Luna aprilie – Stress Awareness Month

„Stress Awareness Month” este aniversată în fiecare an în aprilie, cu regularitate începând din anul 1992, pentru a educa oamenii în privința cauzelor și tratamentelor disponibile în ceea ce privește stresul, boala secolului. În ciuda faptului că evenimente dedicate au loc deja de peste 29 de ani, există încă multe necunoscute. 

Stresul te poate opri din a face orice și îți poate agrava problemele de sănătate. Din păcate, el este parte a vieții cotidiene, nimeni nu este imun și tocmai de aceea e important să te înarmezi cu cât mai multe informații, pentru a putea identifica din timp când ți se întâmplă.

Conform „Mental Health Foundation”, una dintre cele mai triste statistici este că numai în Marea Britanie, peste 74% din populație suferă sau a suferit la un moment dat în decursul anului trecut din cauza stresului, încât cei mai mulți oameni s-au simțit depășiți de situație, iar nivelurile ridicate de stres continuă să fie înregistrate peste tot în lume, ceea ce-și pune amprenta asupra sănătății, fie ea fizică sau psihică.

Citește și Personalul medical, tot mai afectat de burnout. Cum se manifestă și cum reducem epuizarea

Un alt studiu de piață, mai nou, realizat de data aceasta de către cei de la Huawei în urma colectării datelor a 2000 de britanici, întărește această idee și afirmă că peste 65% dintre ei au înregistrat niveluri mai mari de stres de când a început pandemia de COVID-19 și mai ales odată cu restricțiile care-au început în martie 2020, principalele 3 cauze fiind sentimentul de incertitudine, lipsa controlului și distanțarea socială. 

Date importante care au dus la această aniversare

Începutul secolului al XIX-lea – Psihologul american Walter Bradford Cannon (n. 19 octombrie 1871 – d. 1 octombrie 1945), profesor în cadrul Departamentului de Psihologie de la Harvard Medical School, a studiat și introdus reacția „flight-or-fight”, care la ora actuală este descrisă ca fiind prima stare a sindromului general de adaptare pe care-l folosește orice organism viu în lupta anti-stres. El a extins astfel conceptul de homeostază a lui Claude Bernard și și-a popularizat ideile în cartea sa „The Wisdom of the Body” („Înțelepciunea trupului”), publicată pentru prima oară în anul 1932. 

1936 – Hans Hugo Bruno Selye (n. 26 ianuarie 1907, Viena, Austro-Ungaria — d. 16 octombrie 1982, Montreal, Canada), biochimist canadian de origine austro-ungară, a introdus în știință noțiunea de stres și conceptul de sindrom general al adaptabilității (General Adaptation Syndrome – GAS). 

Fiul lui Hugo Selye, de profesie medic militar, și-a petrecut copilăria și a urmat cursurile Școlii primare din orășelul Komárno, unde unitatea tatălui său se afla staționată în timpul primului război mondial. El a absolvit în anul 1929 Facultatea de Medicină din cadrul Universității Germane din Praga. Pe parcursul facultății, timp de un an a urmat cursurile de medicină și la Universitățile din Paris și Roma.

În anul 1977, datorită amplorii rezultate din multiplicarea și diversificarea problematicii studiate, Selye împreună cu Alvin Toffler au fondat, în cadrul Universității Germane din Praga, „Institutul Internațional al Stresului”, apoi când i s-a cerut să prezinte în Franța o conferință pe această temă, s-a constatat că în limba franceză nu exista nici un cuvânt care să redea noțiunea de stres, așa că francezii l-au inventat pe loc: Le stress. La fel s-a întâmplat și când i s-a cerut să țină o conferință în Germania: neexistând un astfel de cuvânt în germană, i s-a spus, simplu: Der Stress. 

Citește și Burnout-ul sau sindromul epuizării profesionale în domeniul medical. Cauze și cum poate fi tratat

El a lăsat în urmă peste 50 de ani dedicați studiului cauzelor și consecințelor stresului, transpuși în peste 39 de cărți și 1700 de articole de specialitate. Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără: 

• Stress without Distress (1974);
• In vivo. The case of Supramolecular Biology (1968);
• From dream to discovery (1964);
• The Stress of Life (1956).

1950 – Sunt definite principalele tipuri de personalitate, în cadrul teoriei „Type A personalities, for whom stress is often a way of life — and death”, pusă la punct de către cardiologii Meyer Friedman (n. 13 iulie 1910 – d. 27 aprilie 2001) și Ray H. Rosenman (n. circa 1921 – d. 30 mai 2013). În cadrul acestei ipoteze, personalitățile mai competitive, bine organizate, ambițioase, nerăbdătoare, dar capabile să-și gestioneze timpul sunt mai agresive, de unde și denumite de Tip A, pe când cele mai puțin nevrotive, nu la fel de frenetice și care pot fi explicate mai ușor sunt de Tip B. În baza acestei catalogări se credea că cele din prima categorie sunt mai predispuse bolilor cardiovasculare.

