Droguri notorii – despre Ecstasy și efectele consumului acestuia

3,4-metilenedioximetamfetamina (MDMA), cunoscută și sub numele de Molly, Ecstasy sau X, continuă să fie utilizată de milioane de oameni din întreaga lume. Această substanță ilegală este adesea utilizată abuziv pentru efectele de bunăstare pe care le produce, stimularea indusă și distorsiunile timpului și percepțiile senzoriale pe care le induce. MDMA a devenit populară pentru prima dată pe scena petrecerilor, dar utilizarea sa este răspândită la ora actuală pe scară largă. Conform Sondajului Național privind consumul de droguri și sănătate, peste 18 milioane de persoane din Statele Unite au încercat MDMA cel puțin o dată în viață.

MDMA este o substanță de sinteză care a devenit populară în anii ’80, când cercetătorii au început să investigheze efectele sale. Eforturile cercetărilor au identificat o serie de reacții adverse potențial grave. De exemplu, MDMA poate provoca o creștere periculoasă a temperaturii corpului care poate fi fatală în unele cazuri. MDMA poate stresa, de asemenea, inima, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială și poate dăuna rinichilor. Studiile la animale au arătat că MDMA poate deteriora și anumiți neuroni specifici din creier. Cu toate acestea, o serie de studii arată că utilizarea pe termen lung și în doză mare a a MDMA este asociată cu deficiențe cognitive, inclusiv probleme de învățare și memorie.

MDMA este o substanță sintetică ce acționează cu efect stimulant și halucinogen. Produce efect energizant, distorsiuni ale timpului și percepției și bucurie sporită din experiențele senzoriale. De asemenea, este considerată a fi un entactogen, adică o substanță care poate crește conștiința de sine și empatia.

Ecstasy este adesea folosit pentru a face referire la MDMA sub formă de tabletă, care este cel mai frecvent mod în care indivizii consumă acest drog. Cercetătorii au stabilit că multe comprimate de Ecstasy conțin nu numai MDMA în diferite concentrații, ci și o serie de alte substanțe active sau combinații de substanțe active care pot fi dăunătoare. Studiile au constatat că adulteranții găsiți în comprimatele de ecstasy cumpărate ilegal au inclus metamfetamina, ketamina, cafeina, efedrina, dextromorfanul, heroina sau cocaina.

Molly (argou pentru „molecular”) se referă la forma de pulbere cristalină de MDMA, de obicei vândută sub formă de pulbere sau capsule. Unii indivizi cred în mod greșit că Molly nu conține contaminanții care se găsesc adesea în Ecstasy. De fapt, analizele chimice ale produselor vândute sub numele de Molly și confiscate de către Departamentul American de Combaterea Consumului Drogurilor (DEA – Drug Enforcement Administration) au arătat că acestea pot conține adesea și alte tipuri de substanțe active și pot să nu conțină deloc MDMA. De exemplu, o raportare a unor epidemiologi din statul Washington și Florida din 2013, a arătat că substanțele vândute sub numele de Molly au fost de fapt în unele cazuri reprezentate de metilonă, ​​un stimulant sintetic.

 În anul 2015, etilona, ​​un stimulant sintetic similar cu metilona, ​​dar cu unele diferențe în mecanismul de acțiune de la nivelul creierului, a înlocuit metilona ca principală substanță comercializată ca Molly.  Acest lucru subliniază faptul că persoanele care iau Molly de multe ori nu știu ce ingerează, iar substanțele vândute sub numele de Molly pot prezenta riscuri grave pentru sănătate.

S-a constatat că produsele cu MDMA confiscate în Statele Unite sunt produse în primul rând în Canada și, într-o măsură mai mică, în Olanda. Există un număr mic de laboratoare ilegale în care se sintetizează MDMA care operează în Statele Unite.

Citește și: De ce devin unii oameni dependenți de droguri?

Care sunt efectele MDMA?

Când MDMA este luat sub formă de tabletă sau capsulă, individul începe să simtă efectele aproximativ 45 de minute mai târziu. Aceste efecte ating un maxim la 15-30 de minute după ce au fost simțite pentru prima dată și durează în medie 3 ore, deși efectele secundare ar putea fi experimentate până la câteva zile mai târziu. Indivizii iau de obicei unul până la două comprimate cu fiecare ocazie, iar fiecare comprimat conține în general între 50 și 150 miligrame de MDMA. Indivizii iau adesea o a doua doză de MDMA, deoarece efectele primei doze încep să se estompeze, crescând riscul de reacții adverse pe măsură ce dozele se cumulează.

