Site icon MEDIjobs

Idei sustenabile prin care eroii din sănătate pot sărbători Ziua Pământului

Ziua Pământului

Ziua Pământului este de peste 50 de ani  sărbătorită pe tot globul. Sărbătoarea este marcată în data de 22 aprilie a fiecărui an, iar cu acest prilej, reprezentanții, ONG-urile și stakeholderii statelor participante transmit un mesaj uniform în promovarea conștientizării pentru sănătatea mediului nostru. Însă, cum avem o singură planetă, este important ca fiecare dintre noi, mediciasistenți medicali sau specialiști în alte domenii să aibă grijă, în felul său, de ea, să lucrăm împreună în unitate pentru a realiza un viitor mai bun pentru cei care conviețuiesc aici.

Ziua Pământului, retrospectivă la 360 de grade

1.     Când și de ce a fost declarată Ziua Pământului?

Ziua Pământului este creația senatorului Gaylord Nelson pe care a comunicat-o într-o conferință din Seattle în toamna anului 1969, acompaniată de un apel la acțiune. Este oficial sărbătorită în 1970, marcând nașterea mișcării ecologiste moderne de la acea vreme. În deceniile care au precedat această sărbătoare, americanii consumau cantități mari de gaz cu plumb pe mașini masive și ineficiente. Astfel, grija pentru mediul înconjurător nu era un obiectiv pe agenda politică înainte de marcarea acestei zile. Însă din 1970 și până în prezent, Ziua Pământului a oferit o voce acestei conștiințe de mediu în curs de dezvoltare.

2.     Cum a schimbat sărbătoarea perspectiva oamenilor asupra mediului?

Primul an în care a fost celebrată Ziua Pământului a dus la o aliniere politică neașteptată. Astfel, sărbătoarea a atras sprijinul din partea republicanilor și democraților, bogaților și săracilor, locuitorilor din orașe și fermierilor și a liderilor de afaceri. Rezultatul acestui sprijin extins s-a tradus prin înființarea Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite și prin adoptarea altor legi de mediu, primele de acest fel, inclusiv Legea Națională a Educației pentru Mediu sau Legea privind siguranța și sănătatea în muncă.

3.     Când a devenit Ziua Pământului un fenomen global?

Potrivit Earth Day Organization, Ziua Pământului a devenit un fenomen global în anul 1990, an în care 200 de milioane de oameni din 141 de țări s-au mobilizat și au ridicat la unison problemele de mediu pe scena mondială. De atunci, Ziua Pământului a oferit un impuls uriaș eforturilor de reciclare la nivel mondial și a ajutat la deschiderea drumului pentru Summitul Pământului al Națiunilor Unite din 1992 de la Rio de Janeiro. De asemenea, l-a determinat pe președintele Bill Clinton să îi acorde senatorului Nelson medalia prezidențială a libertății, cea mai înaltă onoare acordată civililor din Statele Unite, pentru rolul său de fondator al Zilei Pământului. În prezent, 192 de țări sărbătoresc Ziua Pământului.

Te-ar putea interesa și: Ziua Internațională a Plimbărilor în Parc

4.     Cum a fost versus cum este sărbătorită Ziua Pământului?

Ziua Pământului a constituit prilejul perfect pentru grupurile care luptau împotriva deversărilor de petrol, a fabricilor poluante și a centralelor electrice, a pierderii sălbăticiei și a dispariției faunei sălbatice, dar și pentru oamenii simpli, pentru a-și susține lupta împotriva impactului a 150 de ani de dezvoltare industrială. Sărbătoarea a fost celebrată prin evenimente desfășurate în toată țara, manifestații în stradă, în parcuri și săli de spectacol. Trendul s-a păstrat și a fost adoptat de instituțiile spitalicești, care găsesc în această zi o ocazie potrivită pentru a atrage atenția asupra măsurilor luate pentru promovarea unui mediu mai sănătos.

Treptat, pentru fiecare an în care s-a celebrat această zi, a fost dedicată și o temă. Spre exemplu, tema Zilei Pământului pentru 2022 este ”Investiți în planeta noastră”. Tema îndeamnă populația, guvernele și segmentul de afaceri să acționeze într-un mod îndrăzneț, să inoveze fără bariere și să implementeze într-o manieră echitabilă, cu accent în conturarea viitorului pentru sustenabilitate.

