?>

INTERVIU | Dr. Miruna Ispas, Medic specialist Radiologie si Imagistica Medicala: Am fost mereu interesata de o specialitate care sa se focuseze pe cancerul mamar

INTERVIU | Dr. Miruna Ispas, Medic specialist Radiologie si Imagistica Medicala: Am fost mereu interesata de o specialitate care sa se focuseze pe cancerul mamar

Si-a dorit dintotdeauna sa se dedice diagnosticarii si tratarii cancerului mamar, insa a inteles ca si Radiologia si Imagistica Medicala joaca acest rol important abia la finalul facultatii de medicina. Dr. Miruna Ispas este pasionata de meseria sa pe care o considera deopotriva vasta si interesanta, chiar daca poate parea la prima vedere mai putin incitanta, avand ca satisfactii personale principale interactiunea cu pacientele si rezolvarea fiecarui caz in mod personalizat.

Pentru ca a inteles faptul ca in fata unui diagnostic dificil oamenii se schimba, doamna doctor considera ca este important ca medicul sa nu isi piarda rabdarea si sa refaca puntea de comunicare cu acestia. De asemenea, a invatat ca sunt importante sursele de informare din domeniul medical si ca modul de interactiune cu pacientii oncologici poate sa faca diferenta.

Ce anume v-a indreptat catre aceasta specialitate medicala? Ati avut in minte mai multe variante de specialitati sau v-a atras aceasta in special?

Au fost multe specialitati care m-au atras in facultate, dar am fost mereu interesata de o specialitate care sa se focuseze pe cancerul mamar. De fapt, cand am terminat facultatea credeam ca doar medicul ginecolog sau endocrinolog pot diagnostica un cancer mamar si nicidecum medicul radiolog. Cand am aflat cat de multe poate face radiologul si cat de interesanta si vasta este meseria aceasta, poate aparent mai putin incitanta decat altele, decizia a fost clara. 

Care sunt principalele satisfactii pe care vi le aduce meseria dvs.?

Munca radiologului presupune de obicei o activitate solitara in fata unui calculator, contactul sau fiind mai mult cu alti medici, decat cu pacientii. Cred ca principala satisfactie in domeniul senologiei ramane interactiunea cu pacientele si rezolvarea fiecarui caz in mod personalizat. 

In cazul cel mai fericit, satisfactia vine din solutii simple; pacienta vine stresata de un nodul simtit la dus si in urma ecografiei se linisteste, dar sunt si cazuri grele, care provoaca si cer pe langa cunostinte medicale, empatie si rabdare, dar care duc in final la o satisfactie chiar mai mare. Nu aduce mai multa bucurie, decat o pacienta care a avut un cancer depistat la timp, a fost tratata cu succes si acum revine la controale, reluandu-si viata normala. 

Citeste si: INTERVIU | Dr. Bogdan Tudose, medic specialist Radiologie-Imagistica Medicala

Sunteti implicata si in activitatea stiintifica. Cu ce provocari v-ati confruntat in ultimul an ca urmare a pandemiei? Cum le-ati surmontat?

Pe langa haosul initial si noile reguli la care a trebuit sa aderam, in timpul pandemiei congresele si conferintele medicale au fost din pacate anulate sau amanate. Desi ideea de a le muta in spatiul virtual e mai buna decat nimic, ma bucur mult ca din aceasta toamna ne vom putea relua activitatea stiintifica intr-o forma aproape normala. 

Ce rol considerati ca joaca garzile pentru pregatirea profesionala a unui medic? Ar fi mai bine sa fie mai rare, mai dese sau sa nu existe?

Garzile sunt o parte normala din viata medicilor in marea majoritate a specialitatilor medicale, deci nu imi imaginez un scenariu in care acestea sa nu mai existe. Mi se par extrem de formatoare, in primul rand pentru ca fiecare linie de garda are responsabilitatile sale clare si trebuie sa ia decizii, apoi patologia din garzi este una de urgenta, poate diferita de ceea ce vedem in mod curent in timpul zilei si nu in ultimul rand pun accent pe ideea de echipa. Deci dupa o garda, desi sigur iesim obositi, in mod ideal iesim si mai destepti. 

In prezent radiologia-imagistica au ajuns sa nu mai necesite prezenta fizica a medicului in cabinet. Ce modificari credeti ca vor mai aparea in acest sens in urmatorii 5-10 ani?

Da, intr-adevar, radiologul cateodata nu mai este fizic in cabinet din cauza ca exista foarte multe aparate de radiologie si imagistica, in timp ce numarul de radiologi este insuficient. In urmatorii ani cred ca aceasta diferenta nu se va micsora, dar sunt perspective noi, cum ar fi inteligenta artificiala, care promite sa ne faca treaba mai usoara. Cred si sper ca in final nu vom fi inlocuiti de roboti superinteligenti, ci doar ajutati, mai ales ca partea umana inca este de neinlocuit. 

Citeste si: INTERVIU | Alexandru Roman, Medic rezident Radiologie și Imagistica Medicala

Este aceasta specialitate medicala mai dificila sau mai facila decat altele? De exemplu, prin comparatie cu chirurgia.

