INTERVIU Dr. Rosca Adriana, sefa de promotie a Institutului Medico-Militar: „Cand am vazut punctajul, 917, am plans, pentru ca a fost rezultatul cel mai bun”

INTERVIU Dr. Rosca Adriana, sefa de promotie a Institutului Medico-Militar: „Cand am vazut punctajul, 917, am plans, pentru ca a fost rezultatul cel mai bun”

Dr. Rosca Adriana a absolvit in 2013 liceul de elita din orasul Buzau, B. P. Hasdeu, obtinand media 10 la Bacalaureat. Ulterior, aceasta si-a urmat visul si a reusit, prin multa munca si ambitie, sa studieze la Institutul Medico-Militar, iar in prezent, este sefa de promotie si medic rezident cardiolog.

„Cred ca in toate deciziile mele legate de formarea profesionala am ales provocarea cea mai mare, gandind ca dupa ce i-as face fata, m-as putea simti cu adevarat implinita”.

De ce ai ales sa urmezi Institutul Medico-Militar? 

Institutul Medico-Militar a aparut in lista mea de optiuni din prima zi de liceu, atunci cand, in discursul sau, directorul liceului „B. P. Hasdeu”, din Buzau, ne-a mentionat reusita unui absolvent al liceului la admiterea in aceasta institutie, este vorba despre Ciobotaru Georgian, in prezent, medic rezident neurochirurgie. Medicina militara m-a atras apoi prin oportunitatea de a imbina studiul cu pregatirea militara, considerand ca in acest context as putea sa imi explorez la maxim resursele. 

Citește și INTERVIU dr. Georgian Ciobotaru: “Este o meserie pe care o poţi iubi şi o poţi urȋ, alternând sentimentele de multe ori ȋn decursul aceleiaşi zile”

Am ales cariera militara si din dorinta de stabilitate si de a fi cat mai putin dependenta de o sustinere financiara externa pe parcursul celor 6 ani de studiu, luandu-mi in acelasi timp angajamentul de a profesa intr-un spital militar sau intr-o unitate militara din tara, dupa terminarea facultatii. As putea spune ca am facut aceasta alegere pornind de la un ideal in planul dezvoltarii personale, care s-a imbinat cu unele considerente de ordin practic.

Care sunt persoanele care te-au motivat si te-au sustinut in cariera ta de pana acum?

Am ajuns aici in urma unui lung proces de invatare, care a pornit de la educatoare, invatatoare, profesori, care au avut un aport semnificativ in formarea mea. Cred ca de la parinti si bunici am invatat sa apreciez si sa valorific ajutorul si sfaturile fiecarui om pe care l-am intalnit. De aceea, pot spune ca am intalnit multi oameni care m-au motivat sa invat si sa dau tot ce am mai bun, in tot ce fac. 

Fiecare om pe care l-am cunoscut a contat si ar fi nedrept sa selectez doar cateva nume la aceasta rubrica. Am tinut cont de sfaturile colegilor mai mari din cadrul institutului, unde am gasit un colectiv restrans, dar cu oameni muncitori si dedicati, reusind sa gasesc oricand sprijin in randul lor. Astfel, am reusit sa imi mentin o perceptie pozitiva asupra lumii si sa simt ca merita sa muncesc, in primul rand pentru a reusi sa ma apropii cat mai usor de oameni, lucru esential in cariera de medic, dar si in viata din afara spitalului.

Care este cea mai mare realizare a ta pe plan profesional?

Cea mai mare realizare de pana acum, care simt ca m-a ajutat sa imi largesc orizonturile si sa imi nuantez gandirea, a fost experienta de un an in Franta, prin programul de schimb Erasmus, din cadrul facultatii de medicina a U.M.F. „Carol Davila”. Am auzit din timpul liceului de acest program si am incercat de atunci sa invat cat mai bine limba franceza, gandindu-ma ca mi-ar placea sa ajung acolo. 

Am pus chiar deoparte premiul obtinut pentru media 10 la bac, gandindu-ma ca il voi putea folosi pentru acest scop, iar in anul 3 de facultate am mers in Tours cu o bursa de 9 luni. Acolo am invatat alaturi de colegii francezi, am avut experienta unui sistem de invatamant mai bine organizat si mai putin solicitant pentru studenti, care se bazeaza pe dobandirea unor abilitati practice si pe studiu individual, mai mult decat pe un mediu competitiv si selectiv, cum inca se incearca la noi.

Ce specializare ai ales pentru rezidentiat si de ce?

