Sunt stimulantele supuse controlului strict cu adevarat amelioratori neurocognitivi?

Foarte multe studii stiintifice sustin eficacitatea stimulantelor eliberate pe baza de prescriptie medicala in reducerea simptomatologiei ADHD. Cu toate acestea, studiile si evaluarile care examineaza efectele cognitive ale medicatiei stimulante eliberate pe baza de prescriptie medicala la persoanele cu aceasta tulburare au constatat ca aceste medicamente produc doar efecte modeste in ameliorarea functiei neurocognitive in cadrul acestei populatii. De exemplu, in cadrul unui review a 36 de studii controlate cu placebo, realizat de Coghill si colaboratorii sai, care a examinat rezultatele imbunatatirii functiilor neurocognitive executive si non-executive, s-a aratat ca metilfenidatul prezinta efecte pozitive reduse pana la moderate, in ceea ce priveste imbunatatirea memoriei, a timpului de reactie, a variabilitatii timpului de reactie si a raspunsului inhibitor la copii si adolescenti. Cercetare realizata de Weyandt si colaboratorii sai pe copiii si adultii cu ADHD, a demonstrat, de asemenea, imbunatatiri generale aduse de amfetamina, metilfenidat si modafinil in ceea ce priveste atentia, impulsivitatea, memoria si raspunsului inhibitor. In ceea ce priveste subiectii adulti cu ADHD, studiul efectuat de Advokat a constatat ca in cazul acestora amfetamina si metilfenidatul sunt benefice in vederea sustinerii atentiei si ca metilfenidatul a demonstrat imbunatatiri ale memoriei verbale pe o perioada de pana la 6 luni, rezultatele fiind insa inconsecvente si nesemnificative in cadrul unor studii care examineaza testele de distragere a atentiei.

Avand in vedere ratele ridicate ale utilizarii incorecte a acestor stimulante in randul adultilor tineri fara ADHD, care raporteaza imbunatatirea cognitiva si/sau academica ca motiv principal pentru abuzul de medicamente stimulante, intrebarea empirica evidenta este daca acestea sporesc cu adevarat functia cognitiva si/sau academica a acestor indivizi sau daca este doar un efect placebo. Aceasta este o intrebare deosebit de interesanta, dat fiind faptul ca, conform studiilor realizate de Benson si Weyandt, media punctajelor obtinute la examene s-a dovedit a fi invers proportionala cu abuzul acestor stimulante in randul studentilor.

Un numar limitat de studii au incercat sa raspunda la aceasta intrebare si rezultatele a trei metaanalize sistematice  si a doua review-uri au dezvaluit, de asemenea, efecte moderate asupra comportamentului, cele mai intense efecte fiind asociate cu memoria pe termen lung. Aceste studii au investigat o varietate de tipuri de medicamente stimulante si participanti diferiti din punct de vedere biometric, constatarile acestor studii suprapunandu-se, diferind in functie de criteriile de includere a designului studiului. Niciuna dintre aceste analize nu a limitat selectia de studii pe baza tipului sau dozei de stimulant eliberat pe baza de de prescriptie, altele decat amfetamina si metilfenidatul, luand in calcul toate tipurile de formulari de medicamente. Doar doua studii au indicat in mod explicit doza ca o fiind variabila moderata de interes. Majoritatea studiilor au inclus doar voluntari sanatosi (adica, fara tulburari psihologice sau fizice) incluzand participanti de la adulti tineri la varste medie. In cele din urma, conceptualizarea constructiilor de baza ale cunoasterii a variat intre studii, rezultand o varietate de instrumente si masuri de cunoastere. Studiile au prezentat separat rezultatele in cazul atentiei, functiei executive, controlului cognitiv, memoriei si invatarii, precum si a vitezei de procesare, pe care le voi prezenta in articolul urmator.

Referinte stiintifice:

1.Advokat C. What are the cognitive effects of stimulant medications? Emphasis on adults with attention-deficit/hyperactivity disorder (ADHD). Neuroscience & Biobehavioral Reviews. 2010; 34(8):1256–1266.

2.Advokat CD, Guidry D, Martino L. Licit and illicit use of medications for attention-deficit hyperactivity disorder in undergraduate college students. Journal of American College Health. 2008; 56(6):601–606.

3.Barrilleaux K, Advokat C. Attribution and self-evaluation of continuous performance test task performance in medicated and unmedicated adults with ADHD. Journal of Attention Disorders. 2009; 12(4):291–298.Bossaer et al., 2013;

4.Coghill D, Banaschewski T, Zuddas A, Pelaz A, Gagliano A, Doepfner M. Long-acting methylphenidate formulations in the treatment of attention-deficit/hyperactivity disorder: a systematic review of head-to-head studies. BMC psychiatry. 2013; 13:237–261.

5.DeSantis A, Noar SM, Webb EM. Speeding through the frat house: A qualitative exploration of nonmedical ADHD stimulant use in fraternities. Journal of Drug Education. 2010; 40(2):157–171.

6.Garnier-Dykstra LM, Caldeira KM, Vincent KB, O’Grady KE, Arria AM. Nonmedical use of prescription stimulants during college: Four-year trends in exposure opportunity, use, motives, and sources. Journal of American College Health. 2012; 60(3):226–234.

7.Habibzadeh A, Alizadeh M, Malek A, Maghbooli L, Shoja MM, Ghabili K. Illicit methylphenidate use among Iranian medical students: prevalence and knowledge. Journal of Drug Design, Development and Theory. 2011; 5:71–6.

8.Ilieva I, Boland J, Farah MJ. Objective and subjective cognitive enhancing effects of mixed amphetamine salts in healthy people. Neuropharmacology. 2013; 64:496–505.

9.Kurscheidt JC, Peiler P, Behnken A, Abel S, Pedersen A, Suslow T, Deckert J. Acute effects of methylphenidate on neuropsychological parameters in adults with ADHD: possible relevance for therapy. Journal of Neural Transmission. 2008; 115(2):357–362.

10.Novak SP, Kroutil LA, Williams RL, Van Brunt DL. The nonmedical use of prescription ADHD medications: results from a national Internet panel. Substance Abuse Treatment, Prevention, and Policy. 2007; 2:32.

11.Rabiner DL, Anastopoulos AD, Costello EJ, Hoyle RH, McCabe SE, Swartzwelder HS. Motives and perceived consequences of nonmedical ADHD medication use by college students are students treating themselves for attention problems? Journal of Attention Disorders. 2009; 13(3):259–270.

12.Repantis D, Schlattmann P, Laisney O, Heuser I. Modafinil and methylphenidate for neuroenhancement in healthy individuals: a systematic review. Pharmacological Research. 2010; 62(3):187–206.

13.Teter CJ, McCabe SE, Cranford JA, Boyd CJ, Guthrie SK. Prevalence and motives for illicit use of prescription stimulants in an undergraduate student sample. Journal of American College Health. 2005; 53(6):253–262.

14.Weyandt, LL.; DuPaul, GJ. College students with ADHD: Current status and future directions. New York, NY: Springer; 2013.

15.White BP, Becker-Blease KA, Grace-Bishop K. Stimulant medication use, misuse, and abuse in an undergraduate and graduate student sample. Journal of American College Health. 2006; 54(5):261–268.

16.Wilson HK, Cox DJ, Merkel RL, Moore M, Coghill D. Effect of extended release stimulant-based medications on neuropsychological functioning among adolescents with attention-deficit/hyperactivity disorder. Archives of Clinical Neuropsychology. 2006; 21(8):797–807.

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.