Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Între 2 și 6 noiembrie, ne aflăm în International Stress Awareness Week – o săptămână cum nu se poate mai relevantă, astăzi, de conștientizare a impactului stresului, dar și a importanței prevenirii lui, în viața noastră.

Odată cu pandemia, nivelul de stres a crescut îngrijorător pentru fiecare, dar în special pentru câteva categorii speciale ale populație, ca urmare a riscurilor asumate și consecințele mortale ale pandemiei COVID-19, cum sunt în special lucrătorii din sănătate. 

Persoanele cu cel mai mare risc de infecție sunt cele care sunt în contact direct sau care au grijă de pacienții cu COVID-19.

Conștientizarea, la nivel global, a faptului că prevenirea și managementul stresului modern (dat fiind că un nivel de stres e prezent zilnic) este cu atât mai sensibilă și mai importantă, cu cât trăim într-un context unic care ne-a luat pe nepregătite și are încă “necunoscute”.  

Efectele negative ale pandemiei sunt atât de numeroase și depind de persoană și de mediu, încât este greu să le identificăm pe toate. Dar studiul privind impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, realizat de Federația Solidaritatea Sanitară din România, oferă o oglindă destul de clară a sistemului medical și a schimbărilor majore care se desfășoară în interiorul său, în țară. 

Citește și: Solidaritatea Sanitară cere ministrului Sănătății recunoașterea eforturilor salariaților în lupta anti-Covid

Acest studiu vine chiar în preajma săptămânii dedicate conștientizării efectelor stresului, evidențiind câteva posibile soluții pe termen lung, la orizont.

International Stress Awareness Week

Săptămâna Internațională de Conștientizare a Stresului are loc între 2-6 noiembrie 2020. Este al treilea an în care are loc acest eveniment major care urmărește managementul mai bun al stresului. 

Anul acesta, obiectivele par să se potrivească neașteptat cu anumite rezultate ale studiului românesc, realizat împreună cu respondenți din toate categoriile de salariați din sănătate. 

Focusul International Stress Awareness Week de anul acesta cade pe:

• Experiențele pe care oamenii le au privind provocările legate de sănătatea mintală, cât și ce se poate face pentru a-i ajuta
• Cum răspund angajatorii la problemele de sănătate mintală și ce putem deduce
• Campanii împotriva stigmatizării asociate cu stresul și cu problemele mintale
• Rolul profesioniștilor în ameliorarea stresului, cu tehnici practice și dovedite pentru a crește nivelul de reziliență a individului
• Ce acțiuni suplimentare trebuie luate în contextul pandemiei și a posibilelor schimbări în practicile de lucru viitoare
• Cum pot cei care suferă de stres să știe exact unde să apeleze pentru consiliere

Unele dintre aceste teme se numără și problemele reale care iau amploare printre profesioniștii din sistemul medical românesc, trăgând un semnal de alarmă că practicile de lucru și beneficiile angajaților medicali trebuie asigurate cât mai curând.

Studiu: cum arată impactul pandemiei asupra lucrătorilor medicali din România?

Potrivit comunicatului de presă al Federației Solidaritatea Sanitară, studiul de cercetare a percepției salariaților medicali români ne oferă date interesante privind o estimare mai realistă a numărului de angajați infectați în unitățile sanitare, tabloul efectelor negative ale pandemiei asupra lucrătorilor din sănătate și așteptările pe care aceștia le au.

Răspunsurile oferă “o descriere adecvată a situației actuale, prezentată în cuvintele respondenților la studiu”.

