?>

INTERVIU | Dr. Alina Daniela Nicolau, medic specialist neurologie pediatrica

INTERVIU | Dr. Alina Daniela Nicolau, medic specialist neurologie pediatrica

Doctor Alina Nicolau este un medic cald si bland, cu un zambet larg pe fata si mereu o vorba buna la indemana, calitati importante atunci cand ai de-a face zilnic cu mici pacienti. Marturiseste ca ii este mai dificil sa lucreze cu adultii pentru ca si-a format deja un simt clinic, care o ajuta sa inteleaga ce probleme are copilul respectiv si sa ia deciziile medicale corecte. Tine foarte mult ca toti pacientii sai sa fie tratati de oameni care investesc timp si energie, care pun suflet, intocmai ca si ea. 

Din punct de vedere emotional, recunoaste ca ii este dificil sa trateze copiii cu boli neuromusculare, fiind greu sa anunti un parinte ca un copil normal urmeaza sa nu mai mearga. Insa prin sustinere si incurajare reuseste sa le mentina vie speranta aparitiei unor tratamente mai bune. Iar, cand vine vorba despre creier, pe care il aseamana cu o surpriza divina, spune ca se pot intampla si minuni, cunoscand vindecari aparute in boli incurabile, doar prin puterea mintii.

In perioada pandemiei cea mai mare provocare a constat in a explica oamenilor ca lucrurile vor fi diferite si ca medicii fac tot posibilul pentru a rezolva problemele medicale, pentru a fi alaturi de pacienti, chiar daca poarta masca.

1. Care a fost momentul in care ai stiut ca iti doresti sa devii medic neurolog? Ce anume te-a indreptat catre neurologia pediatrica?

Prima data mi-am dorit sa fiu neurolog cand eram studenta in anul 4. Doctorita ( “profa”) explica totul foarte bine si am notat neurologia ca fiind prima materie logica. Anatomie – simptome. Cand am dat rezidentiatul am optat insa pentru neurologie pediatrica, intrucat imi facusem lucrarea de diploma pe o tema din Pediatrie si imi placeau si foarte mult copiii.

2. Nu ai renuntat sa practice medicina generala. Daca ai putea alege intre cele doua specializari medicale, care iti este mai draga si de ce?

Specializarea medicina generala o au toti absolventii Facultatii de Medicina. Eu am avut insa posibilitatea sa si practic medicina generala si nu am renuntat sa o fac nici in prezent. Fara dubii insa, munca cu copiii este altceva. Imi plac mult micii mei pacienti, ei nu au asteptari, spun verde in fata ce vor, zambesc mult si pun intrebari delicioase.

3. Este mai dificil pentru un medic sa lucreze cu copiii decat cu adultii? Din ce puncte de vedere?

Din punctul meu de vedere, nu! Si o spun raspicat: este mai dificil sa lucrezi cu adultii, parintii copiilor. E adevarat ca obtii mult mai multe informatii de la un adult, ca de la un copil (mai ales sugarii si cei cu varsta sub 3 ani), care nu poate explica exact ce simte, dar cu timpul iti formezi un simt clinic care, impreuna cu cunostintele temeinice, te ajuta sa iei deciziile medicale corecte.

4. In prezent consideri ca neurologia dispune de echipament mai bun in sistemul medical de stat sau in cel privat? Explica, te rog.

Cred ca in prezent neurologia (vorbesc de neurologia pediatrica, pe cea de adulti nu o cunosc) are echipamente medicale mult mai bune la stat. Exista sponsorizari, oameni dispusi sa ajute, sensibilizati de suferinta copiilor, care investesc in aparatura ultramoderna in spitalele de stat (vorbesc de Bucuresti).

Citeste si: INTERVIU | Madalina Elena Coman, medic rezident psihiatrie pediatrica

5. Care a fost cel mai dificil caz medical pe care l-ai tratat? Povesteste-ne despre el, te rog.

Cel mai dificil caz? E greu de spus. Daca ma intrebi din punct de vedere medical sau emotional. Am avut cazuri foarte dificil de gestionat din punct de vedere medical, dar si emotional. La copii mare parte din tratament consta in suportul emotional acordat parintilor. Pe mine personal m-a impresionat cazul unui copil de 6-7 luni diagnosticat cu epilepsie. Facea foarte multe crize epileptice, zilnic, foarte greu reversibile la tratament. 

A primit doze maxime de antiepileptice, ii dadeam putine sanse de supravietuire. Si totusi a reusit! Azi e un baiat de 16 ani care are o viata cvasinormala, cu mici sechele neurologice, e adevarat, dar a fost o mica minune. Emotional este foarte dificil sa tratezi copiii cu boli neuromusculare, care aparent sunt perfect sanatosi (de exemplu, distrofie musculara) E greu sa anunti un parinte ca un copil normal urmeaza la un moment dat sa nu mai mearga. Ii sustinem, ne bucuram alaturi de ei cand apar noi tratamente si le tinem vie speranta aparitiei de altele mult mai bine.

6. In calitate de medic neurolog colaborezi si cu alte specialitati medicale. In functie de ce criterii iti alegi medicii colaboratori?