1974 – A luat ființă organizația dedicată combaterii stresului la locul de muncă  și a celui din viața personală, care în 1981 și-a schimbat denumirea în „Societatea Controlului Stresului și Tensiunii”, iar în 1989 a devenit „Asociația Managementului Stresului”.

În urma cercetărilor efectuate de-a lungul anilor s-a putut constata că stresul este cauza principală a problemelor mentale precum anxietatea și depresia, dar mai este legat, așa cum de altfel s-a considerat încă de la început, și de boli de inimă, probleme cu sistemul imunitar, insomnie și probleme digestive. De aceea, la nivel individual, ceea ce trebuie să facă fiecare este să înțeleagă care sunt factorii stresori și să învețe pașii pe care-i poate face pentru a reduce stresul din jur.

10 pași pentru destresare

1. Prioritizează-ți sănătatea – dacă este nevoie, fă o vizită la medic, pentru a trata în primul rând problemele medicale fizice de care suferi, ca apoi să te poți ocupa liniștit de suflet. Nu contează că și tu lucrezi în domeniu și crezi că știi ce-i mai bine pentru tine, un alt medic este mai obiectiv și este în măsură să vadă ce tu nu vezi, să audă ce tu nu poți auzi și să observe ceea ce este nevoie pentru a-ți pune un diagnostic corect. Nu mai amâna momentul, fă-ți o programare chiar acum sau măcar vorbește cu un coleg să te evalueze;
2. Dormi cât mai bine noaptea;
3. Exersează respirația profundă;
4. Hidratează-te;
5. Mănâncă sănătos;
6. Fă mișcare – un alt mod de a combate efectele devastatoare ale stresului este să faci sport și nu neapărat de performanță. Știi și tu destul de bine că indiferent dacă ești ciclist pasionat, alergător de curse lungi sau doar amator de plimbări în aer liber, să tragi puternic în plămâni din când în când niște aer cât se poate de curat trebuie să facă parte din rutina ta zilnică;
7. Gândește pozitiv;
8. Organizează-ți timpul;
9. Detașează-te de tehnologie;
10. Învață să spui „NU”.

Citește și Personalul medical stresat din cauza pandemiei poate primi consiliere psihologică gratuită

Ce altceva mai poți face în această lună

• Vorbește deschis despre stres și efectele sale – colaborează cu specialiștii, dar și cu prietenii, familia și colegii, pentru a elimina stigma ce înconjoară acest fenomen; 
• Împărtășește lumii întregi cum faci tu față stresului – dacă ceva a funcționat pentru tine, s-ar putea să funcționeze și pentru altcineva și o discuție sinceră te va ajuta să te eliberezi;
• Încearcă tehnici de meditație – una dintre cele mai eficiente metode de a face față stresului este să înveți cum să-ți potolești gândurile, iar meditația te poate ajuta în acest sens;
• Fii amabil cu cei care sunt stresați sau anxioși – toată lumea are perioade mai bune și mai puțin bune, de aceea, tocmai pentru că nu știi când vei fii și tu stresat, este mai bine să fii empatic;
• Ai grijă de tine – cu toții trebuie să ne gândim mai mult la propria persoană, așa că ia-ți timpul necesar pentru a te relaxa și a face ceva ce-ți place! Nu uita să faci mișcare și să mănânci sănătos, chiar și atunci când ești stresat! În ciuda faptului că este greu de făcut, cel mai important lucru pe care-l poți face atunci când ești stresat e să ai grijă de tine, chiar dacă acest lucru înseamnă să refuzi o sarcină care te depășește.

De ce este importantă „Stress Awareness Month”

Așadar, luna aprilie, ca lună a conștientizării efectelor stresului, ne amintește tuturor să avem grijă de propria sănătate, să facem un efort comun pentru a informa lumea despre cum să facă față stresului și să demontăm preconcepțiile ce înconjoară acest termen. Gravitatea fenomenului este subliniată încă o dată de un studiu realizat de această dată în Statele Unite ale Americii, conform căruia două treimi din populație recurge la băuturi alcoolice ca să facă față stresului, motiv pentru care până la urmă ajunge să plângă cu regularitate. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România. 

Ioana Roșca

Pasionată de călătorii și lectură, urmează o carieră în jurnalism deoarece își dorește ca în fiecare zi să îmbine utilul cu plăcutul. Iubește provocările, noutățile și vede întotdeauna partea bună a oamenilor, încercând să fie prietenă cu toată lumea și să învețe mereu câte ceva de la oricine.