Printre principalele descoperiri se numără următoarele:

• Aprox. 10% dintre respondenți au fost deja infectați cu SARS-CoV-2. Asistenții medicali au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor afectați și procentul cel mai mare de infectare dintre toate categoriile profesionale. 
• 22% dintre respondenți cred că măsurile luate pentru protecția și siguranța salariaților sunt insuficiente, iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente.
• Echipamentele individuale de protecție provoacă disconfort accentuat (73%), crește timpul alocat serviciilor (66%) și îngreunează comunicarea cu pacienții (63,7%); în același timp, echipamentul generează deshidratare (55% dintre respondenți) și provoacă dermatită de contact (36%)
• Mai bine de jumătate dintre respondenți spun că nu beneficiază de dreptul la maximum 3 ore de activitate continuă în echipament, dar și alte drepturi.
• 36% spun că i-ar ajuta consilierea psihologică în această perioadă
• Printre solicitările respondenților, se numără: asigurarea materialelor de protecție și a finanțării unităților medicale, raportarea sporurilor la salariul de bază actual, acordarea sporului pentru combaterea epidemiei, creșterea sporurilor pentru condiții de muncă peste nivelul minim, testarea de COVID-19 periodică și gratuită pentru întreg personalul medical. 

O bună parte dintre angajații medicali români se confruntă cu probleme de sănătate și stres amplificat de înrăutățirea condițiilor de muncă – probleme care depășesc clasicul burnout specific profesiilor în domeniul sănătății. 

În cadrul studiului, au răspuns medici (aproape 20%), asistenți medicali sau moașe (aproape 66%), personal TESA (1,2%), personal auxiliar sanitar (9,4%), alt personal medical (2,9%), muncitor (0,2%). Ca urmare, cercetarea devine semnificativă în special pentru medici și asistenți medicali.  

Citește și: Studiu: Aproximativ 30.000 de angajați din sistemul medical au fost deja infectați cu COVID-19

Personalul medical românesc și stresul în 2020: tabloul celor 16 efecte negative ale pandemiei

Semnificația stresului nu mai este aceeași astăzi precum era înainte de pandemie, acum un an. Fiind o situație care ne afectează pe toți la nivel local, național, global, stresul prinde forme foarte personale și totodată comune, care merită să fie recunoscute și abordate în cel mai atent și eficient mod.  

La întrebarea: Care sunt trei dintre cele mai importante efecte negative ale pandemiei COVID-19 asupra dvs.?, respondenții au oferit răspunsuri concrete și sensibile. 

Acestea au fost sintetizate și grupate în criterii principale, pe primele locuri situându-se înrăutățirea condițiilor de muncă și creșterea riscurilor, creșterea sarcinilor de serviciu, depresia și anxietatea, teama de a nu infecta membrii familiei și chiar stigmatizarea personalului și a familiilor.

Tabloul efectelor negative ale pandemiei asupra lucrătorilor din sănătate arată astfel: 

Alterarea stării de sănătate

Impactul pandemiei se resimte în mod fizic, prin înrăutățirea stării de sănătate a respondenților. 

Printre problemele de care suferă se numără: infecții urinare repetate, respirație dificilă, insuficiență respiratorie, rinită alergică și astm (din cauza soluțiilor de dezinfectat), oboseală cronică și psihică, deshidratare și stare de rău generalizată, dermatita de contact, risc de infecție, probleme gastrice ori renale (din cauza echipamentelor și a sarcinilor de lucru, lucrătorii medicali nu pot consuma lichide și nu pot lua gustări), alergii.

Acestea sunt doar o parte dintre răspunsurile oferite de angajații medicali participanți la studiu. De asemenea, apare adesea și creșterea problemelor de sănătate generale, de care aceștia nu se pot ocupa.

Simptome și afecțiuni cauzate de utilizarea echipamentului individual de protecție

EIP sau PPE (în engleză) se referă la echipamentele de protecție utilizate în special de personalul care intră în contact cu pacienți suspectați sau confirmați cu COVID-19. 

Echipamentul se referă la măști de protecție speciale, ochelari de protecție și scut facial, halat impermeabil, mănuși etc.. Pentru că medicii și asistenții medicali petrec foarte multe ore lucrând, sunt nevoiți să le poarte pe tot parcursul turelor. 

De aceea, mulți respondenți au mărturisit că suferă de atacuri de panică din cauza lipsei de aer sau a hipoxiei, disconfort accentuat, greutate în mișcare, dureri de cap din cauza presiunii, reacții adverse la utilizarea anumitor dezinfectanți, dermatita de contact șamd. 

Unele probleme fizice de la criteriul anterior sunt cauzate de purtarea îndelungată a echipamentelor.

