Medic Specialist Microbiologie | care sunt atributiile acestuia si de ce este tot mai mare nevoie de un astfel de specialist

In actualul context global cu privire la pericolele epidemiilor virale, discutia despre necesitatea specializarii medicale de microbiologie in Romania si la nivel global este evidenta. Astfel, existenta si promovarea specialtatilor medicale care abordeaza realitatile medicale actuale-  care devin tot mai nisate, este extrem de vizibila si necesara.

Conform datelor autoritatilor, in Romania exista inregistrati acum doar 82 de medici cu specializarea de microbiologie, in timp ce multe spitale din Romania nu au nici macar un laborator de microbiologie. In acelasi timp, infiintata in 1952, Societatea Romana de Microbiologie este una dintre cele mai vechi societati medicale infiintate in Romania. 

In lipsa medicilor cu aceasta specialitate si a laboratoarelor specifice, diagnosticarea si tratarea afectiunilor virale asa cum este actualul coronavirus (COVID-19) se realizeaza in centrele de boli infectioase in Romania. Conform declaratiilor Colegiului Medicilor din Bucuresti, „medicina de laborator si microbiologia medicala se practica acum doar de catre medici specialisti sau primari de specialitate, deoarece laboratorul de analize medicale este echivalentul sectiei medicale, astfel ca solutionarea revendicarilor biologilor, biochimistilor si chimistilor din laboratoare nu inseamna echivalarea calificarilor”. 

Conform declaratiilor CMR intr-un comunicat, „acest tip de abordare este deosebit de periculos, deoarece echivaleaza de facto calificarea profesionala de medic specialist obtinuta prin rezidentiat cu calificari dobandite la locul de munca; studiile nu corespund ca durata si curriculum de pregatire cu studiile din Facultatile de Medicina urmate de studiile de rezidentiat.”

Pe scurt, problema de reglementare a acestei specializari vine si in contextul in care aceasta este integrata alaturi de medicina de laborator. Despre medicina de laborator ca specialitate medicala, puteti citi in articolul dedicat parcursului profesional al medicilor. Medicii cu specialitatea medicina de laborator si microbiologie medicala, prin  pregatirea lor, pot sa recomande efectuarea de investigatii suplimentare, sa comunice semnificatia clinica a aspectului unui  frotiu de sange, al unui examen citologic al maduvei osoase, a  rezultatului unui diagnostic microbiologic, sa aprecieze valoarea medicala a acestora.

Emergenta rezistentei la antibiotice si controlul infectiilor asociate asistentei medicale, fac din medicii de medicina de laborator si de microbiologie medicala parte integranta din echipa multidisciplinara din spitale, alaturi de medicul epidemiolog si clinicianul responsabil de prescrierea antibioticelor.

Cu ce se ocupa microbiologia si medicii de specialitate? 

Conform documentelor Ministerului Sanatatii, microbiologia medicala se ocupa cu studiul microorganismelor implicate in patologia umana si interactiunile dintre om si aceste microorganisme. Diagnosticul microbiologic, participarea la monitorizarea evolutiei clinice a bolilor infectioase si la activitatile de supraveghere si control al infectiilor constituie principalele domenii de activitate ale microbiologiei medicale. 

Specializarea in microbiologie medicala se realizeaza prin studiul urmatoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, Micologie, Imunologie si Biologie moleculara dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infectioase, la care se adauga studiul intr-o serie de domenii necesare pentru o formare profesionala completa (management, biosiguranta, calitate, igiena, notiuni elementare de biochimie si hematologie etc). 

De asemenea, medicul rezident in microbiologie medicala desfasoara stagiu clinic de boli infectioase si de epidemiologie si control al infectiilor. Acest document stabileste curricula de pregatire de specialitate care acopera baza stiintifica a Microbiologiei medicale precum si aspectele aplicative, printre acestea bolile infectioase si controlul bolilor transmisibile.

Activitatea se desfasoara in laboratoare sau compartimente de microbiologie si de imunologie/diagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infectioase. Intreaga curricula si componenta modulelor pe ani de studiu de rezidentiat cu durata de 4 ani cu privire la microbiologia medicala poate fi consultata in acest document publicat de Ministerul Sanatatii. 

Pe scurt, microbiologia are in vedere studierea microorganismelor, inclusiv virusuri, bacterii, ciuperci, alge si protozoare. Microbiologia se concentreaza asupra studiului biologic al microorganismelor, atat la nivel molecular si celular, precum si ecologia lor. Medicii microbiologi studiaza, de asemenea, numeroase probleme practice importante in medicina, agricultura si industrie, cu privire la modul in care aceste microorganisme pot avea impact asupra societatii si modul in care poate fi prevenit sau exploatat acest impact.

Microbiologii poate lucra, de asemenea, in industrii diverse, cum ar fi industria serviciilor de sanatate, industria farmaceutica, industria cosmetica biotehnologie, dar si in agricultura, mediu si in mediul academic, evident.

Care sunt activitatile medicilor cu specialitatea microbiologie?

In functie de zona de specialitate, activitatea unui microbiolog poate varia, dar, in general, sarcinile includ:

– observarea, monitorizarea si identificarea microorganismelor;
– urmarirea de microorganisme intr-o gama de medii;
– monitorizarea si evaluarea probelor de la o gama larga de surse folosind o varietate de metode de identificare, inclusiv tehnici moleculare, la probele de testare;
– dezvoltarea si inregistrarea de noi medicamente, vaccinuri, teste de diagnostic si produse farmaceutice;
– planificarea, implementarea si evaluarea de noi produse in cadrul studiilor clinice de produse in curs de dezvoltare, cum ar fi enzime, vitamine, hormoni si antimicrobiene;
– studiul si exploatarea culturilor microbiene in crestere, de exemplu, pentru utilizarea in industria alimentara si a bauturilor sau in agricultura;

Pentru ca discutia se poarta in contextul in care biologilor, biochimistii si chimistii care lucreaza in laboratoare medicale sunt asimilati acestei specialitati, redam mai jos 

Care sunt activitatile asimilate profesiei de biolog? 

Biologul se ocupa cu cercetarea structurii, organizarii, functionarii si dezvoltarii de organisme vii, de relatiile dintre ele si de interactiunea acestora cu mediul inconjurator.

Biologul isi desfasoara activitatea in laboratoare, sali de studiu, centre de calcul, biblioteci, arhive si are ca sarcini:

– sa faca observatii ale mediului si conditiilor de laborator,
– sa ia mostre pentru analize stiintifice,
– sa faca teste si experimente,
– sa proceseze si sa analizeze date,
– sa elaboreze publicatii stiintifice si uzuale,
– sa participe la echipe cu profesionisti din alte domenii (cum sunt doctorii, farmacistii, chimistii, ecologii).

Citeste si: INTERVIU Prof.Dr.Alexandru Rafila, Presedintele Societatii Romane de Microbiologie

Magda Purice

Sunt acel gen de om care scrie cu dorul de a fi asistent medical macar pentru o zi iar cand vine ziua aceea, ar face orice sa se intoarca la masa de scris. Educata ca jurnalist, instruita ca asistent medical, sunt mereu in preajma cuvintelor si a oamenilor.