Part 2 – INTERVIU Ramina Vanesa
Ramina Vanesa este studenta la Medicina in anul 5, in Arad. Am vorbit recent cu ea despre facultate si despre faptul ca detine un blog, unde mai scrie atunci cand are timp si am descoperit ca la facultatea din Arad mai exista sesiune in anul 5.
Am rugat-o sa ne raspunda catorva intrebari legate de structura facultatii, despre pasiunea ei pentru scris, cat si despre faptul ca s-a angajat pe timpul facultatii.
Cand ti-ai dat seama ca vrei sa dai la Medicina? De ce?
Nu voi incepe prin a spune ca motivul pentru care am ales medicina este faptul ca am o imensa empatie fata de oameni sau doresc sa salvez lumea desi in sinea tuturor a existat sau exista acea flama, si nici faptul ca am simtit o oarecare chemare divina.
In general imi cantaresc mult viitoarele actiuni, dar in alegerea carierei am fost hotarata inca din ciclul gimnazial, ajungand sa fiu fascinata de biologie datorita unei profesoare excelente care m-a indrumat. In realitate nu m-au atras niciodata lecturile, comentariile despre eul liric sau plumbul bacovian (desi sunt o consumatoare de beletristica), am fost atrasa mai mult de stiintele naturii – profil pe care l-am urmat mai tarziu, in liceu.
Odata admisa la medicina, am simtit incantarea unui drum ce se anunta anevoios, dar satisfacator, avand sa fie cea mai completa, neasteptata si frumoasa perioada din toate cele noua vieti pe care le am.
Care este structura (ani clinici/preclinici, sesiune/examene, stagii, laboratoare etc)?
Primii trei ani sunt preclinici cu sesiuni obositoare si examene inutile. Simti cum iti transpira serotonina. In anul I aveam cursuri si laboratoare de dimineata pana seara, 12/24 h eram la facultate. Eram micii “eruditi” cu bisturiul in mana, asteptandu-ne randul sa ciopartim cadavrul uscativ de 100 ani – nici cadavrele nu mai sunt ce au fost – si cu Papillianul in brate (materie care acum iti pare rau ca nu ai invatat-o la timp) asteptand primul test la anatomie.
Ultima saptamana din mai era rezervata pentru examenele practice (puzderie de halate albe pe holuri), iar in luna iunie aveam aproximativ sapte examene : unele constau doar din proba scrisa, altele proba orala sau intrebari grile la calculator. Atunci ca si acum simteam emotia primului examen sau teama unei restante care acum daca accesez retrospectiva are valoare nula.
Din anul III incep stagiile la spital, interactiunea cu pacientii si bineinteles indeplinirea normei de a sprijini peretii. Examenele “teoretic”, devin mai serioase, concrete si “promit” sa ne pregateasca pentru un viitor banos si cu un bagaj solid de cunostinte.
Din pacate facultatea nu incearca sa ne pregateasca pentru examenul de rezidentiat, care este decisiv pentru continuarea cariere de medic. Avand fosti colegi raspanditi in alte centre universitare din tara, am aflat ca este o problematica comuna a studentilor care invata tehnici de mult apuse din carti antice, iar singurele care ne sar in ajutor sunt Majestatile Sale Regale YouTube, Google si Wikipedia.
Am avut tipare de “cadro-didactico-doctoro” la cursurile/laboratoarele la care mergeai cu drag si spor (atata timp cat mergeai) si care iti sopteau in ureche poezia medicinei, persoane capabile si demne de aceasta arta sau unii care preferau nepotismele sau monologul copy-paste al slide-urilor. Iar in privinta celor care au fost cinstiti, curajosi sau a celor care si-au rupt din timpul lor pentru a ne sfatui si dascali, nenumarate randuri de aplauze si drum presarat cu flori.
De cand ai inceput sa scrii? Care este scopul blog-ului? Carui public te adresezi?
Am avut mai multe tentative de a infiinta un blog, dar fara succes si interes. “La Gazette Médicale” este un blog prin care am cunoscut persoane minunate, cu lectii de viata captivante. Imi place sa spun ca acest blog ofera unei persoane din sfera medicinista, posibil si din afara ei, capacitatea de a asterne experientele acumulate, pe aceasta foaie virtuala reprezentand in acelasi timp si o oportunitate de a ajuta alti colegi cu sfaturi sau idei.
Nu m-am gandit ca va deveni ceva serios, a fost mai mult o joaca pana in momentul cand am realizat ca s-a constuit o comunitate restransa. Am inceput cu simple articole medicale, apoi am inceput sa scriu din propria-mi experienta, iar in final am ales sa colectionez povesti ale “eroilor in halate”.
Denumirea nu am ales-o numai pentru succesul fonic ci si pentru faptul ca imi place sa asociez cuplul “gazeta-student” ca avand aceeasi semnificatie. O gazeta are nevoie de un redactor creativ care sa compuna articole, fiind de folos altora, iar un invatacel va avea nevoie de un mentor competent care sa il fructifice fiind capabil sa salveze la randul lui vieti.
“La Gazette Médicale” se adreseaza celor care doresc sa afle “cum e la medicina”, locul unde pot cere o parere sincera, un sfat, sa afle activitatile colegilor din tara sau ale celor care deja au ajuns mari.
Studenta la Medicina, anul VI, incerc sa combin utilul cu placutul. Am un “job” full time la facultate si un job part-time, aici la MEDIjobs. Pasiunea pentru scris am descoperit-o de cativa ani si incerc sa o valorific ori de cate ori am ocazia. Chiar daca timpul nu este cel mai bun prieten al meu, prin munca si sacrificii poti reusi ce ti-ai propus.