Aleg colaboratorii mei dupa criteriul profesional, dar cred foarte mult ca medicina se face cu dedicatie. Cu sloganul “imi pasa”, cu care fosta mea “sefa” m-a invatat sa o practic. Asa ca tin foarte mult ca micii mei pacienti sa fie tratati de oameni care dedica timp si energie sa rezolve un caz, care pun suflet in tot ce fac.

7. Crezi ca un medic de succes trebuie sa fie iubit de pacienti sau mai degraba sa faca parte din multe asociatii/societati medicale? Explica, te rog.

Cred ca un medic de succes trebuie sa aiba mai multe calitati. Prima, din punctul meu de vedere cea mai importanta, este grija fata de pacient, dedicarea, cum spuneam si mai sus. Si evident asociata cu cunostinte, cu “citit mult, mereu”, caci medicina nu ramane pe loc, informatia trebuie mereu updatata.

Apartenenta de o societate/ asociatie medicala este tot in interesul pacientilor nostri. Asa afli cele mai noi informatii, sa investesti intr-o aparatura mai buna, sa faci schimb de experienta. Nu cred insa ca un medic de succes in opinia pacientului are vreo legatura cu faptul ca este “presedintele Asociatiei de „x”. Foarte putini aleg dupa acest criteriu.

8. Efectuezi si garzi si esti si mama si sotie. Cum reusesti sa iti organizezi timpul liber? Cat de importanta este sustinerea familiei pentru un medic?

Greu. Cu destul de multe sacrificii. Asta mai mult in opinia sotului si copilului meu care ma intreaba de ce stau asa putin cu ei acasa. Pentru mine nimic nu e un sacrificiu pentru pacientii mei, este o normalitate. Mi se pare absolut normal sa depun timp, energie, suflet pentru micii “mei” copilasi, in asa fel incat sa fie totul cat mai bine posibil. Mereu trebuie sa existe insa un echilibru.

Si da, sustinerea familiei nu numai ca este necesara, este indispensabila. Timpul liber al unui medic este extrem de putin. Daca nu ai intelegere, rabdare, empatie, mai ales din partea partenerului de viata, nu ai cum sa practici medicina de calitate. In plus, iubirea lor iti da aripi, energie sa continui si cand crezi ca resursele tale au incetat.

9. Cum ai resimtit perioada pandemiei pe plan profesional? Care au fost principalele provocari cu care te-ai confruntat?

Pe plan profesional a fost o provocare aceasta aparitie a unui virus despre care nu se stia nimic. Dar noi medicii am continuat sa tratam pacientii, am muncit mult mai mult decat inainte. Nu conditiile dificile (purtat echipament, atentie sporita) au fost cel mai greu de gestionat, ci lupta cu credinta omului care “stie el mai bine”, priceput la toate. Cel mai greu a fost sa le explic oamenilor ca azi e diferit, ca nu mai poate fi ca inainte. Ca facem tot ce tine de noi sa rezolvam problemele medicale, ca putem fi empatici, chiar daca suntem mascati.

10. Dar principalele minusuri ale sistemului de sanatate?

Ooo .. sunt multe. Cele mai importante: nu avem spitale suficiente si mai ales nu avem personal suficient. In special personal mediu calificat, asistente, infirmiere. Sunt foarte multi pacienti internati in aceasta perioada si putine asistente si infirmiere. Si in Romania este si foarte mult de scris. De scris tot ce faci, sa dai explicatii etc.

Citeste si: INTERVIU | Dr. Mara Ieșanu, medic rezident gastroenterologie pediatrică

11. Care este cel mai important lucru pe care l-ai invatat despre creier in urma experientei profesionale? 

Creierul este … o surpriza. Am invatat ca el coordoneaza toata activitatea noastra fizica si emotionala si ajuta foarte mult in vindecarea bolnavilor. Din aceasta cauza oamenii asa-zisi pozitivi reusesc sa realizeze minuni. Dumnezeu spune “crede si te vei vindeca”.  Si am vazut oameni care au vorbit cu ei insisi si s-au vindecat de boli incurabile.

12. Ce sfat doresti sa oferi unui medic aflat la inceput de drum?

Am fost studenta la medicina, apoi am fost medic rezident. Am avut si am vise. Cred in visele mele si fac totul sa se indeplineasca. Sunt cele doua conditii pentru a reusi in viata in toate aspectele ei, nu numai profesand medicina.

In plus, medicina trebuie sa fie in primul rand o pasiune. Timp, energie, suflet  in slujba pacientilor tai. Ce le-as spune viitorilor medici? Sa nu uite ca un “multumesc” si un zambet larg al omului pe care il tratezi este cea mai mare rasplata a unui medic!

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

MEDIjobs

MEDIjobs este lider in Romania in domeniul recrutarii din sanatate. Recrutam specialisti medicali din Romania pentru Romania si trimitem oferte de job personalizate catre specialistii care se inregistreaza in platforma noastra. Ofertele trimise sunt bazate pe experienta specialistilor medicali, abilitatile lor, dar si salariul pe care si-l doresc. Procesul de inregistrare este RAPID, USOR si GRATUIT. Creeaza-ti contul astazi.

Facebook Comment