Efecte MDMA includ creșterea sentimentului de bunăstare, extroversie crescută, căldură emoțională, empatie față de ceilalți și dorința de a discuta amintirile încărcate emoțional. În plus, indivizii raportează percepția senzorială îmbunătățită ca un semn distinctiv din experiența cu MDMA.

Cu toate acestea, MDMA poate provoca, de asemenea, o serie de efecte adverse acute asupra sănătății. De exemplu, în timp ce supradozarea cu MDMA este rareori letală, consumul cronic de MDMA poate crește riscul de apariție a hipertensiunii arteriale, leșinului, atacurilor de panică și, în cazuri grave, a pierderii cunoștinței și apariție a convulsiilor.

Datorită proprietăților sale stimulante și situațiilor în care este adesea luat, consumul de MDMA poate duce la o creștere marcată a temperaturii corpului (hipertermie). Cercetările pe șobolani arată că până și doze moderate de MDMA interferează cu capacitatea organismului de a regla temperatura, ceea ce duce la deces în caz de temperatură crescută a mediului ambiant. Tratamentul hipertermiei necesită o intervenție medicală promptă, deoarece poate duce rapid la deteriorări ale mușchilor sau la un dezechilibru al electroliților din organism (mai ales al sodiului), care poate produce la rândul său insuficiență renală sau edem cerebral. 

Utilizarea MDMA în caz de efort fizic intens poate produce deshidratare, determinând unele persoane să bea cantități mari de lichide. Cu toate acestea, acest lucru ar putea crește riscul dezechilibrului electrolitic sau edemului cerebral, deoarece MDMA crește riscul retenției de apă în organism. Doze medii de MDMA pot reduce, de asemenea, eficiența de pompare a inimii în cazul indivizilor care folosesc în mod regulat acest drog, fenomen îngrijorător mai ales în perioadele de activitate fizică intensă.

MDMA poate produce și alte efecte adverse asupra sănătății, inclusiv încleștarea involuntară a maxilarului, lipsa poftei de mâncare, detașarea de sine (depersonalizare), gânduri ilogice sau dezorganizate, sindrom de picioare neliniștite, greață, bufeuri sau frisoane, cefalee, transpirație și rigiditate musculară sau articulară.

În primele ore de la administrarea, MDMA produce reduceri semnificative ale coordonării motorii. Aceste efecte subliniază pericolele potențiale de a desfășura activități complexe sau calificate, cum ar fi conducerea unei mașini de către indivizi, în timp ce se află sub influența acestui drog.

După ce MDMA este metabolizat (sau descompus) în organism, metaboliții săi interferează cu capacitatea organismului de a metaboliza MDMA. Drept urmare, doze suplimentare de MDMA pot produce concentrații ale MDMA în sânge neașteptat de mari, ceea ce ar putea agrava efectele toxice ale acestui medicament. În plus, combinând MDMA cu alte substanțe, cum ar fi cafeina, amfetaminele, marijuana sau alcoolul, poate crește riscul de efecte adverse asupra sănătății asociate cu MDMA.

Bibliografie:

Hermle L, Spitzer M, Borchardt D, Kovar KA, Gouzoulis E. Psychological effects of MDE in normal subjects. Are entactogens a new class of psychoactive agents? Neuropsychopharmacol Off Publ Am Coll Neuropsychopharmacol. 1993;8(2):171-176. doi:10.1038/npp.1993.19.

Kiyatkin EA, Kim AH, Wakabayashi KT, Baumann MH, Shaham Y. Critical role of peripheral vasoconstriction in fatal brain hyperthermia induced by MDMA (Ecstasy) under conditions that mimic human drug use. J Neurosci Off J Soc Neurosci. 2014;34(23):7754-7762. doi:10.1523/JNEUROSCI.0506-14.2014.

Passie T, Benzenhöfer U. The History of MDMA as an Underground Drug in the United States, 1960–1979. J Psychoactive Drugs. 2016;48(2):67-75. doi:10.1080/02791072.2015.1128580.

Schwartz RH, Miller NS. MDMA (ecstasy) and the rave: a review. Pediatrics. 1997;100(4):705-708.

Vollenweider FX. Brain mechanisms of hallucinogens and entactogens. Dialogues Clin Neurosci. 2001;3(4):265-279.

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.