Creșterea sarcinilor și înrăutățirea condițiilor de muncă

Prima consecință a pandemiei a fost volumul mai mare de muncă, menționat de respondenți.

Ca urmare, consecințele declarate de lucrătorii medicali s-au extins la numeroase probleme conexe, precum: îngreunarea efectuării sarcinilor (și din cauza echipamentelor), solicitare fizică și psihică extremă, creșterea numărului de pacienți gravi, în special în perioada când accesul la servicii medicale a fost limitat, amenințări discrete sau evidente pentru a ignora legea sau realitatea, dezorganizare foarte mare, noi sarcini de serviciu, personal medical și auxiliar insuficient, condiții de muncă mult mai dificile și solicitante pe toate planurile, cât și condiții extreme de risc (pentru lucrători și familiile lor).

Medicii, dar în special asistenții medicali reprezintă un procent semnificativ al cazurilor de deces din cauza COVID-19, în foarte multe state.

Citește și: Practici de monitorizare a angajaților medicali expuși sau infectați cu COVID-19: avantaje și dezavantaje 

Modificarea programului de muncă în dauna salariaților

Pandemia și volumul mare de pacienți a prelungit și programul de muncă, uneori chiar și de 48 de ore, conform respondenților. Salariații din sistemul medical românesc suferă din cauza neacordării zilelor de recuperare, a anulării concediului de odihnă și a programului epuizant. 

Deteriorarea severă a echilibrului dintre viața profesională și de familie

Suferința emoțională se află în topul efectelor negative ale pandemiei asupra angajaților din sănătate, dat fiind că familiile lor se află la risc crescut. Ca urmare, răspunsurile acestora sunt debusolante: nu pot să-mi îmbrățișez copilul; familia mea este psihic afectată trăind cu stresul că m-aș putea infecta; izolare față de familie; neglijarea familiei, în special a copilului; lipsa soluțiilor reale pentru părinții medici sau asistenți când școala/grădinița este în scenariul galben sau roșu. 

Medicii și asistenții medicali care sunt părinți sunt în special afectați în diferite aspecte, de pandemie. 

Semnificative perturbări ale vieții afective

Respondenții au declarat că suferă de abuz emoțional și de socializare redusă (care duce la alienare), tristețe, viață socială absentă și deteriorarea relațiilor, cât și de o atitudine suspicioasă din partea tuturor și frica de cel de lângă tine. 

Latura emoțională are efecte pe termen lung. De aceea, traumele resimțite la nivel emoțional pot afecta drastic sănătatea generală a unei persoane și merită o atenție deosebită (ajutorul oferit de consilieri psihologici, de exemplu). 

Efectele presiunii psihice

La nivel psihic, respondenții resimt stări de anxietate și neliniște, nevoia de a consulta un psiholog, stări depresive din cauza îngrijorării și a nesiguranței: am uneori sentimentul clar că trăim în plin război!; a dispărut bucuria de a merge la serviciu; bătaia de joc a guvernului pentru eroii din linia 1. 

Studiul relevă și teama de o boală cu o evoluție imprevizibilă și presiunea psihică cauzată de nerespectarea măsurilor de protecție de către o bună parte din populație. 

Nivelul foarte ridicat de stres

Stresul se regăsește în toate criteriile și în toate efectele negative ale pandemiei asupra tuturor. 

Cel mai adesea, respondenții vorbesc despre stresul constant din cauza condițiilor dificile, a riscului de expunere a lor sau a familiilor lor, a mutării pe alte secții, stresul atribuțiilor suplimentare, cât și cel rezultat din cauza amenințărilor din partea conducerii, a schimbării locului de muncă și stresul senzației de neputință în cazul pacienților. 

Un răspuns foarte interesant și important: stresul psihic din cauza culpabilizării continue: era suspect, de ce nu l-ai izolat? Ba nu era suspect, de ce l-ai izolat? E suspect și nu vrea testare, cine răspunde dacă pleacă etc. 