5.     Cum impactează Ziua Pământului sectorul de sănătate?

În timp ce spitalele folosesc Ziua Pământului ca o oportunitate de a educa personalul și de a găzdui evenimente comunitare, angajamentul lor pe tot parcursul anului față de sustenabilitatea mediului este mult mai profund. Într-un comunicat de presă al Practice Greenhealth și Health Care Without Harm, doi stakeholderi renumiți în sectorul de sănătate al Statelor Unite, se arată că printre măsurile luate de spitalele afiliate pentru a promova bunăstarea mediului se numără:

6.     De ce continuă să fie celebrată Ziua Pământului?

Un sondaj prin care au fost examinate 88.125 de studii legate de climă a relevat că în 99,9% dintre lucrările științifice evaluate, schimbările climatice sunt cauzate în principal de oameni. Astfel, este esențial să păstrăm încă actuală această sărbătoare, fiindcă ne oferă prilejul de a vorbi și de a scoate în continuare la suprafață modurile în care îi facem rău planetei, pentru a putea veni cu noi soluții pentru promovarea bunăstării ei.

Sănătatea planetei, la control

Planeta noastră suferă în fiecare secundă din cauza poluării și a modificărilor generate de noi, oamenii. Acțiunile noastre au repercusiuni asupra sa și, din păcate, sute de ani vor fi necesari pentru ca planeta să își revină din starea degradabilă în care am adus-o, după cum se poate vedea în documentarul Aftermath: Population Zero – The World without Humans.

Niciodată nu este, însă, prea târziu să ne recunoaștem greșelile. Așa că azi este prilejul perfect pentru a face o retrospectivă a greșelilor față de planeta noastră. Iată care sunt, potrivit publicației Conserve Energy Future, câteva dintre obiceiurile zilnice prin care cu toții afectăm mediul înconjurător, într-o ierarhizare actuală:

  1. Petrecerea timpului în fața unui ecran (TV, mobil, computer)

Ne petrecem cea mai mare parte a timpului în fața televizorului sau a oricărui alt ecran, de altfel, un obicei uman zilnic care drenează energia din dispozitiv sau necesită utilizarea energiei electrice. Cu aproape 11 ore din zi petrecute înaintea unui ecran, crește sarcina de electricitate. Soluția pentru aceasta este reducerea timpului petrecut utilizând dispozitive electronice pentru a diminua sarcina de energie electrică.

2. Eliminarea necorespunzătoare a bateriilor și a cernelii

Bateriile de uz casnic conțin urme de mercur și alte substanțe toxice care dăunează vieții sălbatice și marine atunci când se acumulează și se scurg în ecosistemele globale. Cartușele de cerneală, pe de altă parte, au un efect (și) mai toxic asupra mediului. În fiecare an, milioane de cartușe care ajung în gropile de gunoi otrăvesc solul. Aceste substanțe chimice au capacitatea de a se acumula în interiorul animalelor (proces numit ”bioamplificare”), ceea ce înseamnă că sunt transmise de-a lungul ciclului de viață al lanțurilor trofice.

Ți-am pregătit un articol și despre Ziua Mondială a Dorinței – 29 aprilie.

3. Menținerea dispozitivelor electronice activate

Probabil ați mai auzit acest lucru, dar oprirea aparatelor electronice și electrocasnice atunci când nu sunt folosite face o diferență pentru mediu. Nu numai că vă va ajuta să reduceți factura lunară la electricitate, dar vă va ajuta și să reduceți amprenta de carbon asupra mediului. Așadar, îi puteți face un cadou Pământului de ziua lui prin scoaterea din priză a aparatelor electrice pe care nu le folosiți atunci când plecați de acasă.

4. Fierberea apei folosind electricitate

Trăim în Secolul Vitezei, iar viața de student la medicină devine mai ușoară când te energizezi pentru examene cu o cafea bună. Bună și rapidă. Bineînțeles, nu este vorba aici doar de studenți. Mulți dintre noi preferă, însă, să aleagă calea mai rapidă pentru a încălzi apa pentru cafea sau ceai. Însă cantitatea de energie folosită pentru fierberea apei folosind electricitate o face una dintre cele mai scumpe și ineficiente metode în comparație cu gazul. Deoarece prin motoarele pe cărbune și diesel se generează cantități enorme de energie, creșterea sarcinii de putere prin utilizarea boilerului sau a fierbătorului are un impact mare asupra mediului.

5. Utilizarea excesivă a plasticului

Deși ambalajele biodegradabile nu mai sunt o enigmă pentru retaileri, încă există o tendință predilectă pentru ambalajele din plastic. Statistic, ambalajele alimentare reprezintă aproape 70% din gunoiul menajer și deșeurile care ajung în cele din urmă la gropile de gunoi. Problema este că plasticul reprezintă un poluant major pentru mediu din cauza incapacității sale de a se degrada în mod natural având un ciclu de viață care se poate extinde până la milenii (după cum se poate vedea în documentarul de mai sus).

