Epuizarea cadrelor medicale din Sibiu, analizată: Angajații nu se pot concentra și sunt presați de numărul de gărzi

Burnout-ul sau epuizarea cadrelor medicale este periculos și poate provoca boli grave sau performanțe slabe la locul de muncă. Un studiu la care au participat peste 1.600 de medici, asistenți medicali, rezidenți și infirmieri din Sibiu arată că 45% dintre aceștia simt că nu mai sunt implicați în munca pe care o fac și nici nu mai simt energie și dedicare. 

Burnout-ul este inclus ca „fenomen ocupațional” atunci când vorbim despre profesioniștii din domeniul sănătății (versiune recentă a Clasificării Internaționale a Bolilor – ICD – 11).

„Epuizarea se referă la o pierdere severă de energie care are ca rezultat senzații atât fizice (oboseală, senzație de slăbiciune), cât și psihice (senzație de extenuare, stoarcere de energie). Simptomele specifice includ: lipsă de energie pentru a începe lucrul, sentimentul de epuizare completă după o zi întreagă de muncă, sentimentul de oboseală rapid instalată chiar și după efort minim la locul de muncă și incapacitatea de a se relaxa după muncă”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Județean Sibiu, inițiator al demersului. 

Citește și Cum poate gestiona un asistent medical sindromul de burnout?

Dintre cei peste 1.600 de respondenți, 45% nu percep că sunt implicați în munca lor și nici nu mai au capacitate de concentrare pentru a-și desfășura activitatea. În rândul categoriilor profesionale cu cel mai înalt risc de burnout se observă medicii (care lucrează în secții Covid, dar și în secții non-Covid), dar și în rândul personalului TESA (aici nu sunt echipe organizate în schimburi, deci aceeași persoană a lucrat mult peste program; tot aici, nivelul de salarizare este, de multe ori, unul scăzut).

„Dintre sursele de stres se evidențiază în primul rând instabilitatea legislativă și condițiile de lucru, și nu atât de mult resursele materiale așa cum am fi anticipat: 

• 54% dintre respondenți au resimțit în mare și foarte mare măsură rigorile, prevederile și cerințele legislative generate de situația pandemică ca fiind o sursă de stres. 
• 41% dintre respondenți au resimțit în mare și foarte mare măsură condițiile de lucru (numărul mare de gărzi, ture de noapte, solicitările multiple) ca fiind o sursă de presiune. 
• 62% dintre respondenți au apreciat că resursele (echipament individual de protecție, materiale sanitare necesare desfășurării activității profesionale zilnice) nu au constituit o sursă importantă de stres”, mai arată comunicatul.

Epuizarea atrage o serie de consecințe negative pentru oameni, organizație și pentru societate, spun studiile ultimelor două decenii: diabet de tip II, boli cardiovasculare, absenteism, performanțe slabe și insatisfacție la locul de muncă,  mortalitate precoce, spitalizare și pensii de invaliditate. 

Cum găsesc ajutor cadrele medicale

Participanții la acest studiu au menționat că sprijinul oferit de familie și de prieteni reprezintă principala resursă care îi menține pe linia de plutire. Aceștia mai consideră că pentru a rezista presiunilor din spitale, ar fi nevoie de o mai mare susținere și din partea asociațiilor profesionale și a bisericilor, dar și din partea șefilor direcți. 

Recomandări

Echipa de cercetare a pus accent, la capitolul Recomandări, pe comunicare și feedback în interiorul spitalelor. Asta înseamnă că trebuie pusă la punct o cultură organizațională bazată pe încredere. E nevoie de consultare periodică a angajaților privind condițiile de muncă, nevoi, resurse și propuneri de îmbunătățire. 

Te-ar putea interesa și 10 moduri în care să faci față situațiilor de stres

Informații despre studiu

Raportul, numit „Identificarea și evaluarea indicatorilor de alarmă ai instalării sindromului de epuizare la personalul din unități medicale”, a avut la bază o cercetare la care au fost implicate echipe din spitalele din Sibiu: Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul General C. F., Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda”, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin”. Fiecare dintre aceste unități spitalicești a primit și un raport individual de studiu, care a inclus și recomandări. 

Toate analizele din studiu s-au bazat pe o cercetare derulată în perioada 2020 – 2021, iar colectarea informațiilor a avut loc în intervalul aprilie-iunie 2021. 

La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii de personal: medic specialist, medic primar, medic rezident, asistenți medicali, infirmieri, îngrijitori, brancardieri, personal administrativ, personal tehnic și alte categorii de personal de specialitate. 

Potrivit comunicatului de presă, echipa de studiu a fost compusă din:

• Conf. univ. dr. Adrian BRATE, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică; 
• Conf. univ. dr. Mihaela BUCUŢĂ, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică; 
• Şef lucrări dr. Ciprian BĂCILĂ, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „dr. Gheorghe Preda” