INTERVIU | Larisa Soane, asistent medical generalist: „Cu cei care vin frecvent la clinică am legat deja o mică prietenie, dacă pot să o numesc așa…”

Am ales meseria de asistent medical deoarece încă de mică mi-a plăcut să ajut oamenii și întotdeauna i-am admirat pe cei care alina suferințele celorlalți, indiferent că erau de natură medicală sau nu. Așa că m-am decis rapid, am ales Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”, iar la o mică perioadă de la absolvire m-am angajat asistent pe recoltare la Centrul Medical Focus, locul unde lucrez și în prezent.

1. Care a fost momentul în care ai știut că meseria de asistent medical este drumul profesional pe care dorești să-l urmezi?

Cred că toți avem încă de copii, o meserie care ne atrage. Poate unele persoane au doar idei care se pot schimba, altele, în schimb, au un vis destul de puternic conturat, cum este și cazul meu. Momentul decisiv, să îl numesc așa, a fost în clasa a 12-a, când au venit la liceul unde învățam 2, 3 doamne profesor de la Carol Davila cu scopul de a ne prezenta școala și frumoasa meserie de cadru medical.

2. Cum arată o zi din viața unui asistent medical într-o clinică privată din România?

Fiecare zi este diferită, iar asta depinde doar de oamenii cu care iei contact. Sunt zile frumoase, când ai doar pacienți calmi și calzi, care efectiv îți aduc cea mai mare mulțumire profesională, dar sunt și pacienți cărora te chinui să le intri în grații, iar uneori simți că cedezi, dar nu o faci. O iei de la capăt de câte ori este nevoie.

3. Care sunt principalele atribuții ale unui asistent medical?

Eu, ca asistent pe recoltare, am câteva atribuții stricte. Am grijă că în sala de recoltare să nu îmi lipsească niciodată materialele necesare, mă ocup de completarea și de îndosarierea biletelor de trimitere și bineînțeles, îi explic pacientului ce analize are pe bilet, ce vom recolta (în cazul în care are și analize de sânge, dar și exudate), îi explic procedura și ce urmează să facem și în cât timp vor fi gata.

4. Ce calități ar trebui să aibă un asistent medical?

În primul rând să fie o persoană calmă. Apoi să fie caldă, bună și deschisă, pentru că se șție deja că este una dintre meseriile în care trebuie să pui suflet. Cred că aceste calități sunt de bază… ah, iar dacă nu este o persoană activă fizic, va deveni cu siguranță.

5. Cum ai descrie relația pacient-asistent medical pe durata tratamentului?

Relația pacient-asistent este importantă. Majoritatea pacienților au des întrebări, nelămuriri sau chiar nemulțumiri. 

Uneori nu depui niciun efort ca interacțiunea, comunicarea cu pacientul să fie bună, cum am spus și mai sus, întâlnești mulți oameni buni și calzi, iar cu cei care vin frecvent la clinică am legat deja o mică prietenie, dacă pot să o numesc așa, „lucrăm” împreună la relația „pacient-asistent” și facem o treabă nemaipomenită. 

Se întâmplă, în schimb, să te concentrezi puțin să menții o relație bună cu pacientul. Sunt persoane care datorită afecțiunii pe care o au, devin nemulțumiți de tot ce se întâmplă în jurul lor, poate uneori ridică tonul sau comportamentul lor este puțin deplasat, dar reușim cumva să aducem relația pe o linie de plutire.

Citește și: INTERVIU | Cătălina Margareta Radu, asistent medical generalist

6.  Cât de importantă este comunicarea cu pacientul?

Foarte importantă. Pacienții fie sunt speriați, fie nu au cunoștințe despre afecțiunea pe care o au, fie despre tratament și este datoria mea, a noastră, să îi ajutăm cu toate informațiile de care au nevoie și să îi sprijinim moral cum putem noi mai bine.

7. Ne poți spune o experiență memorabilă cu un pacient al clinicii, ceva ce te-a impresionat?

Majoritatea experiențelor pe care le țin minte au legătură cu copiii. O fetiță foarte curajoasă, de până-n 10 anișori, mi-a rămas bine întipărită în memorie. Se vedea ca îi e teamă de ac, dar nu a spus o clipă „nu vreau”, nu a plâns, nu s-a fâstâcit. A stat nemișcată pe scaun, am felicitat-o la sfârșit și am recunoscut că mie mi-a fost mai teamă decât i-a fost ei. Emoții mai mari decât atunci când i-am recoltat ei, rar am avut.

8. Care sunt provocările cu care se confruntă un asistent medical într-o zi de lucru?

Sunt diverse încercări pe timpul zilei. De la faptul că suntem oameni și că nu mereu avem cea mai bună stare, că uneori ne cuprinde oboseala, stresul, la faptul că poate sunt mici probleme cu sistemul în care lucram, ori că vin pacienți care își varsă nervii acumulați asupra ta, ori refuză să coopereze „ca la carte” (la clinica „x” nu mi-au spus asta, nu mi-au făcut cealaltă), sunt momente când duci puțină muncă de lămurire, dar nu cred că a existat vreo situație în care să nu ne ducem treaba la bun sfârșit.

9. Care sunt cele mai frecvente cazuri pe care le tratați la clinică?

Fiind laborator de analize, cred că 70% dintre cei care ne calcă pragul vin cu analizele anuale, uzuale, date de medicul de familie. Iar din cei 30% cred că sunt cei care vor markerii tumorali, cei care urmează tratament cu anticoagulante, pacienți care vor analize pentru diabet ori pentru glanda tiroidă.

10. Cum vezi în acest moment situația sistemului medical din România? Ce ar trebui îmbunătățit după părerea ta?

Din punctul meu de vedere, absolut tot ce ține de sănătate ar trebui să fie prioritar, lucru care, din păcate, nu se întâmplă în momentul de față. Orice investiție, orice aparatură nouă, orice achiziție (fie și cele care nu par atât de importante) nu ar trebui să aștepte nicio clipă, nu ar trebui să existe amânare pentru așa ceva. Ne dăm seama de cât de mult contează lucrurile acestea în momentul în care ne lovim de ele. Fie că ești pacient și vezi că spitalul nu este dotat pe măsură pentru a-ți trata boala, fie că ești cadru medical și poate nu ești protejat suficient sau poate munca ți-ar fi ușurată dacă la un moment dat s-ar fi cumpărat anumite aparate/s-ar fi înlocuit cu unele mai noi…

11. Care consideri că sunt cele mai importante realizări din cariera ta?

Nu știu dacă, momentan, am o realizare importantă. Poate faptul că treptat mi-am depășit teama și că le recoltez copiilor, iar ei la sfârșit rămân prieteni cu mine în continuare, așa cum îi pun mereu să îmi promită când îi urc pe scaunul de recoltare, lucrul care trebuie menționat aici.

12. Ce îi sfătuiești pe asistenții medicali care sunt la început de drum?

Îi sfătuiesc să nu renunțe oricât de complicat li s-ar părea la școală sau la practică. Toți am trecut prin asta și tuturor ni s-a părut străin, greu, stresant. Perseverență și pasiune, cu siguranță vor reuși!

Citește și: INTERVIU | Alina Adam, asistent medical generalist

Daniela Eremia

Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.