Dependența de opioide

Opioidele reprezintă o clasă de medicamente care acționează la nivelul sistemului nervos central, având în principal efecte analgezice și euforizante. Reprezentantul principal al clasei este morfina, o substanță naturală extrasă din opiu. De aceea opioidele se mai numesc și morfinomimetice.

Întrucât au efect euforizant, acestea au potențial de a induce dependență. Dependența de opioide este o afecțiune de lungă durată (cronică) care poate produce probleme majore de sănătate, sociale și economice.

Formele farmaceutice care conțin opioide se eliberează numai pe bază de prescripție medicală, datorită potențialului adictiv al acestora. Principalele indicații ale opioidelor include durerea severă, diareea și tusea neproductivă. Opioidele prescrise cel mai frecvent includ: oxicodona, fentanilul, buprenorfina, metadona, oximorfona, hidrocodona, codeina și morfina. Există și opioide fără utilizare medicală legitimă, încadrate în clasa drogurilor ilegale de abuz, precum heroina.

Dependența de opiacee se caracterizează printr-o dorință puternică, compulsivă, de a continua administrarea opioidelor, chiar și atunci când acestea nu mai sunt necesare din punct de vedere medical. Majoritatea opioidelor are un potențial ridicat de a produce dependență în anumite cazuri, chiar și atunci când acestea sunt prescrise corespunzător și luate conform indicațiilor medicului prescriptor. Multe morfinomimetice sunt utilizate greșit, iar o astfel de utilizare deschide calea către abuzul de opioide mai puternice sau chiar ilegale, precum heroina. Persoanele care devin dependente acordă de regulă prioritate consumului de droguri față de alte activități din viața lor, adesea cu impact negativ asupra relațiilor lor profesionale și personale. S-a constatat însă că predispoziția la dependența de droguri diferă de la individ la individ, însă nu se cunosc pe deplin toți factorii implicați.

Opioidele modifică neurobiochimia creierului și induc fenomenul de toleranță dacă sunt consumate în mod abuziv, ceea ce înseamnă că în timp doza trebuie crescută pentru a obține același efect. Consumul îndelungat de opioide produce dependență, astfel încât atunci când intoxicatul încetează să își mai administreze medicamentul, apar simptome fizice și psihologice de sevraj (precum diareea, agitația, anxietatea, tahicardia și în unele cazuri grave alodinia și hiperalgezia). Dependența fizică nu este același lucru cu dependența psihică. Deși toți cei care iau opioide pe o perioadă îndelungată vor deveni dependenți, doar un procent mic experimentează nevoia compulsivă și continuă de a continua administrarea opioidului.

Dependența de opioide poate provoca probleme de sănătate care pot pune viața în pericol, inclusiv riscul de supradozaj. Supradozajul apare atunci când se administrează doze mari de opioide, iar fenomenul care pune viața consumatorului în pericol este reprezentat de deprimarea respiratorie, care induce pierderea conștienței și deces în cazul în care nu se intervine cu tratament de urganță. Atât opioidele legale, cât și cele ilegale prezintă un risc de supradozaj în cazul în care doza administrate este prea mare sau dacă opioidele sunt combinate cu alte medicamente (în special cu tranchilizante benzodiazepine).

Consumul abuziv e opioide care se eliberează pe bază de prescripție medicală și a heroinei afectează peste 2 milioane de americani și aproximativ 15 milioane de oameni la nivel mondial în fiecare an. Prevalența abuzului și a dependenței de opioide este într-o continua creștere.

În anul 2016, peste 20.000 de decese în Statele Unite au fost cauzate de supradozare cu opioide care se eliberează pe bază de rețetă medicală, iar alte 13.000 de decese au rezultat din cauza supradozajului cu heroină. Supradările medicamentoase sunt la momentul actual principala cauză de deces în rândul adulților din SUA cu vârsta până în 50 de ani, iar supradozarea cu opioide reprezintă mai mult de jumătate din cauzele tuturor deceselor produse prin supradozare.

Cauzele dependenței de opioide sunt complexe. Această afecțiune rezultă dintr-o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață, dintre care unii nu au fost pe deplin identificați.

