Pe parcursul activității lor, angajatorii se confruntă cu mai multe situații delicate în ce privește prevederile Codului Muncii. Iar atenția la respectarea legii și a regulamentelor este imperios necesară, pentru a evita declanșarea unor litigii în instanță. Iar în cazul în care vorbim despre spitale de stat, procedurile sunt mult mai anevoioase.
Restructurările de personal, cele mai frecvente situații delicate
Cazurile când un manager de spital decide încetarea raporturilor de muncă în ce privește un salariat presupun proceduri delicate, care au nevoie de o mai mare atenție pentru a evita procesele din instanță. Dacă este vorba de reducerea numărului de angajați, concedierea trebuie să aibă la bază o cauză serioasă și bine justificată. Asta deoarece prin desființarea unor posturi sau prin concediere, angajatorul își asumă, în mod automat, anumite riscuri.
Reducerile de personal efectuate în spitalele de stat au drept motiv, de regulă, fondurile insuficiente, chiar dacă majoritatea unităților sanitare din țară sunt subdimensionate și au nevoie de angajați. Chiar și așa, angajatul concediat are dreptul să conteste decizia de concediere sau chiar întreaga procedură de restructurare.
De aceea este nevoie de mare atenție, deoarece în instanță, orice greșeală (mai mică sau mai mare) identificată de judecător poate anula decizia de concediere. Iar o soluție în acest sens presupune faptul că respectivul reclamant poate primi despăgubiri (numărul de salarii care i s-ar fi cuvenit pentru perioada dintre concediere și soluția judecătorilor). Pe lângă acest lucru, dacă reclamantul dorește, poate fi reangajat pe aceeași funcție.
Concedierea nu este lipsită de riscuri
Important de menționat este că nu există o procedură standard care să scape companiile de riscuri în cazul reducerilor de personal. Fiecare schemă este unică și trebuie adaptată în funcție de organizarea unității sanitare, dar și de personalitatea angajatului, de poziția și atribuțiile acestuia. Dacă se ajunge într-o astfel de situație, este recomandat ca decizia să fie luată în colaborare cu biroul de Resurse Umane sau chiar cu specialiști în Drept. Iar atunci când o decizie de concediere este considerată nedreaptă de un număr mai mare de persoane, pot interveni și sindicatele.
De exemplu, Federația Solidaritatea Sanitară a avut o poziție publică împotriva concedierii din 2020 a unui medic de la spitalul Witting din București. Potrivit sindicaliștilor, medicul ar fi fost concediat pentru că „a indicat public problemele cu care se confruntă salariații din acest spital”. La acel moment, a fost o ieșire publică vehementă din partea mai multor medici cu privire la acest caz.
Clauzele din contractele de muncă de neignorat
De asemenea, mai sunt întâlnite situații în care companiile sau managerii nu țin cont de prevederile legale în cazul întreruperii unui contract de muncă. Concret, aceștia pot să ocolească pregătirea corectă a setului minim de documente necesare (de exemplu: motivele care determină concediere, durata preavizului, criteriile de stabilire a ordinii de priorități în cazul concedierii colective, lista locurilor de muncă disponibile etc.). În același timp, se mai poate întâmpla să fie ignorate clauzele din contracte care presupun drepturile acordate angajatului. Cu alte cuvinte, managerii pot ajunge să nu le ofere compensațiile incluse. În cazul managerilor, nivelul plăților compensatorii poate fi mai mare în contractul individual, decât în contractul colectiv de muncă, deci este necesară mare atenție și în această privință.
De menționat este faptul că un recurs în interesul legii a stabilit că, dacă un post este desființat, angajatorul nu este obligat din punct de vedere legal să îi ofere salariatului un post alternativ liber și nici să anunțe autoritățile, AJOFM, cu privire la concedierea efectuată.
