Pasiunea pentru scris si setea de cunoastere sunt cele doua trasaturi care ma definesc. Informatia este, din punctul meu de vedere, cea care face diferenta dintre reusita si esec, in orice domeniu.
Programul incarcat de la locul de munca, turele de noapte, stresul, pacientii ingrijiti si povestile lor – toate acestea contribuie la cresterea riscului de depresie in randul asistentilor medicali. Iata cum poate fi identificata, tratata, dar si prevenita depresia in randul asistentilor!
Un studiu facut de catre cercetatorii din Brazilia, in colaborare cu cei canadieni, arata ca depresia afecteaza aproximativ 20% dintre asistentii medicali, predispozitie marita pentru aceasta tulburare avand femeile de peste 40 de ani, precum si fumatorii.
Depresia este o tulburare mintala care se manifesta prin tristete accentuata si persistenta, dar si prin oboseala, apatie ori pierderea apetitului. De multe ori insa, asistentii medicali pun aceste simptome pe seama oboselii cronice cauzata de programul incarcat de la locul de munca, si nu identifica depresia, ceea ce inseamna ca nici nu o trateaza asa cum se cuvine.
Asistentii medicali sunt atat de obisnuiti sa isi concentreze intreaga atentie asupra problemelor pacientilor pe care ii ingrijesc, incat uita adesea de propria persoana. De aceea acestia nu isi dau seama ca sufera de depresie imediat ce aceasta se instaleaza.
Asistentul, dar si rudele acestuia ori colegii de serviciu, ar trebui sa fie pusi pe ganduri de urmatoarele manifestari:
– Tristete accentuata, care persista mai mult de 2 saptamani
– Pierderea apetitului sau, dimpotriva, cresterea poftei de mancare ori chiar mancatul compulsiv
– Fluctuatii ale greutatii
– Apatie
– Irascibilitate
– Oboseala permanenta
– Probleme de concentrare, tulburari de memorie
Este important ca asistentul medical care are aceste simptome sa ceara ajutorul unui specialist, fie ca vorbim despre un psiholog, fie ca este vorba despre un medic psihiatru. Depresia nu afecteaza numai calitatea vietii pacientului, ci si performantele acestuia la locul de munca, ceea ce inseamna ca riscul de a comite greseli in timpul programului este mai mare in randul cadrelor medicale cu depresie.
Multe cadre medicale care sufera de depresie se tem sa recunoasca aceasta problema, din cauza ca ar putea fi marginalizate sau chiar concediate. Este important ca asistentii medicali sa inteleaga ca depresia poate fi tratata cu ajutorul unui specialist si ca diagnosticul acesta nu este rusinos.
Depresia se trateaza la fel indiferent de profesie, insa in cazul asistentilor medicali este de preferat sa se puna accentul mai mult pe consilierea psihologica. Tratamentul medicamentos pe baza de antidepresive si anxiolitice se foloseste pentru o perioada, iar in paralel se poate face si consiliere terapeutica. Un psiholog poate ajuta asistentul cu depresie sa inteleaga cum sa gaseasca un echilibru intre viata profesionala si cea personala, astfel incat depresia sa nu revina.
Pe langa tratamentul medicamentos si terapia cognitiv-comportamentala, se pot folosi si tehnici de relaxare ori de stimulare a eliberarii de serotonina precum yoga, meditatia sau sportul.
Asistentii medicali prezinta risc crescut de depresie in comparatie cu persoanele care au alte ocupatii, asta pentru ca sunt expusi zilnic unor scenarii neplacute, intra in contact cu pacienti care sufera si totodata lucreaza in stres si de multe ori si peste program. De aceea, acestia ar trebui sa acorde mai multa atentie propriei persoane, nu sa se neglijeze si sa cada prada stilului de viata nesanatos si haotic, care favorizeaza instalarea depresiei.
Iata cateva metode prin care poate fi redus riscul de depresie al asistentilor medicali:
– Adoptarea unui stil de viata sanatos, din care dieta echilibrata si sportul sa faca parte
– Respectarea unui orar de odihna sanatos – minimum 7-8 ore de somn
– Detasarea emotionala de problemele pacientilor tratati
– Practicarea unor activitati relaxante precum yoga, meditatia, gradinaritul si nu numai
– Petrecerea timpului liber in compania celor dragi
– Renuntarea la obiceiurile nesanatoase precum fumatul ori consumul de alcool sau de cofeina in exces
Pasiunea pentru scris si setea de cunoastere sunt cele doua trasaturi care ma definesc. Informatia este, din punctul meu de vedere, cea care face diferenta dintre reusita si esec, in orice domeniu.