Multe dintre genele despre care se crede că joacă un rol în dependenta de opioide sunt implicate în sistemul opioid endogen. Sistemul opioid endogen este sistemul intern al organismului cu rol în reglarea durerii, recompenselor și a comportamentului dependogen. Acest sistem este format din substanțe opioide produse de către organismal uman (numite opioide endogene) și receptorii lor, asupra cărora opioidele acționează selectiv (pe un sistem de til cheie în yală). Opioidele introduse în organism din afară (numite opioide exogene), inclusiv medicamente opioide și heroina, își exercită, de asemenea, efectele acționând asupra acestor receptori. Variațiile genelor care oferă tiparul pentru sinteza receptorilor opioizi au fost studiate pe larg ca factori de risc genetici legați de dependența de opioide. Cercetătorii suspectează că diferențele dintre structura și funcționarea receptorilor influențează modul în care organismul răspunde la opioide.

Receptorii opioizi se găsesc la nivelul sistemului nervos, unde sunt încorporați în membrana externă a celulelor nervoase (neuroni). Când opioizii endogeni sau exogeni se leagă de receptori, interacțiunea declanșează o serie de schimbări chimice în interiorul și între neuroni, ceea ce duce la apariția efectelor pe care le induc opioidele (în special analgezia și starea de euforie). Receptorul opioid μ, care este produs din gena OPRM1, este receptorul primar pentru majoritatea medicamentelor opioide. Variațiile obișnuite ale genei OPRM1 par să influențeze modul în care organismul răspunde la opioide, inclusiv cantitatea de medicamente opioide necesara pentru a atinge calmarea durerii. Cel puțin la unele populații, aceste variații au fost asociate și cu riscul dependenței de opioide.

Variațiile genelor implicate în alte aspecte ale funcției sistemului nervos au fost, de asemenea, studiate ca factori de risc pentru dependența de opioide. Unele dintre aceste gene joacă roluri în diferite căi ale neurotransmițătorilor, în care substanțele chimice numite neurotransmițători și receptorii lor transmit semnalele de la un neuron la altul. Alte gene codifică unele proteine ​​implicate în controlul creșterii, supraviețuirii și diferențierii neuronilor. Deși variațiile în rândul mai multor astfel de gene au fost asociate cu dependența de opioide, nu este clar modul în care aceste schimbări genetice influențează modul în care sistemul nervos răspunde la opioide.

Dependența de opioide este o tulburare complexă, iar factorii nongenetici joacă, de asemenea, un rol critic. Factorii care s-au dovedit a crește riscul de dependență de opioide includ istoricul de abuz de substanțe, depresia sau alte tulburări psihice, anumite trăsături de personalitate, inclusiv impulsivitatea și tendința de căutare a unor senzații deosebite. Mediul social și anturajul contribuie de asemenea în mod semnificativ la dependența de opioide.

Dependeța de opiode este influențată de un cumul de factori legați de de sănătate, factori sociali, economici și de stilul de viață care interacționează cu factorii genetici pentru a determina riscul unui individ.

Dependența de opioizi nu prezintă un model clar de moștenire genetică, deși multe persoane afectate au un istoric familial de dependență de opioide sau alte substanțe. Persoanele ale căror membri ai familiei sunt dependenți de diferite substanțe, par insă să aibă un risc mai mare de dependență. Acest risc crescut se datorează în parte unor factori genetici comuni, dar poate fi, de asemenea, legat de mediu, stil de viață și alte influențe nongenetice care sunt comuni membrilor unei familii.

Referințe științifice

American Society of Addiction Medicine: Opioid Addiction 2016 Facts and Figures.

Centers for Disease Control and Prevention: Prescription Opioid Overdose Data

Crist RC, Berrettini WH. Pharmacogenetics of OPRM1. Pharmacol Biochem Behav. 2014 Aug;123:25-33. 

Levran O, Yuferov V, Kreek MJ. The genetics of the opioid system and specific drug addictions. Hum Genet. 2012 Jun;131(6):823-42. 

Mistry CJ, Bawor M, Desai D, Marsh DC, Samaan Z. Genetics of Opioid Dependence: A Review of the Genetic Contribution to Opioid Dependence. Curr Psychiatry Rev. 2014 May;10(2):156-167. 

Reed B, Butelman ER, Yuferov V, Randesi M, Kreek MJ. Genetics of opiate addiction. Curr Psychiatry Rep. 2014 Nov;16(11):504. 

www.who.int

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.