INTERVIU Marina Dumitraș, medic primar chirurg: chirurgii sunt precum militarii: știu când pleacă, dar nu știu când se întorc

Doamna doctor Marina Dumitraș este medic primar chirurg, cu supraspecializare în flebologie și scleroterapie. Odată ce o întâlnești vei înțelege că este pasionată de meserie, dar mai presus de toate este un om bun căci, după cum ne-a împărtășit, și-a dorit să devină medic pentru a ajuta oamenii și a-i însănătoși. Programul unui chirurg, în opinia sa, este extrem de similar celui pe care îl are un militar, dar atâta timp cât există implicare, disponibilitate și devotament, toate se rezolvă. Puținul timp liber și-l petrece alături de frumoasa sa familie, pe care a învățat să o aprecieze mult mai mult.

Care a fost motivația dumneavoastră de a deveni medic chirurg? Ați avut vreun model/mentor pe care l-ați urmat?

Mi-am dorit să devin medic din dorința de a ajuta oamenii și de a-i face sănătoși. Acest lucru s-a conturat într-un moment de cumpănă, după moartea bunicului meu, cauza fiind cancerul gastric.

Mi-am dorit să găsesc un remediu împotriva cancerului însă, din păcate, studiile experimentale și studiile clinice în România pentru medicamentele anticancerigene nu sunt de elecție. Se realizează multe studii clinice și experimentale în afara țării noastre, însă eu nu mi-am dorit să plec din țară.

Chirurgia generală este nișa în care m-am regăsit, unde îmi place foarte mult ceea ce fac și nu contează volumul mare de muncă, orele de studiu investite (doctorat, work-shopuri, examene), ci faptul că pacientul pleacă sănătos acasă.

Am avut ca model și mentor un chirurg foarte erudit, care m-a învățat să țin bisturiul în mână. De la el am învățat, în primul rând, că orele petrecute în sala de operații nu contează, ci faptul că pacientul este bine la sfârșitul operației și că trebuie să te gândești, tot timpul, că tu ai putea fi pacientul, să te pui în pielea lui.

Considerați că această meserie este mai dificilă pentru o femeie decât pentru un bărbat? Explicați, vă rog, răspunsul.

Consider că este foarte dificil să ajungi departe în această meserie, fiind femeie. În primul rând, ne lovim frecvent de mentalitatea bărbaților chirurgi, care consideră că femeile ar trebui să se regăsesc în alte specialițăți. Însă, aleg să ignor această deviză, de cele mai multe ori. În al doilea rând, am o familie: un soț, un copil, un cățel și, în unele momente, devine foarte greu să reușești să împaci viața de familie cu cea profesională. Petrec foarte multe ore în sala de operație, iar atunci când ajung acasă au si cei din familie nevoie de atenția mea, așa că oricât aș fi de obosită, încerc să îi ascult și să îi sfătuiesc.

Cum reușiți să vă organizați programul zilnic? Cum faceți față diverselor schimbări din acest program?

Nu prea reușesc să mă organizez în programul zilnic pentru că în chirurgie există urgențe chirurgicale: chirurgii sunt precum militarii: știu când pleacă, dar nu știu când se întorc. Mi se întâmplă frecvent să îmi sun copilul și să îi spun că am o urgență și nu ajung în timp util sau să plec de acasă noaptea sau de la o petrecere pentru că avem o urgență la spital și trebuie să ajungem într-un timp cât mai scurt și să operăm.

În ce mod își petrece timpul liber un medic chirurg? Ce fel de cărți citiți?

Consider că sunt un om foarte simplu: îmi place să gătesc cu băiețelul meu, să ascultăm muzică, să dansăm. Am învățat în timp că astfel de momente de liniște sunt destul de rare, așa că trebuie apreciate. Citesc cărți de beletristică- mai puțin decât mi-aș dori, pentru că am aproape continuu de citit informațiile noi din domeniul medical.

Considerați că meseria de chirurg v-a influențat în vreun fel viața personală? Dacă da, în ce mod?

Această meserie m-a învățat să apreciez mai mult momentele petrecute cu cei din familie. Îmi este foarte dor de ei atunci când am perioade cu multe urgențe și gărzi.

Am învățat să îmi organizez programul, dar și să fiu mai empatică și mai implicată emoțional nu numai cu cei din familie dar și cu pacienții.

Care sunt cele mai frumoase amintiri din parcursul carierei profesionale?

Cele mai frumoase amintiri din meseria de chirurg sunt din perioada în care eram rezidentă într-un spital de stat, când am făcut prima operație sub supravegherea mentorului meu sau când o pacientă pe care am operat-o și am îngrijit-o postoperator, m-a întrebat dacă nu vreau să mă adopte, să fiu fiica ei pe care nu a avut-o vreodată. Am rămas în relații bune cu acea pacientă și ne sunăm ori de câte ori simțim nevoia.

Dar cele mai importante schimbări cu privire la profesie/loc de muncă?

Schimbări sunt tot timpul în această meserie: există nevoia de perfecționare continuă, de a te reinventa continuu, de a studia continuu, iar asta înseamnă timp mai mult de studiu, cursuri și operații mai multe. A crescut volumul de muncă de când lucrez într-un sistem privat, munca mea a devenit mai complexă și mai variată, însă și susținerea din partea colectivului este mult mai mare.

Ce sfaturi aveți pentru studentele la medicină care doresc să urmeze o carieră în chirurgie?

Studentele la medicină care vor să facă chirurgie generală trebuie să știe că această specialitate înseamnă foarte multă implicare, disponibilitate și devotament. Ele trebuie să fie conștiente că uneori există riscul să sacrifice viața personală și oamenii dragi și că trebuie să fie în spital, în ajutorul altor oameni suferinzi, care au nevoie de ele.

Dacă ele cred că pot face asta, atunci sunt apte pentru a lucra în chirurgie.

Daca doresti sa fii la curent cu ofertele de cariera, dar si cu noutatile din domeniul medical, creeaza un cont gratuit pe MEDIjobs aici.

MEDIjobs

MEDIjobs este lider in Romania in domeniul recrutarii din sanatate. Recrutam specialisti medicali din Romania pentru Romania si trimitem oferte de job personalizate catre specialistii care se inregistreaza in platforma noastra. Ofertele trimise sunt bazate pe experienta specialistilor medicali, abilitatile lor, dar si salariul pe care si-l doresc.

Procesul de inregistrare este RAPID, USOR si GRATUIT. Creeaza-ti contul astazi.