Ce măsuri prevede pentru sănătate noul program de guvernare

Noul program de guvernare propus prevede o serie de măsuri dedicate sectorului medical, de care noul guvern ar urma să se ocupe, conform documentului publicat pe site-ul oficial al executivului.

Programul prevede creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 0,5% din PIB anual, pentru a ne apropia de media UE de finanțare a sectorului medical. Totodată sunt prevăzute implementarea bugetării multianuale, asigurarea unui grad ridicat de absorbție a fondurilor europene, precum și introducerea criteriilor de performanță și a sistemelor de monitorizare a utilizării bugetului destinat sănătății.

Finanțarea medicinei de familie ar urma să aibă o creștere anuală de minimum 0,5% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. De asemenea, programul prevede și dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea ponderii fondurilor private, care să co-finanțeze servicii medicale. În privința investițiilor din fonduri europene, noul guvern prognozează o alocare de 2,8 miliarde de euro în următorii ani, pentru construirea spitalelor regionale, investiții în dotări, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară și comunitară. Reabilitare, paliație și îngrijire pe termen lung, precum și pentru digitalizarea sistemului medical.

Te-ar putea interesa și Dr. Beatrice Mahler: Trebuie să ne gândim la ce putem face noi, medicii, ca să multiplicăm binele din jurul nostru

Ce presupune reforma rezidențiatului

Programul de guvernare mai prevede și reforma sistemului educațional medical pentru a respecta cerințele curriculare moderne. Se propune astfel un sistem de rezidențiat bazat pe mentorship și calitate, cu asigurarea corespondenței între locurile de rezidențiat și necesitățile sistemului având în vedere o proiecție pe 5 ani a specialităților deficitare, stil numerus clausus și examen de specialitate cu subiecte scrise naționale tip grilă și filmarea examenului practic.

Noul guvern ar urma să încurajeze creșterea numărului de locuri în specialități cu lipsă de persona, precum bolile infecțioase, ATI sau pneumologie. De asemenea, se au în vedere și parteneriate cu organizațiile profesionale (CMR, OAMGMAMR) și cu facultățile de medicină pentru sprijinul personalului din unități sanitare și DSP-uri.

Alte obiective ale programului de guvernare prevăd: generalizarea ghidurilor de bună practică pentru uniformizarea practicii medicale, adoptarea atunci când este posibil a ghidurilor europene și internaționale, includerea acestora la nivel național într-un Monitor Oficial Medical, precum și reforma Colegiului Medicilor din România, ca organism profesional independent. De asemenea, ghidurile medicale vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății, precum și la baza elaborării algoritmului și protocoalelor de diagnostic și tratament al diferitelor boli.

Citește și Controverse în jurul proiectului de lege ce prevede mutarea organizării concursului de rezidențiat de la Ministerul Sănătății la cel al Educației

Dezvoltarea coordonată a programelor de screening și protecție

În program se mai prevede și necesitatea accelerării programelor naționale de screening, respectiv extinderea acestora, prin finanțare de la UE. Sunt vizate programele pentru bolile cardiovasculare, diabet, cancer pulmonar, de sân, colorectal, uterin, sau de prostată, precum și pentru prevenția și tratamentul hepatitelor. Pentru aceasta, autoritățile ar urma să dezvolte centre regionale de coordonare a acestor măsuri.

Alte măsuri prevăzute în document includ: aprobarea și implementarea unui plan național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene, actualizarea strategiilor naționale de prevenire și control a infecției HIV/ SIDA și a tuberculozei, dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului Național de Control al Cancerului, finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății, introducerea educației pentru sănătate în școli ca disciplină curriculară obligatorie și  îmbunătățirea activităților privind sănătatea Mamei și Copilului, în vederea reducerii ratei mortalității materne și infantile

Accesul la medicamente și îngrijirea vârstnicilor

În privința accesului la medicamente, programul prevede redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienților la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice, creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare, accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovativ, precum și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice.

De asemenea, este prevăzută și elaborarea unei strategii naționale de e-sănătate, cu termene clare de implementare și măsuri de finanțare sustenabilă. Alte măsuri din acest domeniu mai sunt: implementarea unui sistem informatic integrat pentru principalii furnizori de servicii medicale, realizarea Registrelor Naționale de Boli, Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate, asigurarea unor norme de reglementare specifice pentru telemedicină și serviciile asociate.

În privința vârstnicilor se prevăd dezvoltarea și înființarea de noi centre medico-sociale, adoptarea legislației care să încurajeze îngrijirile la domiciliu, precum și pregătirea asistenților medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu OAMGMAMR.

