Riscurile meseriei | Evitarea pericolelor si riscurilor in profesia medicala

Riscurile meseriei | Evitarea pericolelor si riscurilor in profesia medicala

Proximitatea fata de boala, virusuri, bacterii, produse biologice, alerta maxima si continua in fata urgentei sunt o parte dintre provocarile cu care se confrunta cei care lucreaza in serviciile medicale. Cu atat mai mult, in functie de sectie (de exemplu, camera de garda sau sectia de boli infectioase fata de un cabinet de medicina muncii), exista cateva riscuri si pericole pe care un asistent medical trebuie sa le ia in considerare.  

In 1950, OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) declara ca „sanatatea la locul de munca ar trebui sa vizeze promovarea si mentinerea la cel mai inalt nivel a starii de bine, din punct de vedere fizic, mental si social a lucratorilor in toate profesiile; prevenirea in randul lucratorilor a imbolnavirilor din cauza conditiilor de munca; protectia lucratorilor la locul de munca impotriva riscurilor provocate de factorii daunatori pentru sanatate; plasarea si mentinerea lucratorilor intr-un mediu de lucru adaptat la capacitatile lor fiziologice si psihologice”. Pe scurt: „adaptarea muncii la om si a fiecarui om la locul sau de munca

Conform datelor medicale statistice, aproximativ 10 % dintre angajatii din Uniunea Europeana isi desfasoara activitatea in sectorul asistentei medicale si al asistentei sociale, multi dintre acestia lucrand in spitale. 

Angajatii care furnizeaza servicii de asistenta medicala se confrunta cu expunerea potentiala la boli infectioase, substante toxice, probleme cu coloana vertebrala si expunerea la radiatii. De asemenea, acestea sunt supuse pericolelor precum stresul, munca in schimburi si violenta la locul de munca. Acestea se incadreaza de obicei in categoriile largi de riscuri chimice, biologice, fizice si psiho-sociale. 

Riscul de a contracta boli infectioase

Riscul de infectii este prezent nu numai in spitale, ci si in alte medii in care sunt angajati asistenti medicali, cum ar fi clinici, asociatii si fundatii de ingrijire medicala, centrele de ambulatoriu, centre de dializa, centre de sanatate afiliate diversilor angajatori (centre de medicina muncii, de exemplu) sau clinici comunitare de sanatate. In spitale, zonele cu risc ridicat includ zonele pediatrice, sectiile de boli infectioase, camerele de urgenta si facilitatile de ingrijire ambulatorie.

Asadar, care sunt cele mai frecvente afectiuni cu agent patogen infectios? 

Hepatitele – Hepatita B (HBV) este una dintre cele mai raspandite boli infectioase virale, strans legata de profesia medicala. In Statele Unite, are incidenta cea mai mare de infectare in randul personalului medical. Desi sangele este sursa principala a virusului, poate fi prezent si in saliva, sperma si materii de dejectie. De asemenea, hepatita A prezinta un risc pentru cei care lucreaza in institutii medicale unde sunt spitalizati si tratati pacienti a caror giena personala poate fi slaba (persoane cu dizabilitati psiho-motorii, care prezinta risc social sau alte tipuri de vulnerabilitati fizice, psihice si sociale). Metoda de preventie la indemana este spalatul pe maini – un subiect care ocupa zilele acestea prima pagina a stirilor la zi. Infectarea cu hepatita C si HIV sunt asociate cu consumul de droguri sau a afectiunilor care au origine idiopatica. Rareori boala a fost transmisa personalului medical, prin expunere percutanata. 

Asistentii medicali angajati in spitale (in special in sectii de urgenta, sectii pulmonare si unitati HIV), centre de ingrijire de lunga durata, ambulatorii si inchisori sunt expusi riscului de a contracta tuberculoza. De asemenea, asistentii medicali mai pot fi expusi la boli infectioase, cum ar fi rujeola, oreionul, rubeola, gripa.

Citeste si: Asistent medical | acte necesare pentru angajare

Expuneri toxice

In mediul serviciilor medicale, mai ales in cadrul spitalelor, sectiilor care opereaza cu agenti dezinfectanti puternici sau medicamente citotoxice pot expune personalul medical la riscuri, in cazul in care acestia nu sunt instruiti si nu respecta regulile de protectie, de manevrare si de preventie. De exemplu, manevrarea necorespunzatoare, amestecarea neconforma a unor agenti contribuie la expunerea toxica.