Salariații au tot mai numeroase temeri și angoase

Temerile sunt similare celor regăsite în cauzele stresului: teama de a se îmbolnăvi și de a nu avea medicamentele necesare tratamentului, teama pentru familie din cauza servicului, teama că nu vor fi locuri suficiente pentru pacienții cu forme grave, panica pacienților și a cadrelor medicale, nesiguranța zilei de mâine. 

Stigmatizarea pe care o suferă

Din păcate, cadrele medicale care au fost infectate, dar și angajații medicali în general (și chiar familiile lor) suferă de stigmatizare chiar și din partea familiei și a prietenilor. 

Răspunsurile acestora arată cât de mult contează informarea și educarea populației, cât și implementarea unor servicii de consiliere și ajutor specializat. Angajații în sănătate suferă de riscuri imense în meseria lor, dar și acasă, unde se izbesc de izolarea din partea comunității. 

Această pandemie a distrus relațiile cu prietenii, rudele, cu cei din jur, chiar și cu familia mea, sunt privită cu alți ochi, mai ales acum după ce am fost infectată; există și marginalizare socială, a mea și a familiei; copiii la școală sunt mai “suspecți” decât ceilalți; oamenii fug de noi când aud că lucrăm în spital; oamenii se feresc de mine pentru a nu se infecta; există profesori care nu mai meditează copiii celor care lucrează în spital. 

Citește și: Ce spun experții în epidemiologie: câte cazuri COVID-19 vor apărea în următoarele luni?

Sunt indicate perturbări ale atenției

O bună parte dintre respondenți spun că atenția cognitivă este scăzută și că suferă de hipervigilență și dispoziție tensionată, agitată, depresivă, însoțite de oboseală cronică. Lipsa unui program echilibrat și a timpului de recuperare afectează drastic atenția – una dintre cele mai importante skill-uri ale oricărui profesionist în sănătate.

Deficitul de EIP, o presiune suplimentară

Așa cum spuneam, problema echipamentelor este majoră, iar lucrătorii din sănătate nu au destule materiale de protecție, sunt insuficiente sau sunt de proastă calitate, conform cercetării. 

Calitatea serviciilor medicale, afectată negativ în multe cazuri

O parte dintre respondenți a menționat printre efectele negative ale pandemiei și împiedicarea actului medical corect, imposibilitatea acordării asistenței medicale pentru patologia de bază, imposibilitatea practicării specialității și riscul de malpraxis involuntar,  accesul dificil la patul pacientului, accesul la serviciile de endoscopii și chirurgie limitat.

Comunicarea cu pacienții și colegii este perturbată

Ca un side-effect la acest întreg arsenal de efecte negative, există și comunicarea deficitară cu pacientul. Medicii și asistenții medicali au mărturisit că metodele de comunicare sunt afectate sau blocate cu pacienții și aparținătorii.

În unele cazuri, survine o scădere a veniturilor

Cu toate că drepturile trebuie respectate, iar resursele oferite în special personalui medical pentru a-și face meseria și a salva viețile pacienților, se pare că respondenții suferă din numeroase puncte de vedere.

Veniturile au scăzut din cauza cheltuielilor personale cu PPE, scăderea veniturilor, cheltuieli enorme pe dezinfectanți și echipamente de protecție, cheltuieli financiare crescute din cauza mutării separat de familie și chiar nerecunoașterea drepturilor salariale. 

Modificările profesionale, de la scăderea accesului la pregătirea continuă, la schimbarea de facto a specializării

Ultimul criteriu des regăsit în răspunsurile cercetării se referă, în principiu, la neglijarea sau invalidarea pregătirii și a specialității și lipsa recunoașterii meritelor profesionale, de care personalul medical are mare nevoie în această perioadă, pentru suport emoțional și psihic din partea comunității.

Nu îmi fac meseria, sunt medic chirurgie plastică și supravegherea pacienților cu COVID-19 nu îmi aduce satisfacții profesionale; schimbarea specialității în care îmi desfășor activitatea, în prezent efectuând activitatea de medic infecționist; scăderea pregătirii profesionale și creșterea riscului profesional și a complexității se numără printre efectele negative ale impactului pandemiei asupra celei mai valoroase comunități pentru societate, la ora actuală.  

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.