Ai intrat la Facultatea de Medicina si deja ai inteles atat de multe despre ce presupune medicina generala, cat si foarte multe procese care se intampla in organismul uman si inca mai sunt atatea de aflat. Au trecut ani dificili in care ai invatat multe si acum ramane sa iti alegi specialitatea la rezidentiat – partea cea mai asteptata, dar si cea mai grea, de un student la Medicina, nerabdator sa isi puna in practica abilitatile, cunostintele si pasiunea pentru oameni.
Daca te numeri printre cei care prefera sa isi puna mintea la contributie, poate ca o specialitate precum medicina de laborator ti se potriveste mai bine decat, spre exemplu, o specialitate chirurgicala. Si e foarte bine – pentru ca medicii de laborator sunt si vor fi foarte cautati in continuare. Insa nici parcursul lor nu este unul usor.
Nu stii sigur daca medicina de laborator este pentru tine? In acest articol incercam sa iti prezentam cat mai multe despre viata de medic de laborator, cat si despre provocarile acestei profesii si ce o face atat de speciala si interesanta pentru cei care o practica.
In primul rand, e recomandat ca alegerea ta sa se bazeze pe informatii complete despre specialitati, avantaje si dezavantaje, inclinatia ta personala spre un tip de specialitate (chirurgicala sau nu), ce tip de pacienti ai prefera sau ce nu ti-ai dori sa faci – si, desigur, care e gradul de nevoie in piata specialitatilor la care te gandesti. Toate conteaza pentru ca stii ca vei face alegerea potrivita pentru tine, dar si pentru cei pe care ii vei ajuta ca medic.
Viata ca medic de laborator. Cum iti alegi specialitatea si cat dureaza?
Dupa cei 6 ani de studiu la Facultatea de Medicina, poti obtine titlul de medic rezident dupa promovarea examenului de rezidentiat si alegerea specialitatii dorite de tine (cu cat ai nota mai buna la examen, cu atat cresc sansele sa iti alegi specialitatea dorita).
Durata anilor de rezidentiat fluctueaza intre 3 si 6 ani si cuprinde mai multe stagii de pregatire – nu doar pe specialitatea aleasa, dar si pe cunostinte necesare pentru pregatirea ta ca medic specialist. Poti afla aici care sunt pasii pentru alegerea specialitatii la rezidentiat, in cazul in care mai e timp pana la rezidentiat si esti inca nehotarat.
Durata rezidentiatului pentru Medicina de Laborator este de 4 ani.
Cum devii medic specialist?
Aceasta titulatura o vei primi dupa promovarea examnului de specialitate de la finalul rezidentiatului. Acest lucru iti permite sa ai propria ta parafa si sa profesezi cu drepturi si responsabilitati depline. Examenul de obtinere a titlului de medic specialist are loc intr-o clinica acreditata pentru formarea in acea speciaitate, in prezenta comisiei aprobate pentru o astfel de sesiune. Poti afla mai multe despre acestea in acest articol dedicat parcursului profesional al medicilor.
De ce sa alegi medicina de laborator ca specialitate?
Medicina de laborator este o specialitate medicala din sfera specialitatilor paraclinice si se refera la efectuarea investigatiilor de laborator pe esantioane de produse biologice preluate de la pacienti – sau din mediul care poate afecta pacientii. Scopul este de a inlesni stabilirea diagnosticului si evidentierea schimbarilor care apar la nivel fiziologic si fiziopatologic in organism.
Asadar, daca lucrezi mult mai bine cu instrumente medicale, reactivi si analize de date si iti place enorm munca de cercetare, atunci medicina de laborator iti va placea cu siguranta.
Ritmul de lucru nu este unul alert, precum in cazul altor specialitati in care numarul pacientilor este numeros si unde provocarile sunt si de ordin emotional (oncologi, chirurgi etc.).
De asemenea, ca medic de laborator nu lucrezi zilnic cu pacientii direct, fiind o munca de cercetare in care lucrezi cu date si nu cu oameni.