Am ales cardiologia pentru ca in stagiul de cardiologie din anul 4 am descoperit ca ma regasesc in tot ce presupune aceasta specializare. In primul rand, bolile cardiovasculare sunt foarte frecvente, dar au o parte importanta de preventie si reabilitare, in care simt ca as putea sa ma implic, fiind inca insuficient intelese si dezvoltate la noi. 

In al doilea rand, in cardiologie am gasit o mare diversitate in ceea ce priveste posibilitatile de dezvoltare profesionala si stiintifica, eu fiind interesata in mod particular de imagistica si genetica, in continua dezvoltare si in aceasta specialitate. 

In ceea ce priveste latura subiectiva a alegerii, cred ca in alegerile mele am cautat mereu un reper, un mentor, care  in timpul stagiului de cardiologie a fost doamna Conf. Dr. Jurcut Ruxandra, sub indrumarea careia am realizat si lucrarea de licenta, avand ca subiect cardiomiopatia hipertrofica, o boala cardiaca genetica. Dumneaei m-a ajutat sa inteleg cum se realizeaza o lucrare stiintifica, dar si cum poti imbina pasiunea si munca in acest domeniu, in beneficiul pacientului si al studentilor, privind dincolo de satisfactiile personale. 

Avand in vedere importanta pe care o acord legaturilor stabile cu cei din jur, consider ca in cardiologie as putea sa fac o diferenta, oferind sprijin celor ce au nevoie, pe langa un tratament adecvat si corect, de orientarea catre un stil de viata cat mai sanatos, la care eu tin foarte mult.

Citește și INTERVIU Conf. Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru: “Un copil care nu iti creeaza emotii pozitive si alaturi de care nu reusesti sa “te joci”, nu vei reusi sa-l consulti in detaliu”

Care sunt asteptarile tale in ceea ce priveste rezidentiatul?

In timpul rezidentiatului, mi-as dori sa invat cat mai mult, sa imi dezvolt abilitatile de cercetare si de comunicare cu pacientii. Pe lista obiectivelor se afla si un stagiu in strainatate, probabil tot in Franta, desi exista multe oportunitati de formare pe perioade scurte si in alte tari. Ma astept sa fie o perioada solicitanta, dar voi incerca sa nu uit de partea personala, pentru a fi cu adevarat implinita.

Ce ai schimba la sistemul medical din prezent?

Sistemul medical a fost intotdeauna in stransa legatura cu sistemul educational. Nu degeaba se spune ca un doctor invata toata viata. Schimbarile ar trebui sa se produca incepand cu facultatea si cu modul de formare a medicilor.

Pe langa experienta din Franta, unde am vazut ce inseamna un sistem de educatie permanent actualizat, am avut ocazia sa intalnesc in timpul facultatii, in anul 5, in stagiul de nefrologie, un om foarte implicat, care a reusit sa ne invete cu resursele disponibile ce inseamna o gandire clinica si ne-a invatat cum sa lucram singuri la propria formare, ca studenti si apoi ca medici. Este vorba despre Conf. Dr. Gener Ismail, care mi-a influentat decisiv gandirea si perceptia asupra implicarii in propria formare profesionala. 

In timpul facultatii, studentii ar trebui sa constientizeze rolul important pe care o sa il aiba si sa inceapa sa si-l asume inca din timpul studentiei, sa se implice in propria formare, sa citeasca articole, sa se intrebe „De ce?”, in loc sa memoreze, sa acorde mai mult timp pentru a gasi singuri raspunsuri la intrebari si sa indrazneasca sa intrebe cand nu inteleg.

Un alt lucru important, la care francezii lucreaza intens inca de la admiterea la facultatea de medicina, este relatia medic-pacient si importanta cunoasterii sarcinilor pe care un medic le are, inclusiv din punct de vedere legislativ. Inca din anul 3 in Franta cunosteam mare parte din legile in vigoare la ei in tara referitoare la drepturile pacientului, dar si la rolul medicului, astfel incat beneficiul sa fie maxim de ambele parti. 

Cum a fost perioada de studentie in Institutul Medico-Militar? 

Studentia in Institutul Medico-Militar a fost o perioada productiva, cu schimburi de experienta cu alte academii militare, o participare la o scoala de vara si la un exercitiu medico-militar. Aveam o singura luna de vacanta, pentru ca o luna insemna pregatire medico-militara, cand colegii civili erau in vacanta, iar o luna era stagiul intr-un spital militar sau in unitate militara.

