Noi descoperiri: bacteriile își pot schimba forma în corpul uman pentru a nu fi atacate de antibiotice

Antibioticele sunt folosite peste tot în lume pentru a trata diverse boli. Dar, din cauza utilizării lor la scară largă, au început să apară și bacteriile rezistente la tratamentul cu antibiotic. Se estimează că această rezistență a provocat aproximativ 700,000 de morți pe an și numeroase infecții (pneumonie, tuberculoză, gonoree) au devenit mult mai greu de tratat.

Bacteriile pot deveni rezistente la antibiotice în mai multe feluri: își pot schimba genomul și distruge antibioticul sau se pot opri din creștere și multiplica, devenind mai greu de identificat de către sistemul imunitar.

Un nou studiu, publicat în Natural Communications, a descoperit un alt mod prin care bacteriile pot deveni rezistente la antibiotice. Mai exact, acestea își pot schimba forma în corpul uman pentru a nu mai fi detectate, fără a fi nevoie de schimbări genetice care să încetinească dezvoltarea bacteriilor.

Orice bacterie este înconjurată de o structură numită perete celular. Acest perete este ca o haină groasă care protejează bacteria de factorii de mediu și o împiedică să explodeze. De asemenea, ajută bacteria să aibă o anumită formă (de obicei ovală sau sferică) și să se multiplice eficient.

Deoarece celulele corpului uman nu au acest perete, sistemul imunitar poate identifica rapid bacteriile. În plus, datorită acestei diferențe, antibioticele pot fi folosite cu succes pentru a distruge bacteria fără a ataca celulele sănătoase.

Din păcate, bacteriile pot supraviețui uneori și fără un perete celular. Dacă condițiile de mediu sunt prielnice, acestea se vor transforma în bacterii forma L, descoperite pentru prima oară în 1935, de către Emmy Klieneberger – Nobel.

Această schimbare a bacteriilor este provocată de antibiotice care atacă peretele celular sau de anume molecule imune precum lizozim. O bacterie fără perete devine fragilă și își pierde forma obișnuită, dar, în același timp, devine parțial invizibilă pentru sistemul imunitar și complet rezistentă la orice tip de antibiotic creat pentru pentru peretele celular.

Oamenii de știință au suspectat că bacteriile forma L contribuie la infecțiile recurente și rezistența la antibiotice, dar până acum acest tip de bacterii a fost greu de identificat. Studiul citat a analizat specific speciile de bacterii asociate cu infecțiile urinare recurente.

Cercetătorii au descoperit că multe tipuri de bacterii, precum E.Coli și Enterococcus pot supraviețui în corp ca forma L, lucru care nu a mai fost dovedit până acum. Pentru evidențierea acestei forme, oamenii de știință au folosit sonde fluorescente care pot identifica ADN-ul bacterian.

Pentru studiu, aceștia au luat probe de urină de la pacienți în vârstă cu infecții urinare recurente și au crescut bacteriile în laborator, într-o soluție cu zahăr. Astfel, în aceste condiții, au putut izola forma L a bacteriilor prezente în probele respective.

Rezultate studiului indică nevoia de a testa antibioticele în condiții mai apropiate de cele oferite de corpul uman. Cele produse în acest moment în laborator nu sunt eficiente și pentru forma L a bacteriilor.

Pentru a înțelege cât de importantă este transformarea în forma L comparat cu alte forme de rezistență la antibiotice, este nevoie de mai multe studii, în special pentru alte tipuri de infecții, precum cele pulmonare.

Acest studiu poate fi începutul descoperirii unor noi moduri de a trata diverse infecții, într-un mod cât mai eficient. O soluție ar putea fi combinarea antibioticelor care atacă peretele celular cu unele care omoară bacteriile în forma L.

Lupta medicinei cu bacteriile este în continuă schimbare, la fel ca forma acestora în corpul nostru. Este important ca cercetătorii să țină cont de modul în care bacteriile se pot adapta pentru a crea antibiotice care să dea rezultate.

Citește și: Cercetarea medicală: cât de apreciată este în România și cât este de importantă într-o societate dezvoltată?

Otilia Dobos

Otilia Doboș crede că învățatul nu se oprește la școală, ci trebuie să continue pe tot parcursul vieții. Cu un background în Jurnalism, a ales să scrie pentru a împărtăși cititorilor informații relevante, prin articole atractive și bine documentate.