De ce devin unii oameni dependenți de droguri?

De ce devin unii oameni dependenți de droguri?

Dependența reprezintă incapacitatea de sistare a consumului unei substanțe sau incapacitatea de sistare a angajării într-un comportament nociv, în ciuda consecințelor sociale negative și asupra sănătății pe care substanța respectivă sau comportamentul nociv le are. La momentul actual dependența este încadrată în categoria tulburărilor de consum de substanțe.

În timp ce oricine poate dezvolta o tulburare de consum de substanțe, unii factori personali și medicali pot crește riscul de dependență. Cel mai evident factor de risc este administrarea unei substanțe ilicite sau care modifică starea de spirit, însă o rețea complexă de factori de risc poate contribui la dependență. Multe substanțe care stau la baza dependenței unui individ pot să nu aibă potențial dependogen marcat. Aceasta înseamnă că, în unele cazuri, alți factori pot duce la apariția tulburările de consum de substanțe.

Care sunt cei mai relevanți factori care pot crește riscul instalării dependenței de droguri?

Factorul cel mai relevant este reprezentat de anturajul unui individ, care îl poate influența să încerce administrarea drogului respectiv.

Istoricul familial este un alt factor de risc relevant.  Genele unei persoane joacă un rol important în dependență și ar putea reprezenta 40-60% din riscul dependenței. Cercetătorii explorează la ora actuală relația dintre genetică și dependență.

Viața de familie poate influența, de asemenea, dependența unui individ. Un mediu familial sănătos în timpul copilăriei este esențial pentru reducerea ulterioară a riscului de dependență. A fi în preajma unor figuri autoritare și a unor membri ai familiei care consumă droguri, poate crește probabilitatea de a dezvolta o tulburare de consum de substanțe mai târziu în viață.

Influențele crescânde ale prietenilor și colegilor de-a lungul adolescenței unei persoane pot avea, de la caz la caz, un impact semnificativ asupra consumului de droguri.

Există situații în care multe persoane fără alți factori de risc încearcă pentru prima dată droguri, pentru a se conecta cu un grup de indivizi. Copiii și adolescenții care se simt excluși social pot prezenta un risc mai mare de a încerca droguri și de a dezvolta o tulburare de consum de substanțe.

Vârsta la care o persoană consumă pentru prima dată droguri este un alt factor important în acest sens. Cu cât o persoană își administrează mai devreme în viață o substanță care modifică starea de spirit, cu atât este mai probabil să dezvolte o tulburare de abuz de substanțe.

Modul de administrare a drogului este un alt factor de risc relevant. Modul în care o persoană își administrează un medicament sau un drog poate avea impact asupra dezvoltării unei dependențe. Dacă un drog se administrează prin fumat sau injectare, efectul se instalează de regulă foarte rapid însă, de obicei, nu este de lungă durată. Aceste schimbări rapide la nivel senzorial pot determina individul să repete consumul drogului respective, pentru a recăpăta starea de euforie experimentată anterior.

Natura substanței poate influența, de asemenea, dependența. Unele medicamente, cum ar fi nicotina, cocaina sau heroina, acționează asupra unor receptori din organism care favorizează apariția dependenței. Pentru unii indivizi, administrarea unei substanțe o singură dată poate fi suficientă pentru inițierea unui model comportamental care poate duce la instalarea dependenței.

Nivelul ridicat de stres poate crește riscul unei persoane de a recurge la administrarea unei substanțe, cum ar fi alcoolul sau marijuana, în vederea reducerii stresului.

Capacitatea de metabolizare individuală a drogului este, de asemenea, relevantă în acest sens. Modul în care organismul unui individ absoarbe și prelucrează compușii chimici, poate determina efectul pe care un medicament îl va avea asupra organismului acestuia și senzația pe care o va resimți. De exemplu, variațiile metabolismului individual pot modifica durata efectului unui medicament. Acest lucru poate induce apariția toleranței, ceea ce ar putea duce la necesitatea utilizării unei doze mai mari sau administrării cu frecvență mai mare a unui anumit medicament pentru a obține aceleași efecte ca cele resimțite inițial, după prima doză. Acest lucru crește riscul de dependență.

Citește și: Dependența de droguri și principii de tratament al dependenței de droguri

De ce riscă totuși unii indivizi dependența?

Deși există o gamă largă de factori de risc care pot duce la dependență, prima utilizare a unei substanțe cu potențial dependogen sau implicarea în comportamente care ar putea induce dependența, începe adesea după prima experiență.