Fiecare specialitate are dificultatile sale, presiunea unui chirurg in plaga e clar mai mare decat presiunea unui radiolog, insa de multe ori ma surprind aparand Radiologia, mai ales in fata studentilor si colegilor mai tineri, care o considera o specialitate usoara. Radiologia presupune un rezidentiat de 5 ani, in care ideal se trece prin toata patologia – atat cronica, cat si de urgenta, a tuturor aparatelor, deci implica multe cunostinte de anatomie si fiziopatologie. In timpul rezidentiatului, pe noi ne prindea ora 22 frecvent in spital, chiar daca nu eram de garda. Odata cu dobandirea statutului de specialist, lucrurile nu devin mai simple, sunt zile numeroase in care munca nu se termina nici dupa 12 ore. 

Vi s-a intamplat sa puneti un diagnostic eronat? Cum ati procedat/ati proceda pentru a remedia situatia?

Doar cine nu munceste nu greseste, deci, din pacate, desi nimeni nu isi doreste asta, diagnostice eronate vor exista. Ideal este sa fie identificate cat mai rapid posibil si sa fie remediate, astfel incat sa nu influenteze tratamentul sau prognosticul pacientilor. 

Considerati ca este indispensabila o atitudine deschisa si transparenta fata de pacienta pentru un act medical de calitate. Cum procedati pentru a transmite aceasta atitudine? Vi s-a intamplat sa va pierdeti rabdarea cu un pacient?

Meseria mea implica majoritar cazuri de cancer. Pacientii sunt speriati, ingrijorati si de multe ori obositi de la opinii medicale multiple, unele divergente. Ei pot fi cei mai blanzi oameni, dar in fata unui diagnostic greu, omul se poate schimba, de aceea e important sa intelegem asta si sa nu ne pierdem rabdarea, sa refacem o punte de comunicare cu acestia, pentru ca drumul unui astfel de pacient e lung si nu este usor, iar increderea in medicul cu care parcurge drumul este esentiala. 

Te-ar putea interesa si: Pe 8 noiembrie sarbatorim Ziua Internationala a Radiologiei

Screening-ul mamar ar trebui sa faca parte din controlul de rutina. Cum poate un medic sa incurajeze acest screening?

Screening-ul mamar, mamografia dupa varsta de 40 de ani, la orice femeie asimptomatica, adica cea care nu detecteaza nicio problema cu sanii. Altfel de unelte, si anume ecografia sau IRM-ul sunt doar complementare, in cazul pacientelor cu risc normal. Din fericire, din ce in ce mai multi medici de familie si ginecologici, medici la care pacientele ajung mai repede, incurajeaza screeningul mamografic. 

Responsabilitatea educatiei medicale a pacientilor revine medicilor sau sistemului de sanatate/autoritatilor, din punctul dvs. de vedere?

Din punctul meu de vedere este o sarcina impartita. De exemplu, in cazul cancerului de san, sunt sigura ca un program de screening national pentru cancerul de san, in care pacientele peste o anumita varsta sa fie invitate la mamografie, ar duce o detectie a unui numar mult mai mare de cancere, pentru ca ar fi implicate toate femeile din Romania, indiferent de gradul de educatie sau de responsabilitatea catre propria sanatate. 

In ceea ce priveste procentajul mai mic, dar totusi existent, al femeilor care se implica activ in sanatatea lor, campanii mai agresive de popularizare a metodelor de screening (mamar, de col uterin etc.) si o educatie medicala oferita in primul rand de medicul de familie si apoi de specialist, va duce la paciente mai informate, deci mai responsabile. 

Citeste si: INTERVIU Pavel Sîrbu, medic radiolog: există o legătură ȋntre radio, comedie şi radiologie

Va place sa va petreceti timpul liber in natura. Cat de important este timpul liber pentru un medic?

Ca in orice meserie in care te implici mult si iti dedici majoritatea orelor dintr-o zi, timpul liber este indispensabil pentru a ramane sanatos la trup si la minte, pentru a te reincarca si a lua decizii bune. 

Care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le cunoasca un medic, indiferent de specialitate?

Pana acum am inteles ca e importanta sursa din care ne informam, ca medicina bazata pe dovezi ramane cea mai buna metoda ca pacientul sa primeasca diagnosticul corect si cea mai buna ingrijire si ca modul in care interactionam cu pacientii, mai ales cu cei oncologici, le poate schimba modul in care intra in aceasta lupta grea. 

Ești medic și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

MEDIjobs

MEDIjobs este lider in Romania in domeniul recrutarii din sanatate. Recrutam specialisti medicali din Romania pentru Romania si trimitem oferte de job personalizate catre specialistii care se inregistreaza in platforma noastra. Ofertele trimise sunt bazate pe experienta specialistilor medicali, abilitatile lor, dar si salariul pe care si-l doresc. Procesul de inregistrare este RAPID, USOR si GRATUIT. Creeaza-ti contul astazi.

Facebook Comment