Importanța medicului de familie la sate: 5 povești inspiraționale ale oamenilor care schimbă sat după sat

În 2022, România (încă) se separă abrupt între mediul urban și cel rural. Avem 500 de localități în care nu există medic de familie sau sunt mai puțini medici decât ar trebui, anunță Societatea Națională de Medicina Familiei.

Ce rămâne de făcut? Înainte de aplicarea unor soluții urgente la nivel național, cu efecte pe termen lung, poate ar merita să înțelegem cât mai clar de ce medicul de familie la sate este mai important ca niciodată. 

Cum arată situația medicilor de familie în România rurală? 

Conform datelor INS din 2018, un medic de familie la sate se ocupă de aprox. 2.700 de oameni, de opt ori mai mulți pacienți decât la oraș. 

Un exemplu este județul Iași, unde peste 200 de sate nu au medic de familie – număr în continuă scădere de la an la an. Motivele sunt migrația și pensionarea cadrelor medicale, iar una dintre cele mai mari consecințe este creșterea numărului pacienților înscriși pe lista unui medic peste limita maximă prevăzută de lege. 

Pe lângă acest aspect, oamenii care doresc să ajungă la medicul de familie nu reușesc întotdeauna să o facă, fie din cauza distanței, fie a drumurilor anevoioase, fie a bolii, situație familiară în multe zone din Moldova. Găsești aici harta interactivă a deficitului de medici de familie în localitățile din România

O posibilă soluție a sistemului, la nivel național: Asistența medicală comunitară

Una dintre măsurile care par să promită schimbări pozitive a fost solicitată de Ministerul Sănătății și aprobată abia anul acesta: noua Lege a asistenței medicale comunitare, care permite noi structuri în zonele rurale (centre comunitare), bazate pe asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari care să evalueze starea de sănătate a populației vulnerabile (familii cu venituri sub pragul sărăciei, șomeri, vârstnici singuri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilități, copii, gravide, minori din familii monoparentale șamd) și integrarea serviciilor medicale cu cele sociale. 

Află mai multe despre asistența medicală comunitară în România

De ce ce este importantă existența medicului de familie la sate?

Peste oceane, cea de-a treia joi din luna noiembrie – anul acesta fiind ziua de 21 noiembrie – marchează Ziua Națională a Sănătății din Zonele Rurale în Statele Unite. O ocazie bună pentru a reflecta și la situația României și pentru a căuta soluții la criza medicilor de familie și a serviciilor de sănătate din comunitățile rurale. 

Lipsa medicilor de familie – o sabie cu două tăișuri

Dintotdeauna, cabinetele medicilor de familie au reprezentat baza oricărui sistem public de sănătate eficient și accesibil pentru toți oamenii, indiferent de situație. Rolul medicului este de a asigura îngrijirile primare de sănătate de asistență a familiei și asistență comunitară – cum se poate consolida din nou importanța acestora mai ales în zonele mai puțin dezvoltate?

Cu toate că bugetul alocat în 2018 pentru cabinetele medicilor de familie din țară a fost mai mare decât în anul precedent, funcționarea lor a rămas la nivel de supraviețuire. Timp în care personalul medical din unitățile de stat a beneficiat de finanțări crescute cu până la 100%, în timp ce medicii de familie așteaptă o echilibrare corectă a situației. 

Ruptura între urban și rural s-a oglindit în ultimii ani atât în numărul de medici în scădere în comunitățile rurale, cât și în limitarea accesului la servicii de sănătate – primii se orientează spre orașele cu potențial salarial ridicat, în timp ce pacienții din zonele izolate se aglomerează la ușa medicilor rămași.

Nu doar că mulți medici se pensionează sau migrează, însă generația tânără nu mai beneficiază de prea multe locuri la rezidențiat pentru această specializare. Chiar recent, aflam că numărul de locuri a scăzut cu 18%, iar pentru medicina de familie, diferența este într-adevăr dramatică: dacă în 2018 erau scoase la concurs 592 de locuri, anul acesta au fost scoase 217 locuri.

Cu toate că situația arată sumbru, există și o parte plină a paharului, pe care trebuie să o vedem orișicum. Sunt excepții care dau speranță atât viitorilor medici de familie, cât mai ales oamenilor suferinzi de la sate. 

