Entuziastă, neobosită visătoare și cititoare avidă. Sunt o admiratoare a poveștilor bine spuse, a celor care inspiră, motivează, aduc plus valoare și o viziune nouă, dar care sunt bine documentate și splendid realizate.
Coronavirus este, fără doar și poate, cuvântul definitoriu al anului 2020. El este deopotrivă înspăimântător și cumulează atât de multe alte subiecte. A reușit să provoace nu doar o criză de sănătate, ci și una economică. Jumătate din populația lumii este acum în izolare din cauza sa. Granițe închise, comerț afectat, acestea sunt doar câteva referiri la spectrul larg de subiecte pe care le generează apariția virusului.
Tocmai pentru că trăim vremuri nemaiîntâlnite, îți propunem un subiect inedit, abordat dintr-un unghi care își va lărgi orizonturile pe acest subiect și te va lăsa cu multe răspunsuri, dar îți va da și teme de reflecție pentru viitor. Pentru că în fiecare vedem care este răspunsul guvernelor, am vrut să îți arătăm și care este perspectiva specialiștilor.
Am făcut o selecție a celor mai importante discuții TED care abordează atât subiectul bolii coronavirus provocat de virusul SARS-COV-2, dar și despre măsuri eficiente de protecție sau soluții inedite de prevenire a răspândirii sale.
Cu motto-ul „Răspândim idei” TED este o organizație non-profit a cărei misiune e de a răspândi idei, de obicei sub forma unor discuții scurte, dar de impact. TED a început în 1984 ca o conferință despre subiecte din domeniile tehnologiei, divertismentului și designului și a ajuns să acopere astăzi un spectru larg de subiecte – de la știință până la afaceri sau probleme globale, în nu mai puțin de 100 de limbi. Între timp, organizarea independentă a evenimentelor TEDx a ajutat la împărtășirea ideilor în comunități din întreaga lume.
De-a lungul anilor, prezentatorii discuțiilor TED i-au inclus pe Al Gore, Bill Clinton, Bill Gates, Bono, Jane Goodall, Malcolm Gladwell, Gordon Brown, Richard Dawkins Mike Rowe, Larry Page, Sergey Brin și Vint Cerf.
Cei doi giganți ai internetului discută franc despre cum li s-au schimbat viețile în timpul coronavirusului, Bill Gates făcând referire la faptul că această boală este propagată de călătorii și că în afară de investițiile masive din cercetare și din medicină, cea mai bună metodă este aceea de a pune pe pauză toate călătoriile care nu reprezintă urgențe.
Amintind de Ebola, Zika, MERS și SARS, toate boli ale ultimelor patru decenii care au ucis sute de mii de oameni din toată lumea datorită gradului mare de infecțiozitate, cei doi au ajuns la concluzia că doar investiții temeinice ale guvernelor în programe de sănătate, aparatură și training a personalului medical pot duce la scăderea ratelor deceselor în viitor.
Discuția este una amplă, plină de informații despre testare, găsirea vaccinului și rolul giganților din domeniul tehnologiei în combaterea și limitarea răspândirii virusului, și multe altele, despre menținerea creativității în autoizolare, dar și speranță și optimism. Cum ar spune americanii, este food for thought și după vizionarea celor aproximativ 50 de minute, vei avea o imagine de ansamblu asupra trendului global în materie de tratamente, vaccinuri și abordări viitoare.
Citește și Cum să comunici eficient în timpul unei crize
Omenirea este în căutarea unui vaccin eficient, ieftin și preferabil, fabricat cât mai repede și distribuit guvernelor pentru combaterea răspândirii acestui virus infecțios și mortal.
Când va fi gata vaccinul coronavirus? Epidemiologul Seth Berkley, coordonatorul Alianței Vaccinului, vorbește despre efortul de a crea un vaccin pentru COVID-19. Cu claritate și făcând apel la urgentarea eforturilor, acesta explică care sunt motivele pentru care dezvoltarea unui vaccin este atât de dificilă, când ne putem aștepta ca aceasta să fie extinsă la scară mai mare și de ce vom avea nevoie de colaborare globală pentru a o realiza.