Unele comportamente față de care unii indivizi ar putea dezvolta o dependență, cum ar fi jocurile de noroc, s-ar putea să nu pară inițial dăunătoare, părând că pot oferi beneficii moderate.

Există mai multe motive fundamentale pentru care o persoană poate dori să ia o substanță care schimbă starea de spirit sau să se angajeze într-o activitate într-o măsură dăunătoare.

Stresul sau tristețea ar putea motiva o persoană să încerce substanțe care modifică dispoziția. Multe substanțe produc euforie, o senzație sau experiență fizică intensă sau un efect stimulant care oferă sentimente de încredere și putere.

Multe dintre comportamentele de care un individ ar putea deveni dependent, pot, de asemenea, să ofere efecte care să sporească dispoziția, cum ar fi plăcerea sexuală sau câștigurile financiare din jocurile de noroc. Chiar și primirea unei notificări sau a unui mesaj pe social media poate elibera o explozie de substanțe chimice bune în creier, alimentând simptome asemănătoare dependenței în jurul utilizării smartphone-ului.

Dorința de ameliorare a depresiei sau a stresului reprezintă un alt factor de risc. Persoanele care se confruntă cu depresie, anxietate socială și stres pot avea tendința de a utiliza substanțe sau dezvolta comportamente ca mecanism de combatere a acestor stări. Situațiile stresante pot motiva indivizii să continue consumul de substanțe și pot duce, de asemenea, la recidive în ceea ce privește consumul de droguri, chiar și după primirea unui tratament eficient pentru dependență.

Dorința de sporire a performanțelor reprezintă un factor de risc relevant în acest sens. Unii indivizi iau stimulante pentru a-și îmbunătăți performanțele sportive, academice, creative sau profesionale. Deși acest lucru ar putea prezenta avantaje pe termen scurt, riscurile administrării acestora sunt mult mai mari pe termen lung.

Curiozitatea este un alt factor de risc pentru dependența de substanțe, mai ales în cazul adolescenților. Adolescenții vor încerca adesea o substanță doar pentru că nu au mai încercat-o până acum. Partea creierului responsabilă pentru luarea deciziilor se dezvoltă încă din perioada adolescenței unei persoane, astfel încât adolescenții sunt chiar mai expuși riscului de a ceda presiunii de consum a drogului decât adulții.

De reținut!

Orice combinație de factori de risc poate contribui la instalarea dependenței. Istoricul familial și mediul de acasă contribuie foarte mult la utilizarea de către un individ a unei substanțe.

Modul în care o persoană consumă un medicament/drog și tipul de substanță utilizată poate crește, de asemenea, probabilitatea de instalare a dependenței. Stresul și tulburările de dispoziție existente pot determina o persoană să încerce diferite substanțe pentru a-și îmbunătăți starea de spirit, ceea ce la rândul său poate duce la instalarea dependenței.

Indivizii își pot administra substanțe pentru experimentarea stării de euforie pe care unele substanțe o induc, pentru îndepărtarea depresiei, pentru creșterea temporară a performanțele fizice sau intelectuale sau doar din curiozitate. Cu toate acestea, acești factori pot crește riscul unei persoane de a dezvolta o tulburare de consum de substanțe.

Bibliografie:

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Alcohol-Related Disease Impact (ARDI). Atlanta, GA: CDC.

Centers for Disease Control and Prevention. Best Practices for Comprehensive Tobacco Control Programs—2014. Atlanta: U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health, 2014.

Chen C-Y, Storr CL, Anthony JC. Early-onset drug use and risk for drug dependence problems. Addict Behav. 2009;34(3):319- 322. doi:10.1016/j.addbeh.2008.10.021

Lander L, Howsare J, Byrne M. The impact of substance use disorders on families and children: from theory to practice. Soc Work Public Health. 2013;28(0):194-205. doi:10.1080/19371918.2013.759005

National Drug Intelligence Center. The economic impact of illicit drug use on American society.  Washington, DC: United States Department of Justice, 2011.

Rehm J, Mathers C, Popova S, Thavorncharoensap M, Teerawattananon Y, Patra J. Global burden of disease and injury and economic cost attributable to alcohol use and alcohol-use disorders. Lancet 373(9682):2223-2233, 2009.

Simmons LA, Havens JR, Whiting JB, Holz JL, Bada H. Illicit drug use among women with children in the United States: 2002–2003. Ann Epidemiol. 2009;19(3):187-193. doi:10.1016/j.annepidem.2008.12.007.

Despre Autor

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.

Facebook Comment