Afecțiunile psihice la locul de muncă și cum să abordezi problema

Afecțiunile psihice beneficiază de mai puțină atenție, fiind inamicul tăcut al acestui secol. Anual, 12% din populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani suferă de cel puțin o formă de afecțiune psihică sau dependență de substanțe interzise.

Cât despre populația aptă de muncă, 8% dintre angajați sunt diagnosticați cu o problemă mentală sau emoțională și necesită tratament specializat, ceea ce este îngrijorător. De exemplu, dacă luăm în calcul numai Canada unde peste 66.9% din populație este aptă de muncă, respectiv 73.3% dintre bărbați și 60.7% dintre femei, acest lucru demonstrează gravitatea fenomenului la nivel mondial.

Numeroase studii au demonstrat că specialiștii din industria medicală sunt expuși la stres când când merg la muncă, dar din moment ce majoritatea acestor studii au evaluat starea de sănătate mentală pe baza unor chestionare auto-administrate, amplitutidea fenomenului este de fapt necunoscută. 

În acest sens, până acum au fost urmărite probleme precum anxietatea, depresia și problemele privind somnul angajaților din clinici, spitale, cabinete particulare și farmacii. S-au luat în calcul vârsta, sexul, alte probleme de sănătate și vechimea în muncă, pentru a putea fi comparată industria medicală cu celelalte domenii.

În plus, pe baza absenteismului de la locul de muncă și a zilelor de concediu medical s-a putut stabili faptul că sănătatea mentală este strict legată de abilitatea fizică de a îndeplini o sarcină și duce adesea la o productivitate mai mică.

Ca termen de comparație, pot fi utilizate datele privind prevalența altor afecțiuni cronice prezente la angajații cu vârste cuprinse între 15-64 de ani, respectiv doar 2.3% pentru diabet, 7.1% tensine, 10.9% reumatism, 8.2% astm și 2.3% dureri cronice.

Citește și Epuizare la locul de munca? 5 semne principale de sindrom burnout la medicii specialisti

O privire de ansamblu

Studiile au început să arate faptul că problemele mentale și emoționale au influențat costurile de producție și distribuție a anumitor bunuri și a serviciilor din sănătate. Incapacitatea de lungă durată de a performa la locul de muncă, duce la nevoia angajării unor persoane noi și efectuarea de ore suplimentare pentru restul personalului.

Acest lucru se datorează și faptului că aproximativ 50% dintre cei care lipsesc de la muncă pe baza problemelor psihice își iau cu 13 zile mai multe zile de concediu sau nu mai revin niciodată la postul lor. Acestor lipsuri li se poate atribui o treime din pierderea productivității, iar lipsa certitudinii că măsurile de prevenție funcționează duce la imposibilitatea de a dezvolta un alt plan de acțiune în afară de controale medicale regulate, workshopuri și team-buildinguri. 

Deocamdată s-a putut dovedi cu siguranță că lucrătorii din industria medicală prezintă mai des schimbări ale stării de dispoziție, anxietate și probleme cu somnul, datorate pe de-o parte cazurilor cu care se confruntă în timpul zilei, dar și gărzilor de noapte.

Cele mai afectate au fost până acum femeile, care consideră în continuare că afecțiunile mentale reprezintă un tabu și vor să dovedească faptul că sunt la fel de rezistente precum bărbații. În acest sens, femeile suferă de depresie în proporție de 10.2%, spre deosebire de 5.9% în rândul bărbaților, iar cele mai afectate sunt doamnele cu vârste cuprinse între 40-45 de ani.

În 2015, Organizația Mondială a Sănătății avertiza în privința faptului că peste 300 de milioane de persoane de ambele sexe suferă de depresie și tot atâtea de anxietate. Acest fenomen fiind asociat cu lipsa productivității și concedii medicale prelungite, iar în industria medicală acest lucru duce la erori de malpraxis ce influențează starea de sănătate a pacienților. 

Citește și 10 măsuri simple, dar eficiente, care vor îmbunătăți mediul de lucru al personalului medical

Sprijin concret acordat angajaților cu probleme

O serie de studii recente a demonstrat că medicii, asistentele și alți lucrători din domeniu sunt expuși la afecțiunile psihice. Acest lucru se întâmplă deoarece se gândesc mai mult la posibilele erori medicale și au parte de abuz verbal sau chiar fizic din partea pacienților, dar și de bullying din partea colegilor.

În plus, acești specialiști sunt mai expuși la un program prelungit și ture de noapte, ceea de duce la un somn neodihnitor și insuficient, dar și epuizare. Cu toate acestea, studiile pe baza chestionarelor au anumite limitări, de aceea ca și parte a echipei de management sau specialist HR trebuie să încerci permanent să îmbunătățești starea de spirit a angajaților și condițiile în care lucrează aceștia.