El nu ezită să spună care ar fi consecințele extinderii virusului în țările a căror infrastructură medicală nu este la fel de dezvoltată precum China, statele europene și cele de pe continentul american.
Epicentrul acestui virus, China, a devenit acum un loc destul de sigur și oamenii au început să își reia viața normală. Măsurile de izolare sunt ridicate pe rând și rolurile sunt acum inversate – dacă la începutul pandemiei ochii erau ațintiți asupra Chinei, acum sunt îndreptați către Europa și America de Nord.
Gary Liu, CEO al publicației South China Morning Post, vorbește despre măsurile cu efecte asupra răspândirii coronavirusului, dar și despre cele care au ajutat la ținerea sub control a răspândirii.
Principala măsură a fost stoparea tuturor călătoriilor de Anul Nou Chinezesc care începea pe 24 ianuarie, în condițiile în care guvernul chinez abia pe 18 ianuarie admitea că se confruntă cu o situație fără precedent, cu o criză sanitară de proporții. Mai târziu, mai multe măsuri drastice au fost luate, de la închiderea unei întregi provincii – Hubei, și orașului Wuhan, punctul zero al pandemiei.
Un alt punct forte al strategiei Chinei a fost sistemul de triaj din spitale, și anume separarea celor cu simptome moderate de cei cu simptome severe, dar și construirea rapidă a unor spitale pentru tratarea pacienților bolnavi de coronavirus în doar 10 zile, aici fiind tratați mii de persoane infectate.
Principala problemă pe care Gary Liu o identifică este faptul că guvernul a menținut această epidemie prea mult timp ascunsă, ceea ce a dus la propagarea virusului atât în China, cât și în afara granițelor.
Cu toții ne întrebăm care este originea coronavirusului, cum s-a răspândit atât de repede, dar mai ales cum să îl stopăm? Poate găsirea unui antidot, sau chiar imunizarea în masă cu un vaccin. Alanna Shaikh, specialist în sisteme de sănătate răspunde mai multor întrebări despre cum să prevenim următoarea mare pandemie.
Conform acesteia, întrebarea nu este dacă, ci când, iar răspunsul statelor este unul care va avea un efect major asupra omenirii însăși.
Alanna Shaikh începe prin a ne spune ce este, de fapt, coronavirusul și face o scurtă incursiune în istoria celorlalte șase tipuri cunoscute de coronavirusuri.
Ele sunt zoonotice, ceea ce înseamnă că sunt transmise de la animale la oameni, iar în cazul COVID-19, acesta se transmite de la oameni la alți oameni.
Practic, Alanna Shaikh spune că în viitor oamenii ar trebui să fie mai atenți cu mediul înconjurător și să nu provoace dezechilibre prin invazia masivă a spațiului în care trăiesc animalele sălbatice, căci acesta este terenul propice al contractării unor virusuri. De asemenea, ea pune accentul pe întărirea capacității sanitare a tuturor statelor pentru a evita astfel de tragedii și pierderea vieților atât de multor oameni.
Pe măsură ce amenințarea COVID-19 continuă, expertul în boli infecțioase Adam Kucharski răspunde la cinci întrebări cheie despre noul coronavirus, oferind o perspectivă clară asupra modalităților de transmitere, modul în care guvernele au răspuns și care ar putea fi pașii pe care societățile ar putea să îi ia pentru a pune capăt pandemiei.
Acesta abordează problema poverii economice imense care rezultă din cauza impunerii izolării și a carantinei. Cu toate acestea, Adam Kucharski subliniază că limitarea contactelor și a interacțiunilor dintre oameni va duce, implicit, la limitarea celor infectați, chiar dacă implică schimbarea stilului de viață, munca de acasă și mai puțină socializare.