Studii necesare pentru medicina de laborator
Daca te intrebi ce anume te ajuta si ce conteaza cel mai mult atunci cand alegi medicina de laborator ca specialitate, exista mai multe discipline medicale pe care trebuie sa le studiezi in special:
Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Epidemiologie, Micologie, Parazitologie, dar si studiul anumitor aspecte nemedicale precum management, biosiguranţă, calitate etc.
Desi fosti rezidenti vorbesc despre anumite discipline – precum Biochimia – ca sunt plictisitoare pentru ca nu presupun prea multe provocari intelectuale sau practice, acestia recunosc ca fara ele nu ar fi putut lucra ca medic specialist in viitor. Cele mai interesante discipline pentru rezidenti sunt cele in care invata multe lucruri noi legate de determinari bacteriologice si genotipare, teste de diagnostic, tipuri de rezultate, cazuri atipice pe care le pot cerceta si intelege la nivel practic cu ajutorul unui medic curant etc. (precum imunologie, biologie moleculara, microbiologie, virusologie).
Riscurile la care pot fi expusi medicii de laborator:
Acestia au de-a face cu lucrul cu diferiti reactivi si coloranti biologici periculosi. Dar mai multe poti afla in cadrul HSDB. Daca vrei sa afli riscurile la care sunt expusi medicii din alte ramuri medicale, poti citi mai multe in aici.
Salariul unui medic de laborator:
Salariul mediu net pentru aceasta specialitate este unul destul de bun, de 8.000 de lei (in 2018). Datorita faptului ca medicii pe aceasta specializare sunt extrem de cautati atat in sfera privata, cat si cea de stat, salariile pentru aceasta specialitate raman destul de mari.
In plus, exista anumite sporuri de sanatate, de la 55% la 85% din salariul de baza, pentru personalul de specialitate care participa efectiv in aplicarea masurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave, pentru personalul care activeaza in laboratoarele de microbiologie din cadrul directiilor de sanatate publica, personalul care lucreaza teste HIV/SIDA si cel din sectii sau compartimente pentru arsi samd., conform grilei de salarizare.
Important: medicina de laborator si microbiologia medicala se practica numai de catre medici specialisti sau primari de specialitate. In primavara acestui an, Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti, impreuna cu reprezentanti ai Colegiului Medicilor Romania si ai Societatii Romane de Microbiologie, au cazut de comun acord ca doar medicii specialisti/primari de specialitate pot practica Medicina de Laborator / Microbiologie Medicala. De asemenea, acestia au conchis ca nu se poate vorbi de echivalarea calificarilor profesionale si ale responsabilitatilor specifice ale biologilor, biochimistilor si chimistilor cu cele ale medicilor specialisti / primari de medicina de laborator si microbiologie medicala.
Medicina de laborator este vazuta drept una foarte frumoasa si interesanta mai ales prin prisma informatiilor fascinante pe care le descoperi despre corpul uman si mediul “ascuns” in care traim, in postura de medic de laborator simtindu-te ca un explorator si un savant. Insa, totodata, pentru aceasta specialitate este nevoie de multa atentie, rabdare, determinare o pasiune pentru cercetare – trebuie sa te informezi permanent despre ultimele metode de determinare, despre descoperirile in domeniu, practici etc.
Speram ca aceste informatii iti vor fi de folos in alegerea specialitatii pe care ti-o doresti, in cazul in care medicina de laborator este una dintre optiunile tale. Desi presupune la fel de multa munca precum pentru orice specialitate medicala, cariera aceasta este una cautata, care iti ofera siguranta profesionala si financiara, dar mai ales o multime de lucruri interesante si fascinante pe care le poti face pentru oameni, chiar si cand nu lucrezi direct cu ei.
In fond, a fi medic de laborator presupune a face primul pas esential in diagnosticarea corecta, prin informatiile precise pe care le descoperi pentru a putea salva vieti.
Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni – așa cum au nevoie.