Sunt oameni care dovedesc cum o alegere sau o idee, oricât de mică, poate crește și poate readuce normalul în sănătate… la normal. 

Povești de viață care schimbă sat după sat – activismul medicilor care arată importanța serviciilor de sănătate de familie, la sate

Oamenii pot schimba lumea pas cu pas, iar primul pas este cel mai important. Iată cum inițiativele specialiștilor medicali, dar și ale preoților sau ale oamenilor de rând arată atât de clar și firesc cât de importanți sunt doctorii de familie în comunitățile rurale. 

Ana Șestacova, doctorița care a ales medicina la sat din pasiune

Chiar recent, povestea unui medic de familie decis să ajute pacienții de la sate a ajuns și la urechile noastre, ale celor care nu locuiesc în comuna Feldioara, datorită unui reportaj TV. Ana Șestacova a preferat să-și urmeze visul din copilărie și să-și deschidă un cabinet medical la sat, acolo unde oamenii aveau nevoie de ea – o viață pe care nu ar da-o pentru nicio ofertă de muncă în străinătate. 

“Sunt medic de familie. Dar nu m-aș axa foarte mult pe calitatea de medic, că pe asta o obții. Aș zice mai mult că sunt om. Iubesc medicina din mediul rural, iubesc să fac ce am învățat o viață”, spune doctorul de 42 de ani cu o dăruire ieșită din comun. În prezent, are propriul cabinet, dar și un centru de permanență în județul Brașov. 

Însă povestea ei a început cu provocări, în comuna Bunești, unde deschisese primul cabinet medical la țară și unde nu existase medic de familie de trei ani. După zece ani în care stabilise legături speciale între medic și pacient, mult mai stabile ca la oraș, a dorit să deschidă și un spital cu îngrijiri paliative – însă nu s-a înțeles cu instituțiile locale. A decis să nu renunțe la visul său de a fi medic de familie la sat și a ajuns în Feldioara, unde a deschis și un centru de permanență cu dotări pentru un mic centru de urgențe.

Rezultatele a 13 ani de muncă se oglindesc în mii de pacienți tratați și ajutați de Ana Șestacova. Mai mult decât atât, medicul a inițiat Patronatul Medicilor de Familie Brașov. Împreună cu alți colegi de breaslă, caută soluții pentru a îmbunătăți legislația. Un exemplu viu al comunității de specialiști care pun pacientul de primul loc, indiferent de loc – marele lor câștig real. 

Sănătate pentru sate

În 2015, Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului a implementat un program prin care localitățile din județele Brașov și Sibiu care nu beneficiază de medici de familie sau nu sunt asigurate de stat, primesc servicii medicale gratuite (program susținut de mai multe instituții și organizații) oferite de cadre medicale voluntare. 

Rezultatele nu au întârziat să apară: au fost peste 2000 de persoane care au beneficiat de servicii medicale de sănătate, comunitățile fiind ajutate și prin prevenție, informare și educație de sănătate. Mai mult, urmează să fie deschis un cabinet medical dentar (copiii având prioritate) și să fie autorizată o Ambulanță a asociației Arhiepiscopiei Sibiului.

Desigur, acțiunile nu pot fi repetate ori de câte ori este nevoie, pentru că oamenii din sate au nevoie de specialiști – au nevoie de medicii lor de familie care să le ofere acces la sănătate, dar și demnitate, curaj și atenția cuvenită.

Caravana cu Medici

Sunt multe organizații prea puțin cunoscute la nivel național care schimbă lumea, om cu om. Asemenea undelor propagate de la o simplă picătură de apă, acțiunile unor oameni simpli, în special tineri, au efecte nebănuite în comunitățile în care ajung. 

Un exemplu este Mihai Ranete, doctor specialist radiolog la Institutul Clinic Fundeni și coodonator al Caravanei cu Medici – program înființat acum 5 ani, prin care echipe medicale oferă acces la servicii de sănătate în diferite sate sărace, în fiecare lună. 

Povestea a pornit de la un alt proiect de sănătate publică realizat de Societatea Studenților la Medicină din București din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila (în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România). 