Ce tipuri de agenti toxici pot exista? 

Oxidul de etilena este frecvent utilizat in spitale pentru sterilizarea instrumentelor medicale si a substantelor sensibile la caldura si poate fi intalnit in aprovizionarea centrala, in serviciile chirurgicale si in zonele de ingrijire a pacientilor. Este documentat ca acest agent poseda proprietati cancerigene, mutagene si teratogene. De asemenea, este asociat cu iritatii ale tractului respirator, efecte ale sistemului nervos central si arsuri chimice (Departamentul de Sanatate si Servicii Umane din SUA, 1988). OSHA are un standard conceput pentru a proteja lucratorii impotriva expunerii la oxid de etilena.

Expunerea la deseuri de gaze anestezice poate aparea in sali de operatie, recuperare. Expunerea pe termen lung la acesti agenti a fost asociata cu un risc crescut de afectiuni renale (metoxifluran) si hepatice (halotan) si au fost, de asemenea, corelate cu un risc crescut de avorturi spontane si anomalii congenitale. Nu exista standarde publicate de OSHA pentru gazele anestezice uzate, insa Institutul National pentru Securitate si Sanatate in Munca (NIOSH) a recomandat limite de expunere pentru oxidul nitru si compusii halogenati.

In clinicile de dializa renala, asistentii medicali au o expunere potentiala la formaldehida. Formaldehida este asociata cu dermatita iritanta si alergica, iritare a ochilor si astm profesional. Este considerat un posibil cancerigen uman. OSHA are un standard care limiteaza expunerea lucratorilor la formaldehida.

Leziuni sau afectiuni ale coloanei vertebrale

Acest tip de risc se situeaza pe locul doi printre toate cauzele de leziuni profesionale pentru toate ocupatiile, nu doar cea medicala. In serviciile medicale insa, cele mai frecvente cauze ale durerilor de spate sunt activitatile precum manipularea pacientilor stabilizati la pat si transportarea de echipamente care cantaresc 30 de kilograme sau mai mult. Studiile existente releva faptul ca asistentii medicali nou calificati sau cursantii prezinta un risc mai mare de accidentare la spate decat personalul cu mai multa experienta. Factorii de risc suplimentari pentru vatamarea la spate sunt sexul (femeile au incidenta mai mare), turele (tura de seara prezinta cel mai mare risc) si greutatea asistentei (excesul de greutate si tonusul muscular slab influenteaza dezvoltarea lordozei lombare si presiunii intra-vertebrale crescute).

Expunerea la radiatii 

Expunerea la radiatii in sectiile de radiologie si alte departamente unde se utilizeaza radiatiile sunt asociate cu afectiuni si riscuri serioase, mai ales daca expunerea se realizeaza pe termen lung sau in conditii care nu iau in considerare protectia personalului medical. Asistentii medicali au o expunere potentiala la radiatii ionizante in timp ce detin pacienti care sunt supusi radiografiilor si in timpul ingrijirii directe a pacientilor care fac teste de medicina nucleara si implanturi. 

Stres si burnout 

Acest subiect este extrem de abordat in ultimii ani, riscurile de sanatate asociate cu aceste cauze fiind extrem de serioase si cu implicatii drastice atat pentru angajati cat si angajatori. Poate cei mai predispusi la riscul de stres cumulat si puternic pe o perioada mare de timp, asa incat sa duca la sindromul de burnou,t sunt asistentii medicali si personalul medical care lucreaza in sectii precum:  terapie intensiva, camera de urgenta, unitati de tratare a pacientilor arsi, sali de operatii si asistentii care lucreaza cu pacienti bolnavi terminali si cronici. 

Primele semne de stres includ iritabilitate, pierderea poftei de mancare, ulcere, dureri de cap precum migrene, instabilitate emotionala, tulburari de somn. Simptomele legate de stres pot duce la o crestere a consumului de tigari, alcool si droguri. Atitudinea si comportamentul angajatului pot fi afectate negativ, ceea ce duce la scaderea performantei la locul de munca si cresterea absenteismului.

Citeste si: Prima data in sala de operatie? Iata ce trebuie sa stii daca esti asistenta

Despre Autor

Magda Purice

Sunt acel gen de om care scrie cu dorul de a fi asistent medical macar pentru o zi iar cand vine ziua aceea, ar face orice sa se intoarca la masa de scris. Educata ca jurnalist, instruita ca asistent medical, sunt mereu in preajma cuvintelor si a oamenilor.

Facebook Comment