Te-ar putea interesa și Cât de important este ca primele de sărbători și cadourile să fie introduse în contract. Ce sancțiuni sunt în lege
Cele mai frecvente capcane
O altă eroare pe care o pot face managerii spitalelor este mascarea unei decizii de concediere pentru motive ce țin exclusiv de angajat (motive disciplinare, nu mai corespunde din punct de vedere profesional etc.). În vreme ce desființarea posturilor este o procedură cu caracter obiectiv.
Volum de muncă mai mare, efect al redimensionării companiei
În cazul în care o clinică sau un spital decide să reducă personalul, sunt mari șanse ca volumul de muncă să rămână neschimbat, chiar dacă sunt mai puțini angajați la serviciu. Acest lucru presupune faptul că cei rămași în instituție ar putea fi nevoiți să preia munca rămasă neacoperită și să nu își poată îndeplini în mod corespunzător toate sarcinile în cadrul programului de lucru. O astfel de situație este critică, deoarece oricum spitalele din România se confruntă cu un deficit de personal.
Unii dintre angajați pot refuza să presteze ore suplimentare, ceea ce înseamnă, pentru management, nerespectarea contractului de muncă. În astfel de condiții, superiorul poate decide să aplice sancțiuni. De cealaltă parte, și salariații pot formula plângere privind faptul că managementul nu le respectă norma de muncă și pot cere daune în fața unui judecător pentru prejudiciile create.
Vezi și Absenteismul la locul de muncă: care sunt cauzele și cum îl combați
Dificultățile create de pandemie
Pandemia de Covid-19 a adus modificări majore în ce privește piața muncii și organizarea activității. Pe parcursul acestor doi ani, au fost provocări cu care angajatorii nu s-au confruntat niciodată, iar sistemul medical a fost cel care a avut o activitate intensă. Drept urmare, cadrele medicale, în special cele din prima linie, au fost suprasolicitate, au fost expuse riscului (mulți s-au infectat cu virusul SARS-CoV2 la locul de muncă, fiind înregistrate și decese) și au lucrat în gărzi prelungite pentru a face față volumului mare de pacienți.
Dacă alte domenii au optat pentru telemuncă pentru a reduce riscul infecțiilor, angajații din sistemul sanitar nu au avut o astfel de posibilitate.
Însă, autoritățile au încercat să adopte decizii legislative pentru a reduce deficitul de personal și pentru a ajuta spitalele să înfrunte valurile pandemiei. O astfel de măsură a fost cea care a vizat angajarea temporară a cadrelor medicale. Însă, din data de 8 martie, starea de alertă a încetat în România. Așa că, personalul sanitar aflat pe aceste funcții va continua activitatea până în vară (vreme de 90 de zile), potrivit unei decizii legislative recente. Iar între timp, unitățile medicale vor organiza concurs, pentru a angaja aceste persoane pe durată nedeterminată.
De menționat este că examenul trebuie organizat înainte să înceteze contractul individual de muncă pe perioadă determinată. În acest fel, a fost eliminat acel interval de timp de 45 de zile, conform legii, dintre eliberarea unui post și organizarea unui concurs pentru ocuparea acestuia.
Însă ar putea fi situații când nu toate persoanele încadrate temporar vor putea să-și păstreze postul. De exemplu, la Oradea, presa locală arată că în pandemie, două spitale au angajat temporar în jur de 700 de persoane. Însă unul dintre spitale este în curs de reorganizare și trebuie să decidă care este necesarul de personal, iar în funcție de acest lucru, vor fi luate anumite decizii.
Angajezi specialiști medicali? Creează un profil de companie aici, spune-ne ce posturi libere ai, iar noi te conectăm cu candidați calificați.
MEDIjobs este lider in Romania in domeniul recrutarii din sanatate. Recrutam specialisti medicali din Romania pentru Romania si trimitem oferte de job personalizate catre specialistii care se inregistreaza in platforma noastra. Ofertele trimise sunt bazate pe experienta specialistilor medicali, abilitatile lor, dar si salariul pe care si-l doresc.
Procesul de inregistrare este RAPID, USOR si GRATUIT. Creeaza-ti contul astazi.