Ideea lui Mihai Ranete a fost nu doar de a oferi servicii medicale oamenilor de la sate, dar și de a îi educa și a le oferi răspunsuri despre starea lor de sănătate. Datorită parteneriatelor inițiate prin proiect, dar și voluntarilor (de la medici primari, medici specialiști, rezidenți la studenți, optometriști și personal nemedical) adulți și copii din mediul rural unde nu există medici de familie beneficiază de analize de sănătate de bază și educație pentru sănătate – lucruri aparent simple, care fac diferența între viață și moarte.

Rezultatele? Numai în 2018, Caravana a ajuns deja în 21 de sate din 12 județe ale țării. Prin unitățile mobile – Caravana cardio, Caravana sănătății femeii, Caravana copiilor, – au oferit mii de consultații, analize și investigații medicale, sprijiniți de medicii de familie din sate (unde aceștia există), dar și de autorități locale. De asemenea, programul a oferit și educație medicală în zeci de școli din zonele rurale.   

Povestea medicului Ciubotărescu din Apuseni

O adevărată lecție de viață, atent descusută de jurnaliștii Pressone, pare menită să ilustreze întocmai jurământul lui Hippocrate. Povestea s-a născut în inima Apusenilor și poartă numele lui Christian Ciubotărescu, de meserie medic de familie și speolog din pasiune.

Acesta a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie din București în 1993. Ar fi putut să aleagă un oraș dezvoltat, modern, unde ar fi dus un trai mai mult decât decent. Însă medicul de 52 de ani a preferat să își urmeze vocația și pasiunea. A ales să locuiască într-o comună cu 17 sate din munții Apuseni, Gârda de Sus, pentru a putea explora peșterile din zonă în voie, dar mai ales pentru a ajuta oamenii care, în lipsa medicilor de familie și a educației, aveau mai multă încredere în leacuri băbești decât în știința medicală.

Rezultatele dăruirii sale nu au apărut ușor, însă s-au definit în timp – de la drumuri săptămânale de zeci de kilometri, cu rucsacul în spate, făcute pentru a trata oamenii de la țară, la însușirea limbajului pe care sătenii îl folosesc în zonă pentru a comunica cât mai eficient cu pacienții, toate eforturile medicului Ciubotărescu pentru comunitățile rurale sunt un exemplu incredibil al importanței medicilor de familie la sate.    

Dr. Mariana Tomiță: “Medicii de familie sunt primii care trebuie să consulte pacientul”

Seria poveștilor motivaționale se încheie cu un alt exemplu de viață trăită autentic… la sat. Îl regăsim în povestea Marianei Tomiță, medic de familie din cadrul dispensarului din satul Racieri, Valea Călugărească – locul în care a copilărit și își are familia. 

Pilonul relației de încredere dintre ea și oamenii care îi treg pragul cabinetului, pacienții, este comunicarea, dar nici factorul educației nu lipsește. “Ideal ar fi ca primul drum la orice problemă legată de sănătate, dar nu cele legate de urgențe, să fie către cabinetul medicului de familie”, a mărturisit medicul pentru un interviu. “De altfel, medicina de familie este singura specialitate unde se poate adresa și un om sănătos”.

A renunțat la viața de oraș pentru a profesa, în 2015, într-un sat cu peste 1400 de locuitori, în special bătrâni și persoane care se deplasează greu, care nu aveau un dispensar și nici un medic de familie aproape de gospodăriile lor. 

Dorința sa cea mai mare? Să fie aproape de oameni și să devină un bun mediator medical și psihologic pentru pacienții săi. ”Un doctor de la țară trebuie să se adapteze condițiilor și necesităților unei comunități rurale. (…) am venit în întâmpinarea oamenilor din acest sat cunoscând faptul că nu au mai beneficiat de medic de familie de mult timp fiind nevoiți să se deplaseze kilometri întregi în condițiile în care sunt bătrâni și greu deplasabili”, a mărturisit Dr. Mariana Tomiță pentru pagina de Facebook a primăriei Valea Călugărească.

Sunt multe povești ale medicilor de familie care schimbă sat după sat, care merită să fie arătate lumii. Cu toate că vin din locuri aproape uitate și izolate, ele arată realitatea așa cum e, fără tușe decorative. Culoarea vine doar din inspirația pe care o lasă fiecare om în parte. 

Se întâmplă să fie medici de familie la sate.