Efectele stimulantelor supuse controlului strict asupra memoriei, procesului de învățare și vitezei de procesare a informațiilor

• Efectele metilfenidatului asupra memoriei de lucru imediate si intarziate si a memoriei episodice
• Beneficiile amfetaminei si a metilfenidatului in procesul de invatare
• Concluziile studiilor

Studiile care examinează efectele cognitive ale stimulantelor care se eliberează pe bază de prescripție medicală asupra memoriei, care se referă la capacitatea de păstrare și accesare a informațiilor, s-au concentrat pe memoria de lucru (abilitatea de a reține și lucra cu informații) învățarea și memoria non-declarativă (învățarea inconștientă).

Efectele metilfenidatului asupra memoriei de lucru imediate și întârziate și a memoriei episodice

Repantis și colaboratorii au examinat patru studii care au susținut efectele pozitive și intense ale metilfenidatului asupra memoriei de lucru imediate și întârziate și a memoriei episodice. Rezultate mai puțin clare s-au obținut în cadrul studiilor care examinează în mod specific memoria de lucru. Smith și Farah au raportat rezultate atât în cazul amfetaminei cât și în cazul metilfenidatului fără nici un indiciu că tipurile de sarcini au influențat rezultatele. Cu toate acestea, studiile cu rezultate semnificative au condus, de asemenea, la efecte mai puțin intense până la efecte intense. Într-adevăr, efectele semnificative, dar mici ale amfetaminei și metilfenidatului au fost susținute pentru memoria de lucru în studiul meta-analitic al lui Ilieva și colaboratorii săi.

Beneficiile amfetaminei și metilfenidatului în procesul de învățare

Review-ul realizat de Smith și Farah a găsit dovezi care susțin beneficiile amfetaminei și metilfenidatului în procesul de învățare, măsurate atât cu sarcini declarative, cât și fără sarcini, care acoperă un domeniu larg de dimensiuni ale efectului. Mai exact, efectele au fost mai mari în cazul memoriei pe termen lung decât în cazul celei pe termen scurt. Un studiu recent susținând multe dintre concluziile trase de Smith și Farah a raportat, de asemenea, efecte semnificative dar mici ale amfetaminei și metilfenidatului asupra memoriei episodice pe termen scurt, precum și efectele moderate asupra memoriei episodice întârziate.

Studiul realizat de Advokat a concluzionat, de asemenea, că atunci când amfetamina și metilfenidatul sunt active în timpul consolidării memoriei, acestea pot conduce la îmbunătățirea păstrării informațiilor pe termen lung, iar acestea nu au efecte sau au efecte negative asupra stocării informațiilor pe termen scurt.

În final, sarcinile care implică învățarea și memoria non-explicită sau nedeclarativă, care implică o amintire inconștientă a cunoașterii, nu au fost ameliorate de amfetamină și metilfenidat. Cu toate acestea, un studiu a raportat creșterea vitezei de procesare a răspunsului în cazul amfetaminei, iar alt studiu a raportat o îmbunătățire a învățării în timp de catre amfeamina. În ceea ce privește sarcinile asociative de învățare, concluziile lui Advokat, Smith si Farah, în general, nu au susținut beneficiile metilfenidatului și amfetaminei. Există în prezent un singur studiu care demonstrează îmbunătățiri imediate ale amfetaminei în învățarea semantică.

Concluziile studiilor

Concluziile studiilor care examinează influența stimulantelor supuse controlului strict asupra memoriei au sugerat că atât funcționalitatea de bază, cât și variabilitatea genotipului pot influența efectele acestora, adică subiecții cu o funcționare inferioară a memoriei beneficiază în mai mare măsură de efectele acestora.

Așadar rezultatele studiilor indică faptul că este esențial să se ia în considerare caracteristicile individuale atunci când se dorește a se stabili intensitatea efectului asupra stimulării funcțiilor cognitive de către stimulantele supuse controlului strict.

Studiu realizat de Marraccini și colaboratorii săi a constatat efecte semnificative și reduse ale amfetaminei în ceea ce privește viteza de procesare a informațiilor.

Referințe științifice:

1.Advokat CD, Guidry D, Martino L. Licit and illicit use of medications for attention-deficit hyperactivity disorder in undergraduate college students. Journal of American College Health. 2008; 56(6):601–606.

2.Coghill D, Banaschewski T, Zuddas A, Pelaz A, Gagliano A, Doepfner M. Long-acting methylphenidate formulations in the treatment of attention-deficit/hyperactivity disorder: a systematic review of head-to-head studies. BMC psychiatry. 2013; 13:237–261.

3.DeSantis A, Noar SM, Webb EM. Speeding through the frat house: A qualitative exploration of nonmedical ADHD stimulant use in fraternities. Journal of Drug Education. 2010; 40(2):157–171.

4.Garnier-Dykstra LM, Caldeira KM, Vincent KB, O’Grady KE, Arria AM. Nonmedical use of prescription stimulants during college: Four-year trends in exposure opportunity, use, motives, and sources. Journal of American College Health. 2012; 60(3):226–234.

5.Ilieva I, Boland J, Farah MJ. Objective and subjective cognitive enhancing effects of mixed amphetamine salts in healthy people. Neuropharmacology. 2013; 64:496–505.

6.Repantis D, Schlattmann P, Laisney O, Heuser I. Modafinil and methylphenidate for neuroenhancement in healthy individuals: a systematic review. Pharmacological Research. 2010; 62(3):187–206.

7,Smith ME, Farah MJ. Are prescription stimulants “smart pills”? The epidemiology and cognitive neuroscience of prescription stimulant use by normal healthy individuals. Psychological Bulletin. 2011; 137(5):717.

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.