Dacă vrei să afli părerea unui expert avizat, David Heymann, speaker-ul acestei conferințe profesor, medic epidemiolog și conducător desemnat din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru răspunsul la epidemia SARS din 2003 va răspunde unor întrebări care ne preocupă pe toți.
Conform acestuia, coronavirus este o boală a contrastelor – foarte ușoară pentru cei cu imunitate bună, dar extrem de periculoasă pentru oamenii în vârstă și cu comorbidități. Expertul sugerează că există și riscul ca populația să intre în panică și să înrăutățească situația, tocmai de aceea este bine ca întotdeauna să verifice doar informații oficiale precum site-ul OMS, care coordonează un efort internațional de stopare a pandemiei.
Comparându-l cu SARS, COVID-19 este mult mai puțin periculos deoarece rata de mortalitate de 10% în cazul primului și doar 2% în cazul celui de-al doilea.
Myriam Sidibe și-a dedicat întreaga carieră pentru luptă împotriva bolilor care afectează copiii. Ea are o metodă simplă: facilitarea accesului la săpun pentru cât mai mulți copii de pe glob. În această discuție TED, ea vorbește despre cum pot fi prevenite numeroase boli precum gripa, SARS, holera sau Ebola printr-o bună igienă a mâinilor.
Myriam Sidibe face apel la marile companii din industria farmaceutică și de frumusețe pentru a găsi o metodă prin care să crească accesibilitatea familiilor din statele mai puțin dezvoltate pentru ca săpunul să nu mai fie un lux, ci un obiect de uz zilnic.
La doar 17 ani, Raymond Wang este preocupat de dinamica fluidelor și a creat simulări de calcul ale modului în care aerul circulă în avioane iar rezultatele nu sunt unele deloc liniștitoare. Practic, fluxul de aer ajută la răspândirea agenților patogeni către alți pasageri.
Prin intermediul unei animații, Raymond Wang ne arată cum circulă aerul în avion, dar oferă și soluția la această problemă: un dispozitiv mic, în formă de aripi care mărește fluxul de aer proaspăt în avioane și direcționează aerul încărcat de agenți patogeni în afara avionului.
Pentru ca această serie dedicată combaterii coronavirus și a crizei generate de acesta să fie una cu totul specială, ea se încheie, în oglindă cu un discurs de acum câțiva ani al lui Bill Gates în care avertiza despre lipsa de investiții în sistemul medical și programe de vaccinare, dar și în cercetare.
Dând exemplul Ebola, el ilustrează de ce epidemiile sunt mult mai greu de controlat dacă nu există infrastructură medicală sau persoane calificate care să evalueze, să monitorizeze și să trateze pacienții. Acesta pledează pentru egalitatea accesului la servicii sanitare de calitate în toate statele și prioritizarea bugetelor guvernelor către cercetare.
Coronavirus este un subiect care a acaparat, și pe bună dreptate, agenda publică a statelor de la nivelul întregului glob. Puține subiecte reușesc această performanță și, din păcate, de data aceasta este unul negativ cu consecințe catastrofale asupra sănătății și economiei mondiale. La nivel macro, efectul se va întinde pe termen lung, dar la nivel individual, el este și mai tragic. Jumătate de planetă este țintuită la domiciliu, lucrând de acasă, în cel mai bun caz sau pierzându-și locurile de muncă în cel mai rău scenariu.
Pandemia a adus multe efecte negative și va continua să o facă. Discuțiile TED pe care le-am prezentat aduc o lumină asupra subiectului și deschid calea unor dezbateri viitoare.
Entuziastă, neobosită visătoare și cititoare avidă. Sunt o admiratoare a poveștilor bine spuse, a celor care inspiră, motivează, aduc plus valoare și o viziune nouă, dar care sunt bine documentate și splendid realizate.