sau să nu mai lenevești în weekend. 

Formularea negativă a obiectivelor te vor face să te gândești fix la partea neplăcută care te împiedică să le atingi: te vei gândi la junk food, la cheltuieli și la pasivitate. Iar felul în care ne vorbim și ne formulăm conversațiile interioare au impact puternic asupra a ceea ce asimilează creierul și cum decidem să acționăm.

O abordare pozitivă a rezoluțiilor (vrei să mănânci gustări sănătoase, vrei să faci economii pentru o vacanță, vrei să ieși mai mult din casă) pune totul în altă lumină, mai bună. 

  1. Ele nu țin cont de tine

Una dintre cele mai puternice iluzii despre rezoluțiile din noul an este faptul că ni le setăm pentru noi. Însă, din păcate, multe dintre ele nu ne reflectă adevăratele dorințe, ci așteptările altora de la noi. Și, din păcate, ca ființe sociale care lucrează cu oameni zi de zi, este foarte greu să nu te lași influențat de prieteni, de familie, de colegi și de societate. 

Citește și: Tehnici simple care vă eliberează de stres în timpul pandemiei de COVID-19

Cum îți setezi obiective sau rezoluții realiste în 2021? Iată 4 sfaturi inteligente, bune de pus în practică anul acesta

Viața nu ni se schimbă în funcție de o cifră schimbată în calendar. 

Însă, dacă vrei să înțelegi cum pot funcționa constructiv noile planuri pentru noul an, care se anunță mai optimist decât fatidicul 2020, ține cont de următoarele sfaturi cu sens și cu o logică foarte frumoasă.  

1. Stabilește-ți un sistem, nu un rezultat final 

Cum spuneam, e ușor să-ți propui obiective care eșuează deja la final de ianuarie. Anul acesta, scapă de lista veche și pregătește un sistem specific, de exemplu ce acțiune vrei să faci, în ce zile și cu ce frecvență.

E ceea ce recomandă de ani de zile Cal Newport, profesor de știința calculatoarelor, pasionat de intersecția dintre tehnologie digitală și cultură și autor a 6 cărți care explorează impactul acestora în viața noastră personală și profesională.

  • În loc să îți propui să slăbești sau să devii fit, o rezoluție poate fi să te gândești că marți, joi și sâmbătă vei face sport (acasă sau alergând în parc, de exemplu), de la 7 la 8 seara. 
  • În loc să-ți propui să atingi disciplina maximă, scrie în detaliu programul tău zilnic într-o agendă (chiar și digitală) pe care o completezi în fiecare dimineață.

Punctul forte la un astfel de sistem este că eviți să devii obsedat gândindu-te la rezultat. 

2. Păstrează realismul cu o politică pentru excepții

Tot Cal Newport propune să știm din start cum ne descurcăm într-o perioadă foarte ocupată sau când apare o schimbare neprevăzută, mai ales. Oricând pot apărea astfel de situații, dar cum faci să nu renunți la sistemul tău și să nu revii la obiceiurile vechi?

Decide un mic set de reguli pentru excepțiile care pot apărea. Succesul se bazează pe perseverență, nu pe un moment evrika, așadar:

  • Stabilește o alternativă pentru perioadele neprevăzute, de exemplu, dacă nu te poți duce la sala de fitness, poți face acasă în același interval de timp clase online. 
  • Dacă ai o perioadă mai aglomerată și nu ai timp să-ți planifici ziua sau săptămâna, practică exercițiul on the go, într-o aplicație mobilă, în drum spre birou sau chiar și după ce ai bifat task-urile. 

Consistența contează, așa că abordarea one day at a time este mai importantă decât cea totul sau nimic, iar creierul funcționează mai bine când lucrezi la rezoluțiile tale în fiecare zi – sau cu o frecvență anume. 

Și cum excepțiile sunt trecătoare, vei reveni mult mai ușor la sistemul tău stabilit.   