1. Ajută angajații să se destreseze reciproc

Unul dintre cele mai bune moduri de a îmbunătăți starea mentală a angajaților este prin a oferi un mediu propice, în care toată lumea să se simtă în siguranță și să poată vorbi deschis despre problemele pe care le are.

Dacă ai identificat că există o problemă în clinică, ai făcut deja primul pas, dar las-o să iasă din categoria tabu-urilor, ca angajații să înțeleagă faptul că nu sunt singuri.

Încurajează-i să discute între ei în pauze, să se plimbe în aer liber sau să împartă gustări sănătoase printre colegi. Important este să iasă din când în când din mediul spitalicesc și să socializeze, pentru ca acest tip de interacțiuni informale să reprezinte fundația unei bune colaborări.

2. Încurajează activitatea fizică și emoțională

Atunci când managementul încurajează activitatea fizică și practicile emoționale, se observă o schimbare la locul de muncă, dar în acest sens este importantă implicarea celor considerați lideri, pentru a spori productivitatea, comunicarea, moralul și sănătatea echipei. 

3. Oferă accesul la resurse wellness

Aici poate fi vorba despre o asigurare de sănătate privată, accesul gratuit la serviciile spitalului sau ale clinicii, abonamente cu preț redus la anumite săli de fitness și servicii sportive, ședințe de masaj la locul de muncă și nu numai, punerea la dispoziție a unui psiholog și facilitarea accesului la ședințe de spa.

De asemenea, la nivel de organizație, mai poate fi realizat un program de mentoring, care să ofere celor cu vechime accesul gratuit la anumite seminarii și conferințe, iar proaspeților angajați ocazia de a învăța de la cineva experimentat și a se perfecționa încontinuu.

4. Un program de asistență a personalului

Consilierea psihologică este bineînțeles foarte importantă și asigură confidențialitatea între personalul medical devenit pacient și psiholog, dar cel puțin la fel de important este și ca angajații să poată simți că dacă eu o problemă ți-o pot comunica fără a fi judecați sau fără ca altcineva să afle despre discuția voastră. 

5. Creează un mediu de lucru sănătos

Mediul de lucru are o influență majoră asupra productivității angajaților, a sănătății mentale a acestora și într-un final asupra profitului companiei. În acest sens, este de datoria ta să identifici care sunt liderii din organizație și să-i pregătești pe aceștia pentru a informa restul angajaților cu privire la intențiile managementului,  schimbările pe secție și politicile adoptate în organizație. Ei oferă un exemplu, reduc stresul celorlalți și le captează acestora încrederea.

Citește și Ce este bullyingul și cum să-l abordezi ca specialist HR

6. Arată că îți pasă

Conform lui Dee Edington, expert de renume mondial în domeniul wellness, grija purtată angajaților trebuie să fie parte integrală a politicii firmei. Aceasta poate fi exprimată în fiecare zi prin comunicarea cu membrii echipelor medicale și de recepție, în vederea îmbunătățirii relațiilor profesionale și personale.

Modurile în care departamentul de HR își poate exprima grija este prin propuneri către management să se ofere recompense pentru angajații merituoși, zile sau ore libere, să se realizeze o încăpere în care părinții din echipă să poată sta zilnic măcar câteva minute cu copiii lor și să se promoveze ierarhic doar din interiorul organizației.

Numărul celor care suferă la locul de muncă este în creștere și a devenit evident că stresul legat de activitatea profesională este direct proporțional cu numărul suferinzilor de afecțiuni psihice, dar deși este o problemă delicată, ea trebuie privită atât din punctul de vedere al angajatorului cât și al angajatului. Aici intervine și capacitatea empatică de a te pune în locul cuiva și a răspunde la următoare întrebări:

1. De ce nu a performat la capacitate maximă în ultimul timp?
2. În câte din ultimele 30 de zile a putut cineva să lucreze fără să fie stresat?
3. Cât de des a fost o persoană forțată în ultima lună să facă ceva și de câte ori a reușit să-și îndeplinească cu succes sarcinile?
4. În ultimele 30 de zile, de câte zile de concediu medical sau de odihnă a beneficial cineva?

Numărul celor care suferă de anxietate, depresie și alte probleme psihice este mai mare în rândul celor din industria sănătății comparativ cu alte industrii și trebuie acordată o atenție sporită.

Mai ales ținând cont că aceștia sunt expuși de multe ori evenimentelor violente și trebuie să continue să lucreze în locul în care acestea au loc, adică trăiesc într-un cerc vicios în care li se aduce constant aminte de potențialele pericole la care sunt expuși.