Care sunt beneficiile pentru care un absolvent de liceu ar trebuie sa aleaga aceasta cariera?

Am mentionat mai sus beneficiile carierei medico-militare, insa vreau sa accentuez importanta convingerii personale cand un elev ia o astfel de decizie. 

Cum ar trebui sa se pregateasca un absolvent de liceu care isi doreste sa ocupe un loc in Institutul Medico-Militar?

Admiterea in Institutul Medico-Militar presupune promovarea probelor sportive, a examenului psihologic, a unei probe la limba engleza si apoi promovarea aceluiasi examen ca si colegii civili, pentru admiterea la facultatea de medicina. E un proces de selectie mai indelungat despre care elevii trebuie sa se intereseze la centrele de recrutare ale MApN, incepand cu lunile februarie-martie si apoi sa urmeze pasii pentru inscriere. 

Eu am inceput sa ma pregatesc pentru probele sportive treptat, incepand din clasa a 10-a, cand reuseam sa fac doar o flotare si am ajuns la 10 flotari executate corect in clasa a 12-a, in paralel cu antrenamentul pentru proba de rezistenta, de alergare 2 km. Pentru traseul aplicativ am facut cateva sedinte de pregatire cu profesorul de sport din liceu. 

Citește și INTERVIU dr.Oana Solomon, medic specialist obstetrica-ginecologie: “Cea mai mare provocare ca tanar medic specialist este aceea de a avea incredere in deciziile tale legate de diagnostic si tratament”

Ce sfaturi le oferi studentilor care  urmeaza sa dea examenul de rezidentiat?

In ceea ce priveste examenul de rezidentiat, pot sa spun ca a fost cel mai stresant si mai solicitant examen de pana acum, atat in timpul pregatirii, cat si in timpul sustinerii. A fost dificil pentru ca sunt 900 de pagini de informatii foarte concentrate, pentru intelegerea carora trebuie sa depui efort si munca suplimentara in anul 6, pe langa mersul la stagii. 

Sfatul meu pentru colegii mai mici este sa citeasca responsabil si sa faca grilele disponibile, din anii trecuti si de pe site-uri si oricat de in urma ar fi fata de tintele pe care si le-au propus, sa nu se descurajeze si sa foloseasca timpul ramas. Practic, dupa ce termina anul 6, trebuie sa treaca prin materie de cel putin 2-3 ori pana la examen, facand si grile. 

Eu invatam la inceput 10 pagini pe zi, apoi am ajuns la 20-30 de pagini cu 2 luni inainte de examen. E o combinatie de memorie de durata, pentru notiunile pe care le inteleg de la prima trecere si memoria de scurta durata pentru stadializari, clasificari, factori de prognostic si numere pe care nu le-au mai folosit sau invatat pana la acest examen. 

Foarte importanta este si odihna cu o saptamana inainte de examen. Eu nu am mai citit in ultima zi inainte de examen si mi-am stapanit emotiile in timpul probei, fiind odihnita, pentru ca tot ce conteaza pentru punctajul final este ce ai incercuit pe borderou si e pacat sa imbulinezi gresit din cauza emotiilor. La final, cand am vazut punctajul, 917, am plans, pentru ca a fost rezultatul cel mai bun, raportat la toate simularile pe care mi le dadusem. Deci, nu va pierdeti speranta si aveti incredere in voi, inclusiv in timpul examenului.

Ce planuri de cariera ai pentru anul 2020?

In 2020 imi doresc sa am un start bun in noul drum, sa gasesc mediul potrivit pentru a ma dezvolta si sa ma orientez pentru indeplinirea obiectivelor pe care mi le-am propus. Probabil, primul an de rezidentiat va fi unul de orientare si de munca, fiind greu sa imi stabilesc de pe acum obiective clare, insa imi doresc sa particip la conferinte, sa invat lucruri practice si sa ma incadrez cat mai bine in colectivul nou in care o sa ajung.

Citește și INTERVIU Medic Militar Român: „Sunt mandru ca pot sa contribui la bunastarea celor care imi apara tara”

Despre Autor

Mihaela Badiceanu

Iubeste să scrie. Pasiunea ei pentru scris se datorează și dorinței de a cunoaște și înțelege cât mai multe domenii, în special cel medical. Face acest lucru pentru a le oferi informații utile celor din jur, fapt ce îi oferă o satisfacție enormă. Motto-ul ei este „Dăruind vei dobândi” (Steinhardt).

Facebook Comment