6.  Shoppingul online

Shoppingul online a revoluționat industria de retail la nivel mondial. Este, am putea spune, una dintre revoluțiile marcante ale acestui secol. Însă există și un revers al medaliei atunci când vorbim de efectul acestui proces asupra mediului înconjurător. Emisiile mașinilor de marfă și de livrare care transportă cumpărăturile și ambalajul din plastic al articolelor care ajung la depozitele de gunoi suplimentează cantitatea și așa mare de plastic aruncat la gunoi.

7. Absența reciclării

Un alt obicei care devastează mediul este lipsa acțiunilor noastre de reciclare. Nereciclând, trimitem prea multe resurse la depozitele de gunoi, cum ar fi plasticul și sticla. Reciclarea economisește energia și resursele prin reutilizarea bunurilor deja produse. Asta înseamnă că energia care ar fi trebuit să fie folosită în producția de bunuri complet noi poate fi reutilizată sau conservată.

8.  Condusul

Doar în Statele Unite există până la 273,6 milioane de autoturisme. Nu e greu să ne dăm seama că mediul plătește prețul în costul fumului produs de mașini atunci când consumă benzină. Cum numărul celor care dețin mașini este cu mult mai mare, raportat la toate țările, efectul asupra mediului este gigantic. Soluția optimă pentru reducerea amprentei de carbon ar fi transportul public sau folosirea mașinilor doar în situații cu adevărat esențiale, precum și înlocuirea, chiar și pe distanțe scurte, a mașinii cu bicicleta sau trotineta.

Cum pot avea studenții la medicină grijă de sănătatea planetei?

Ne îndepărtăm puțin de planul general și ne îndreptăm cu pași mărunți spre particular. Și, dacă tot am amintit mai sus de studenții la medicină, hai să vedem cum pot ajuta ei planeta:

1.  Elimină deșeurile alimentare

Dacă ești student la medicină, optează pentru a-ți pregăți de acasă pachetul pentru facultate. Fie că mănânci doar niște fructe, un sandwich sau ai o bucată de pizza rămasă de seara trecută, alege să refolosești caserolele alimentare în loc să cumperi continuu. Este o alegere mult mai sănătoasă și benefică pentru planetă. Asemenea poți proceda și cu apa îmbuteliată sau cafeaua din sesiunea de examene la medicină. Folosește o cană termos și astfel economisești bani și poți ajuta mediul înconjurător.

Citește și: Cum te poate influența consumul de cafea în studenție

2. Folosește mai puțină hârtie

Hârtie și iar hârtie. Hârtia este folosită de studenți zilnic sub diferite forme, de la prosoape de bucătărie până la cursuri. Indiferent de utilizarea zilnică a hârtiei, ceea ce noi, ca oameni, trecem cu vederea, este că aceasta este făcută din copaci. Deoarece există o creștere constantă a cererii din cauza stilului nostru de viață, tăiem în mod constant copaci pentru a îndeplini cerințele pieței. Optează pentru a-ți xeroxa doar cursurile la care nu ai acces online și cumpără-ți un Kindle pentru a citi mai confortabil și eficient.

3. Economisește apă

Igiena este prioritară pentru noi toți, dar trebuie să învățăm să fim responsabili cu resursele. Iar aici vorbesc strict despre apa pe care obișnuiești să o arunci. Cum ar fi, de exemplu, apa pe care ai luat-o la pachet, însă pe care nu ai mai băut-o. S-a încălzit și vrei o să o arunci? Mai bine udă plantele cu ea. Știai că plantele au capacități unice de filtrare pentru a recicla apa și a o transforma în propria lor hrană? Economisește bani, nu grijă pentru mediu!

4.  Folosește sacoșe reutilizabile la cumpărături

Dacă pentru studente, gențile tote din țesătură sunt chic și merg și la cumpărături, sigur băieții își fac probleme. Însă nu este cazul. Poți reduce consumul de plastic (alimentat de pungile cumpărate zi de zi la magazin) prin achizionarea unei sacoșe de cumpărături unisex. Pungile reutilizabile sunt eficiente fiindcă se pot spăla la mașină și pot fi folosite timp îndelungat. Astfel puteți contribui la reducerea poluării și a deșeurilor din mediu.

