7 răspunsuri pe care să le dai pacienților în privința vaccinului Johnson & Johnson

7 răspunsuri pe care să le dai pacienților în privința vaccinului Johnson & Johnson

Autoritatea Europeană pentru Medicamente a aprobat la începutul lunii martie vaccinul împotriva noului coronavirus produs de Johnson & Johnson. Acesta este al patrulea ser anti-COVID-19 omologat în Uniunea Europeană, după cele produse de Biontech/Pfizer, Moderna și AstraZeneca. Spre deosebire de toate acestea, vaccinul Johnson&Johnson are avantajul administrării unei singure doze.

Potrivit Ministerului Sănătății, începând din lunile aprilie şi mai vor intra în România peste 8,3 milioane de doze de vaccin împotriva Covid, iar țara noastră va primi și primele tranșe din vaccinul produs de compania Johnson&Johnson. Acesta va fi administrat cu precădere în cabinetele medicilor de familie, precum și în centrele mobile de vaccinare.

Așadar, ca medic de familie sau personal medical din centrele mobile, vă veți confrunta cu multe întrebări din partea pacienților privind acest vaccin.

Am pregătit pentru voi informații care să vă ajute să răspundeți oricăror nelămuriri pe care aceștia le au. 

Cum va fi folosit vaccinul Johnson&Johnson 

Coordonatorul campaniei de vaccinare în România, Valeriu Gheorghiță, a anunțat că au fost stabilite procedurile privind vaccinarea împotriva Covid-19 în cabinetele medicilor de familie.

„În primul rând, în cabinetele medicilor de familie vor fi alocate vaccinuri pentru care se poate asigura condițiile de lanț de frig, vaccinuri care pot să fie depozitate între 2 și 8 grade și, de asemenea, să fie distribuite pe aceleași condiții de temperatură, ceea ce înseamnă că avem la acest moment două opțiuni: vaccinul de la AstraZeneca și vaccinul de la Johnson&Johnson, în funcție de numărul de doze pe care urmează să le recepționăm”, a anunțat oficialul, într-o conferință de presă din 6 aprilie.

De asemenea, el a precizat că programările persoanelor la vaccinare nu se vor face prin platforma de programare, ci se realizează pe listele deschise de fiecare medic de familie. 

„Ca atare, medicii de familie fac catagrafia pacienților din lista de pacienți și alocă un număr de circa 10 persoane la vaccinare pe zi, ținând cont că vaccinul de la AstraZeneca este distribuit în flacon multidoza a câte 10 doze şi vaccinul de la Johnson&Johnson este distribuit în flacoane a câte 5 doze, aşa încât trebuie să avem între 5, 10 sau mai multe persoane în funcție de numărul celor care doresc să se vaccineze. Vaccinările, așa cum am spus, în cabinetele medicilor de familie se vor desfășura în afara programului de lucru obișnuit al medicului de familie. Fiecare medic de familie își va stabili propriul program de vaccinare, în funcție de orele contractate cu Casa Națională de Asigurări, așa încât să existe un program destinat strict pentru vaccinarea persoanelor doritoare împotriva COVID-19. De asemenea, se va asigura un circuit conform celui deja existent, pentru că știm, în cabinetele medicilor de familie se derulează activități de vaccinare în cadrul Programului Național de Imunizare”, a explicat Gheorghiță. 

Citește și: Când încep vaccinările în cabinetele medicilor de familie

Două treimi dintre medicii de familie din România doresc să administreze vaccinul împotriva COVID-19 în cabinet

Potrivit unui sondaj FNPMF realizat în perioada 1-15 februarie 2021 în mediul online, aproape două treimi dintre medicii de familie din România doresc să administreze vaccinul împotriva COVID-19 în cabinetele de medicină de familie, similar vaccinării antigripale anuale și celorlalte tipuri de vaccin din Programul Național de Imunizare.

De altfel, și numeroși pacienți își întreabă medicii de familie când se vor putea vaccina în cabinet.

Până în acest moment, 30% din medicii de familie s-au înscris pentru a-și vaccina anti-COVID pacienții, adică 3028 de medici dintr-un total de 10940, potrivit cifrelor prezentate de Valeriu Gheorghiță.

Citește și: Ministerul Sănătății asigură că vaccinurile anti-COVID-19 nu sunt experimentale

Ce să le răspunzi pacienților

Posibilitatea de a imuniza pacienții folosind o singură doză reprezintă un pas major în vaccinarea la scară largă, însă diferențele de administrare față de vaccinurile Pfizer, Moderna sau AstraZeneca pot duce la apariția unor nelămuriri ale pacienților. 