Citește și Ordin al Ministerului Sănătății pentru a asigura medicamentele esențiale pacienților

Acces mai bun la servicii medicale în mediul rural

Una dintre marile probleme de până acum a fost asigurarea deficitară a personalului și serviciilor medicale în sate și comune sau în zonele defavorizate. În această privință, programul prevede prelungirea la cerere a perioadei de profesare pentru medicii de familie care trec de vârsta pensionării, creșterea numărului de locuri alocate specialității de medicină de familie, dar și a finanțării pentru angajarea de asistenți medicali comunitari.

Programul prevede și încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural, dar și o rețea națională de 800 de centre medicale comunitare, dintre care primele 200 în 2022. Aceste centre vor putea contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, comunitari, sociali sau moașe, dar vor putea dezvolta și servicii de telemedicină sau medicină dentară.

În privința asistenței medicale spitalicești, se prevăd: asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente, asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității, decontarea serviciilor medicale în funcție de calitatea acestora, deducerea TVA de către spitale, încurajarea formării și funcționării de consorții de spitale, management al spitalelor independent și profesionist, în afara influențelor politice, restructurarea și sprijinirea spitalelor care nu au capacitatea tehnică și profesională medicală să trateze eficient pacienții internați prin includerea în noua rețea națională de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate și aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale pentru limbile regionale și minoritare.

Citește și Avocatul Poporului s-a autosesizat în legătură cu lipsa medicilor de familie din mediul rural

Investiții în secțiile ATI și de boli infecțioase și acces gratuit la testarea COVID-19

Secțiile de terapie intensivă și de boli infecțioase trebuie să beneficieze de investiții pentru creșterea siguranței pacienților, mai ales prin redimensionarea rețelelor de furnizare a energiei electrice și a oxigenului. În program se mai prevede și reabilitarea de urgență a secțiilor de boli infecțioase afectate de incendii precum cea de la Matei Balș sau spitalul din Constanța.

În privința măsurilor de prevenție COVID-19, documentul menționează acces universal la testare pentru următoarele 60 de zile, asigurarea de teste rapide de calitate corespunzătoare conform listei ECDC, decontabile pe baza unui preț de referință, precum și organizarea de centre de testare, eventual în spații dedicate în actualele centre de  vaccinare. Accesul persoanelor asimptomatice la testare va fi gratuit, o dată pe săptămână la centre de testare, medici de familie și ambulatorii de specialitate. De asemenea, elevii și studenții vor fi testați minim o dată pe săptămână, prin teste de salivă, în cazul redeschiderii sălilor.

Te-ar putea interesa și Care au fost reușitele liderilor până acum, în pandemia de COVID-19

Din setul de măsuri non-farmacologice și non-medicale, noul guvern ar urma să creeze un pact național de solidaritate, cu măsuri de încurajare a reducerii transmiterii virusului precum: decalarea programului de lucru pentru reducerea aglomerației, introducerea telemuncii acolo unde este posibil, folosirea certificatului verde  într-o manieră nediscriminatorie, cu acces universal la vaccinare și testare și suspendarea limitată a activităților neesențiale care generează aglomerație.

Alexandru Rafila, ministrul propus pentru Sănătate, militează pentru accesul precoce al pacienților la servicii ambulatorii. ”De 5 zile avem o rată de reproducere a infecţiei scăzută, cea mai mică din ultimul mult timp, avem 0,66, vedem când lucrurile încep să se schimbe într-un fel sau în altul. Primul lucru care ar trebui făcut ar fi asigurarea accesului precoce al pacienţilor la servicii ambulatorii şi încurajarea tuturor persoanelor care sunt diagnosticate pozitiv să se prezinte din primele zile la medic, pentru că aceste cazuri complicate şi numărul mare de decese a fost cauzat, şi asta e una dintre concluziile raportului OMS, de prezentarea tardivă la medic, de obicei în unităţile de primiri-urgenţe, a pacienţilor care au dezvoltat forme complicate. Şi, această prezentare tardivă a dus, în mod evident, la creşterea numărului de decese şi la supraaglomerarea secţiilor de terapie intensivă”, a spus acesta, citat de medicalmanager.ro. ”Certificatul verde reprezintă o prioritate. Suntem o țară care, din păcate, am avut o experiență tragică a valului patru. Observăm că în celelalte țări din Europa se manifestă cel de-al cincilea val, așa cum se numește el. Ca atare, fac apel la toți parlamentarii să înțeleagă și să finalizeze procesul de adoptare a legii pentru certificatul verde”, a declarat premierul desemnat, Nicolae Ciucă, înaintea discutării proiectului de lege privind obligativitatea acestuia. Proiectul se află acum la Camera Deputaților, după ce a fost respins de Senat.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.