5. Mergi la facultate pe jos sau cu bicicleta

Evită să mergi la cursuri cu mașina personală sau, în cazuri cu adevărat necesare, mergi cu transport în comun. Am amintit mai sus că vehiculele sunt o sursă majoră de poluare a aerului, așadar stă în puterea ta să contribui cu o mică schimbare la acest adevăr trist. Dacă este posibil să mergi pe jos la facultate, de ce să nu încerci? Nu doar ajuți mediul înconjurător, ci și adopți și un stil de viață sănătos.

6. Rechizite din materiale sustenabile

Poți face bine planetei prin alegerea unor rechizite din materiale sustenabile. Mape, caiete și multe altele își pot face loc azi pe biroul tău. Iar dacă încă ai produse pe care nu ai apucat să le folosești în sesiunea precedentă, donează-le, nu le arunca. În acest fel, faci bine nu doar planetei, ci și cuiva care are nevoie de ele mai mult decât tine.

7. Descarcă o aplicație de mediu

Orice aplicație de mediu poate fi ghidul tău pentru a salva și a lupta pentru sănătatea mediului înconjurător. Descarc-o și deprinde noi cunoștințe despre cât de important este mediul nostru, dar și cum te poți îngriji de bunăstarea acestuia. Ai aflat ceva nou? Dă mai departe colegilor de facultate!

8. Fii vocea planetei

Perspectivele studenților sunt importante în societate. Colaborarea și implicarea sunt două lucruri esențiale de care avem cu adevărat nevoie. Ne-o arată studenții la medicină care trag un semnal de awareness privind curba schimbărilor climatice din pandemie, dar avem și exemple ca Omnia El Omranistudentă la medicină din Egipt și activist pentru mediu, care a invitat guvernele să recunoască faptul că investițiile în sănătate sunt un facilitator cheie al dezvoltării durabile în redresarea crizei COVID-19.

Cum marchează spitalele Ziua Pământului?

Ziua Pământului poate fi sărbătorită de oricine, oriunde, chiar și la spital. Medicii sunt un exemplu potrivit. Grija pentru planetă este darul neprețuit al cadrelor medicale de pretutindeni. Indiferent de specializare, fiecare medic se poate opri o clipă pentru a cugeta la felul în care poate contribui în bine la sănătatea planetei. 

Iată exemplele unor spitale care au sărbătorit într-un mod creativ Ziua Pământului:

  1. Beaumont Health System: Beaumont și-a propus să econimisească cel puțin 1,3 milioane de dolari pe an prin conservarea energiei și a apei. Ca parte a acestui sistem de sănătate, Spitalul Royal Oak prezintă opțiuni de transport ecologice, cum ar fi mersul pe jos sau ciclismul, precum și demonstrații cu mașini electrice;
  2. University of Michigan Hospital – actualul Michigan Medicine: Instituția se numără printre cele conștiente de implicațiile asupra mediului, de aceea și-a setat un scop de a reduce gazele cu efect de seră cu 25% sub nivelul lor din 2006, scăzând în același timp amprenta de carbon a transportului. Pentru a susține acest obiectiv, spitalul a găzduit o cabină foto de Ziua Pământului, unde personalul și-a putut face fotografii în timp ce discută despre angajamentul privind modul în care vor sprijini obiectivele de sustenabilitate ale campusului până în anul 2025;
  3. University of Maryland Medical System: Acest sistem spitalicesc academic de clasă mondială a sărbătorit Ziua Pământului cu o ceremonie de tăiere a panglicii pentru finalizarea unui proiect de generare solară compus din 25 de acri sau 15.540 de panouri solare. Având mai puțină nevoie de energie electrică neregenerabilă, sistemul spitalicesc se aștepta să reducă emisiile de CO2 cu mai mult de 3 tone în primul an.

Ziua Pământului, prin optica medicală: Cum pot sărbători sustenabil medicii Ziua Pământului?

Prin awareness:

Prin implicare:

Concluzii

Ziua Pământului nu este despre un outfit special sau un Story prin care ne verbalizăm implicarea. Este despre a face o schimbare pentru binele planetei. Cu toții ne putem aduce contribuția în acest demers, care nu ține cont de vârstă, profesie sau statut financiar. Chiar și un student la medicină poate face ceva în acest sens, fie că vorbim de simplul mers la facultate pe jos sau cu bicicletă, în timp ce medicii sunt o voce autoritară în awareness.

Mediul climatic este studiat și abordat astăzi nu doar de oameni de știință, politicieni, activiști, ONG-uri, ci și de oameni simpli. Oameni care înțeleg gravitatea situației și că este imperios să ieșim din confortul digital către care ne-au îndemnat cei doi ani de pandemie pentru a face loc obiceiurilor sănătoase pentru mediu.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Exit mobile version