Ce trebuie să știe aceștia: 

  1. Este necesară o singură doză. Vaccinul de la Johnson&Johnson este primul vaccin autorizat împotriva COVID-19 care necesită o singură doză pentru a obține protecție ridicată împotriva coronavirusului. Faptul că poate fi administrat într-o singură doză, prin injecție intramusculară, aduce beneficii pacienților: cu un singur drum la medicul de familie devin protejați în fața COVID-19, nu este nevoie de o a doua programare și nu vor trece de două ori prin posibilele efecte secundare ale vaccinării.
  1. Fiecare vaccin are particularitățile lui. Pacienții nu trebuie să analizeze sau compare cifrele pentru fiecare vaccin în parte. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) l-a aprobat, în 11 martie, deci este sigur pentru populație și vizează persoanele peste 18 ani. 
  1. Oferă protecție de aproape 100% pentru boala severă. O doză din vaccinul Johnson&Johnson generează o protecţie puternică împotriva Covid-19, conform unui studiu făcut asupra a peste 44.000 de persoane. Vaccinul a prevenit 66% din cazurile moderate până la severe de Covid-19, potrivit unui comunicat al companiei transmis vineri, citat de Bloomberg. Vaccinul s-a dovedit a fi eficient şi în oprirea bolilor severe, prevenind 85% din infecţiile severe şi 100% din spitalizări şi decese. 

De asemenea, rezultatul de 66% nu poate fi comparat pe deplin cu eficacitatea de aproximativ 95% afișată de vaccinurile Pfizer și Moderna, avertizează experții. Într-adevăr, studiile clinice ale ultimelor două au fost efectuate atunci când variantele, în special varianta sud-africană, nu erau încă răspândite.

Citește și: Studiu: Imunizarea prin vaccinare reduce riscul de transmitere a coronavirusului

  1. Este recomandat şi în ţările unde se află tulpini mai contagioase ale coronavirusului. Organizația Mondială a Sănătății a anunțat în luna martie  recomandările sale în legătură cu utilizarea vaccinului dezvoltat de gigantul farmaceutic american Johnson&Johnson. „În ţările în care răspândirea variantelor este ridicată şi în ţările în care dispunem acum de informaţii despre utilizarea acestui vaccin pentru a controla maladia cauzată de aceste variante, vă recomandăm utilizarea sa”, a transmis atunci Alejandro Cravioto, preşedintele Grupului Strategic Consultativ de Experţi (SAGE), într-o conferinţă de presă.  De asemenea, potrivit directorului ştiinţific al companiei americane, Paul Stoffels, serul de la Johnson&Johnson „este primul vaccin care a fost studiat la scară foarte mare (în jur de 40.000 de persoane), inclusiv asupra variantelor”. El a fost testat în studii clinice pe persoane de 18 ani şi peste în mai multe ţări, în special în SUA, Mexic, Brazilia şi Africa de Sud. 
  1. Vaccinurile pe bază de adenovirus nu sunt noi. Vaccinul dezvoltat de Janssen, divizia farmaceutică a companiei Johnson&Johnson utilizează un adenovirus inofensiv, care nu se poate înmulți (replica) în organismul uman. Această tehnologie bazată pe adenovirusuri prelucrate pentru a nu se replica este cercetată de mult timp, iar un vaccin similar, împotriva Ebola, produs tot de Janssen, este aprobat pentru utilizare din 2019. Janssen folosește un adenovirus denumit Adenovirusul 26, care a fost modificat pentru a conține informația necesară producerii proteinei spike (cea care se găsește pe suprafața virusului SARS-CoV-2). Odată ce vaccinul este administrat, adenovirusul furnizează această informație către celulele umane, care încep să producă proteina spike. Sistemul imunitar al persoanei va trata această proteină spike ca fiind străină și va produce un răspuns imun – anticorpi și celule T – împotriva sa. Dacă persoana vaccinată intră în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul imunitar îl va recunoaște și va fi pregătit să-l atace: anticorpii și celulele T vor lucra împreună pentru a elimina virusul, protejând astfel organismul împotriva COVID-19.

Citește și: Vaccinul anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech poate fi ținut și la temperaturi mai ridicate

  1. Efectele adverse sunt aceleași ca la celelalte vaccinuri. Cea mai frecventă reacție adversă raportată a fost durerea la nivelul locului de injectare (48,6%), urmată de cefalee (38,9%), oboseală (38,2%), mialgie (33,2%) și greață (14,2%). Totodată, la 9% dintre participanți a fost observată febră mai mare de 38,0°C. Majoritatea reacțiilor adverse au apărut în decursul a 1-2 zile de la vaccinare, având o intensitate ușoară până la moderată și durată scurtă. Vineri, 9 aprilie, Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat că comitetul său de siguranță a lansat un studiu„ destinat „evaluării informațiilor privind incidentele tromboembolice” referitoare la persoanele care au primit vaccinul de la laboratorul Johnson&Johnson. 

Compania americană a anunțat pe 14 aprilie, că „va întârzia în mod proactiv” distribuirea vaccinului său anti-COVID-19 în Europa, în contextul în care, în SUA, șase femei au dezvoltat cheaguri de sânge de „tip rar și sever” din totalul de 6,8 milioane de doze efectuate. Totodată, în Statele Unite, Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), principala agenție federală de sănătate publică a țării, recomandă persoanelor care au avut deja reacții alergice severe să nu se vaccineze.

  1. Este mai accesibil. Vaccinul Johnson&Johnson poate fi păstrat timp de 3 luni la temperatura standard a frigiderului, făcându-l ușor de distribuit.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.

Facebook Comment