Am stat de vorba cu Dr. Ionescu Adela Gabriela, medic medicina interna pentru a discuta care sunt provocarile acestui domeniu.
Una dintre cele mai complexe ramuri ale medicinei este medicina interna. Aceasta are in vedere prevenirea, diagnosticul si tratamentul afectiunilor organelor interne la adulti (afectiuni cardiovasculare, gastro-intestinale, respiratorii, hepatice, renale, urogenitale, metabolice si altele).
Medicii care si-au ales aceasta specialitate abordeaza organismul uman si patologiile acestuia ca pe un tot unitar si au poate, cea mai extinsa viziune asupra modului in care sistemele corpului interactioneaza si se potenteaza unele pe celelalte. Conform definitiei, medicina interna presupune diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor care afecteaza unul sau mai multe organe interne. Medicul de medicina interna are competenta de a evalua integral un bolnav si de a indica prioritatile tratamentului acestuia, inclusiv de tratament invaziv sau chirurgical.
Pentru a afla mai multe despre ce presupune aceasta specialitate, am stat de vorba cu Dr. Ionescu Adela Gabriela, medic medicina interna in prezent la Spitalul de boli cronice Alpha Clinic si la Policlinica Ghencea Medical Center.
Care sunt aspectele care v-au indreptat spre specialitatea aleasa? Ce ati alege acum, daca ar fi acest lucru posibil?
In studentie eram atrasa de ATI, facand diverse cursuri de practica in terapie intensiva/urgente, dar, intemeindu-mi o familie intre timp, am ales medicina interna, o specialitate care imi permite sa evaluez pacientul integral, prin complexitatea patologiilor asociate si sa stabilesc conduita ulterioara pentru cei cu patologii multiple.
Facultatea de medicina implica multa munca, sacrificii si timp liber mai putin, dar daca au dorinta de a ajuta persoane aflate in suferinta, de a empatiza cu ele, cei care merg pe acest drum, si-au ales meseria corecta. Tinerii trebuie sa stie ca viata de student, deloc usoara, va fi chiar mai dificila mai tarziu, ca rezident si specialist, fiindca apare responabilitatea, iar sanatatea pacientului este pe primul plan, si orice greseala a medicului il poate costa scump pe pacient.
In timpul studentiei am participat la stagii de pregatire din “Programul de practica in terapie intensiva”, organizat de Spitalul Universitar de Urgenta Elias si “Notiuni de management al dezastrelor si evenimentelor cu victime multiple” in cadrul programului POSDRU/109/2.1/G. Am participat de asemenea la un curs de formare in asistenta medicala de urgenta, sustinut de UPU SMURD Targu Mures. Am absolvit UMF Carol Davila in 2014. Mi-am desfasurat rezidentiatul in cadrul sectiei de medicina interna a Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti.
Cum v-ati desfasurat activitatea in aceasta perioada problematica pentru intregul context social si medical, ce dificultati/ provocari ati intampinat? Ce solutii ati gasit?
Lucrand in sectorul privat, a fost o perioada dificila ca urmare a adresabilitatii pacientilor catre serviciile noastre. Am mentinut contactul cu pacientii de la distanta, prin telemedicina. Odata cu intrarea in starea de alerta, ne-am reluat treptat activitatea, respectand masurile de prevenire a contaminarii cu SARS-COV2, si asigurandu-le pacientiilor servicii medicale in conditii de siguranta sanitara.
In aceasta perioada, principala problema o reprezinta pacientii cronici, decompensati, care necesita internarea intr-un spital cu servicii multidisciplinare, pentru a le asigura tratament corespunzator, ca urmare a limitarii internarilor in spitale.
Care sunt cele mai frecvente provocari in profesia dumneavoastra, cand este vorba de abordarea terapeutica si comunicarea cu pacientii in context de lucru normal?
Medicina interna este o specializare complexa, privind organismul ca un tot unitar, si asigura prevenirea, diagnosticul si tratamentul afectiunilor. Ne intalnim des cu probleme de diagnostic complex, ce necesita integrarea activitatii noastre cu celelalte specialitati. Fiecare pacient este o provocare prin complexitatea patologiilor asociate.
Comunicarea în mediul medical este cel mai important lucru în stabilirea relaţiei cu pacientul, cu posibilităţile lui de înţelegere, pentru a influenţa pozitiv evoluţia bolii sale. Comunicarea facilitează realizarea unei relaţii de încredere medic-pacient, prin empatie, prin simpla alegere a unor cuvinte potrivite, a informarii corecte asupra bolii si evolutiei sale,
Comunicarea inter- disciplinara este foarte importanta pentru stabilirea diagnosticului si tratarea pacientului eficient. Am norocul sa lucrez intr-o clinica unde colaborarea cu colegii din alte specialitati (DZ, cardiologie, neurologie, recuperarea medicala) este foarte buna. Impreuna ne sfatuim cu privire la cazurile complexe, pentru a pune un diagnostic rapid si tratamente tintite. Nu ar trebui sa fie loc de orgolii atunci cand sanatatea pacientului este pe primul loc.
Cine considerati ca este primul factor in educatia medicala a pacientului?
Educatia medicala ar trebui sa fie implementata inca din scoala, pentru a se invata despre preventie, despre adoptarea unui stil de viata sanatos, de respectarea unor norme de igiena, de prevenirea unor boli cu transmitere sexuala, lucru care in Romania este neglijat, si astfel, ajungem sa ne confruntam tot mai des cu pacienti tineri, obezi cu patologie cardiaca si diabet.
In lipsa acestor programe, rolul major in educarea medicala il are medicul de familie, care îngrijeste persoana în contextul familial, comunitar şi cultural al acesteia. Medicii de familie au rolul de a supraveghea si mentine starea optima de sanatate, de a promova un stil de viata sanatos, de a depista o boala cronica in faza incipienta si de a indruma pacientul catre servicii medicale de specialitate.
Citeste si: INTERVIU | Dr. Dana Staicut, medic specialist medicina interna
Sunt acel gen de om care scrie cu dorul de a fi asistent medical macar pentru o zi iar cand vine ziua aceea, ar face orice sa se intoarca la masa de scris. Educata ca jurnalist, instruita ca asistent medical, sunt mereu in preajma cuvintelor si a oamenilor.