Citește și: Criza personală la locul de muncă: cum abordezi această situație

3. Respectă regula celor Trei

Vorbeam la început de entuziasmul și focusul acela puternic, când începem o activitate sau ne pregătim de un obiectiv nou, nu?

Ei bine, la fel de repede se pot stinge, mai ales când încerci să faci prea multe lucruri deodată și nu se termină nimic. Sistemele sunt foarte utile și ne aduc mai multă satisfacție, rezultate și emoții benefice, însă prea multe sisteme deodată pot aduce mai degrabă haos decât ordine în viața ta.

De aceea, profesorul Cal Newport mai amintește de limite. Decide să te oprești la maximum trei sisteme (trei rezoluții) pe care să le urmezi simultan, de exemplu să faci 3 ore de sport săptămânal, să îți planifici ziua în agenda de lucru în fiecare dimineață și să înlocuiești gustările nesănătoase cu legume crude și fructe. 

Dacă observi că poți ține pasul cu un sistem, timp de 6 luni cel puțin, înseamnă că a devenit un obicei firesc pentru tine și poți “elibera” un loc nou pentru un alt sistem – o altă rezoluție. 

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

4. Setează rezoluții SMART pentru 2021

Este interesant cum un concept din management pentru obiectivele de business se poate aplica atât de bine și în obiectivele personale sau în rezoluțiile stabilite de tine ca om și ca profesionist medical, pentru noul an.

SMART este un acronim faimos folosit în management și se referă la specific, measurable, achievable, relevant, time-bound (specific, măsurabil, realizabil, relevant, delimitat în timp). Iată cum se aplică obiectivelor tale noi:

  • Specific: cum ți-am explicat mai sus, este foarte important să stabilești sisteme concrete prin care să îți atingi obiectivele, practic. Sistemul tău ar trebui să răspundă la întrebările ce, cât, cum, când?.
  • Măsurabil: evident, unele obiective pot fi măsurabile, altele nu prea (să fii mai disciplinat sau să devii fit, de exemplu). Ce poți face este să găsești metode prin care poți urmări progresul: câte zile/săptămână îți planifici timpul în agendă, poze înainte/după etc..
  • Realizabil: este minunat să-ți propui rezoluții ambițioase, și mai minunat este să le structurezi în pași. Când vrei să faci o schimbarea prea mare și prea rapidă riști să eșuezi sau să neglijezi alte aspecte semnificative din viața ta. Ce contează aici este să te folosești de realism: poate că nu poți economisi destui bani până la 30 de ani ca să ieși la pensie apoi, dar poți pune deoparte lunar o sumă specifică și decentă.
  • Relevant: o întrebare la care trebuie să răspunzi foarte onest este: noul tău obiectiv este unul care contează, unul întemeiat și pe care ți-l dorești cu adevărat? Și experții în psihologie și psihiatrie confirmă că, atunci când motivația sunt așteptările altora sau când se naște dintr-o remușcare sau stimă de sine scăzută, ori dintr-o pasiune de moment, sunt șanse mari să eșuezi. Dar, când faci eforturi pentru un scop care contează cu adevărat pentru tine și e benefic dezvoltării tale, indirect îți schimbi și mindsetul și rutina, ceea ce crește șansele de succes.
  • Delimitat în timp: ceea ce te pot învăța și experții în psihologie este că a fi realist înseamnă și să îi transmiți creierului limite de timp pentru fiecare pas în parte. E important ca scopul tău să se desfășoare pe o perioadă de timp realistă, în care progresul este gradual. De aceea contează să apreciezi micile victorii, ca parte din succesul tău gradual – chiar dacă obiectivul tău este realizabil într-un an sau zece.

Sceptic sau nu cu privire la rezoluțiile din 2021, sperăm că aceste sfaturi îți vor fi de mare folos. Aplicate cu entuziasm și răbdare, ele pot avea un impact pozitiv asupra vieții tale personale, dar și profesionale și îți pot crește reziliența, încrederea de sine și chiar fericirea, într-o perioadă atât de incertă și dificilă pentru întreaga lume. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment