Efecte secundare și riscurile remediilor utilizate în managementul insomniei

Efecte secundare și riscurile remediilor utilizate în managementul insomniei

Remediile utilizate în managementul insomniei pot ajuta pacienții să se odihnească suficient, dar majoritatea sunt indicate numai pentru utilizarea pe termen scurt.

Pastilele de dormit pot conține un antihistaminic sau melatonină, de exemplu. Unele dintre aceste remedii se eliberează numai pe bază de prescripție medicală. Remediul potrivit pentru fiecare caz în parte va depinde de cauza insomniei și de modelele de somn ale pacientului. 

Este indicat ca pacientul să își administreze hipnotice doar în cazul în care insomnia este mai severă decât somnolența ocazională. Unele riscuri ale somniferelor depășesc uneori beneficiile, iar medicii le vor prescrie doar persoanelor cu tulburări severe de somn.

Unele hipnotice induc oboseală și somnolență a doua zi după administrare. Medicamentele sedative, inclusiv antihistaminicele și hipnoticele, pot induce, așadar, somnolență în ziua următoare administrării acestora.

În cazul persoanelor vârstnice, utilizarea unor somnifere poate cauza probleme de memorie.

În cazul hipnoticelor, în urma utilizării îndelungate se poate instala dependența fizică ceea ce implică apariția insomniilor la întreruperea bruscă a administrării îndelungate a acestora.

Pacienții nu trebuie să își administreze nicio astfel de substanță activă/remediu înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

În cazul unor persoane, riscurile utilizării hipnoticelor care se eliberează doar pe bază de prescripție medicală pot depăși beneficiile. În aceste cazuri, acestea nu se vor prescrie. De reținut este că hipnoticele sunt indicate numai pentru utilizare pe termen scurt. Majoritatea induc toleranță, au potențial dependogen și pot provoca reacții adverse grave.

Unele efecte secundare ale somniferelor includ: somnolență sau amețeli în timpul zilei, stări de confuzie, probleme cu memoria sau afectarea echilibrului.

În cazuri rare, acestea pot determina oamenii să efectueze acțiuni, inclusiv conducerea, mersul, mâncatul sau efectuarea de apeluri telefonice, în timp ce dorm, în cadrul somnambulismului.

Pastilele de dormit pot interacționa și cu unele medicamente contraceptive, cu cimetidina (utilizată pentru managementul arsurilor stomacale), precum și cu unele medicamente pentru infecții fungice.

În ceea ce privește rădăcina de valeriană, profilul său de siguranță nu este încă pe deplin elucidat. Efectele secundare posibile pot include dureri de cap, amețeli, mâncărime și probleme la stomac. Unii oameni se simt bine, iar alții se pot simți somnolenti a doua zi după ce au luat rădăcina de valeriană. De asemenea, persoanele care au luat rădăcina valeriană pe perioade îndelungate, apoi întrerup brusc administrarea acesteia, pot prezenta simptome de sevraj. Persoanele care încetează să mai ia benzodiazepine după perioade lungi pot avea simptome similare, dar mai accentuate. Deoarece nu se cunosc încă în totalitate efectele adverse ale rădăcinii de valeriană în cazul femeilor gravide și copiilor sub 3 ani, femeile care sunt însărcinate și copiii sub 3 ani nu ar trebui să utilizeze valeriană.

Precizări importante în legătură cu utilizarea în siguranță a remediilor utilizate în managementul insomniilor

Pacientul trebuie să respecte întotdeauna indicațiile medicului în ceea ce privește utilizarea medicamentelor pentru somn.

Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă următoarele pentru persoanele care iau somnifere:

-pacienții nu trebuie să ia hipnotice fără aprobarea medicului;

-pacienții nu trebuie să bea alcool înainte de administrarea hipnoticelor;

-pacienții trebuie să ia prima doză de hipnotic atunci când nu au planificat nicio activitate pentru dimineața următoare;

-pacienții nu trebuie să utilizeze niciun vehicul după ce au luat un hypnotic;

-pacienții trebuie să contacteze medicul imediat dacă apar complicații.

Persoanele care au tratament cu hipnotice trebuie să contacteze medicul dacă experimentează: confuzie sau bucurie extremă, nervozitate sau anxietate, probleme de concentrare, dependență, somnolență intensă a doua zi după administrare. Persoanele vârstnice ar trebui să vorbească cu medicii lor dacă întâmpină probleme cu concentrarea, gândirea sau memoria.

Care sunt cele mai bune metode naturale de a îmbunătăți somnul?

Exercițiile fizice periodice sunt întotdeauna o bună metodă pentru menținerea obiceiurilor sănătoase de somn. 

Este important ca pacientul să înceapă să se relaxeze cu aproximativ o oră înainte de culcare și să mențină lumina stinsă în dormitor, un mediu liniștit și aerisit, răcoros. Menținerea aceluiași program de somn, chiar și în zilele libere, pe cât posibil, va ajuta ciclul natural de somn să se mențină.

Evitarea cafeinei, nicotinei și alcoolului cu câteva ore înainte de culcare este întotdeauna utilă pentru obținerea unui somn odihnitor.

Recomandări FDA referitoare la scăderea dozei hipnoticului zolpidem

Producătorii de hipnotice ce conțin substanța activă zolpidem au fost obligați de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) să reducă doza recomandată de zolpidem din formele farmaceutice de pe piață. Această măsură vine în urma unor noi dovezi care arată că nivelul în sânge al zolpidemului în cazul unor persoane în ziua următoare administrării zolpidemului poate afecta grav vigilența și capacitatea de a îndeplini sarcini ce necesită atenție sporită, cum ar fi conducerea sau manipularea utilajelor.

Concentrații mici se zolpidem sunt decelabile în sânge în dimineața ce urmează administrării acestuia. Prin reducerea dozei recomandate din formele farmaceutice, nivelul din sânge de zolpidem din dimineața următoare va fi mai redus. Deoarece studiile au arătat că femeile metabolizează mai lent zolpidemul decât bărbații, FDA a declarat că, prin urmare, doza pentru femei va fi mai mică decât pentru bărbați. 

Pacienții care iau forme cu zolpidem cu eliberare extinsă, au cel mai ridicat nivel de substanță activă în sânge.

FDA atenționează profesionistii din domeniul sănătății în legătură cu importanța în asigurarea de către medici ca pacienții cărora le este prescris zolpidemul, sunt complet conștienți de riscurile asociate cu administrarea acestuia.

Conform FDA, în cazul femeilor, doza recomandată de zolpidem din medicamentele cu eliberare imediată va fi redusă de la 10 mg la 5 mg, pentru medicamentele cu eliberare extinsă va fi redusă de la 12.5 mg la 6.25 mg. Deși bărbații sunt capabili să elimine zolpidemul mai repede, FDA încurajează în continuare medicii să ia în considerare prescrierea acelorași doze recomandate femeilor.

Conform Ellis Unger, M.D., director, Office of Drug Evaluation I din FDA’s Center for Drug Evaluation and Research: “Pentru a reduce riscul potențial în cazul tuturor medicamentelor pentru insomnie, profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să prescrie, iar pacienții ar trebui să ia, cea mai mică doză de hipnotic capabilă să trateze insomnia. Pacienții care trebuie să conducă dimineața următoare sau să efectueze o altă activitate care necesită vigilență crescută, ar trebui să discute cu profesioniștii din domeniul sănătății dacă hipnoticul respectiv este indicat în cazul lor.

Somnolența de dimineață și gradul de alertă nu sunt asociate exclusiv cu administrarea de zolpidem. FDA a reamintit publicului că există multe alte medicamente pentru insomnie care au și același efect secundar.

Cei care iau în prezent doze de 10 mg sau 12.5 mg de zolpidem ar trebui să continue cu doza prescrisă înainte de a discuta cu medicul lor, care va decide dacă este necesară sau nu ajustarea dozei. 

Schimbarea dozei de zolpidem a survenit după ce un studiu de laborator și simularea în cadrul unui test de conducere a utilajelor au scos la iveală un risc crescut de accident rutier, în timp ce zolpidemul este încă în sângele unei persoane în dimineața zilei următoare administrării.

Bibliografie:

Anne M. Holbrook, Renée Crowther, Ann Lotter, Chiachen Cheng, Derek King, Meta-analysis of benzodiazepine use in the treatment of insomnia. CMAJ Jan 2000, 162 (2) 225-23.

Auld F, Maschauer EL, Morrison I, Skene DJ, Riha RL. Evidence for the efficacy of melatonin in the treatment of primary adult sleep disorders. Sleep Med Rev. 2017 Aug;34:10-22.

Blumenthal M, Goldberg A, Brinckmann J, eds.: Valerian root. In: Herbal Medicine: Expanded Commission E Monographs. Newton, MA: Integrative Medicine Communications, 2000: 394-400.

Fda.gov.

Fernández-San-Martín MI, Masa-Font R, Palacios-Soler L, Sancho-Gómez P, Calbó-Caldentey C, Flores-Mateo G. Effectiveness of Valerian on insomnia: a meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. Sleep Med. 2010 Jun;11(6):505-11.

Wichtl M, ed.: Valerianae radix. In: Bisset NG, trans-ed. Herbal Drugs and Phytopharmaceuticals: A Handbook for Practice on a Scientific Basis. Boca Raton, FL: CRC Press, 1994: 513-516.

Despre Autor

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.

Facebook Comment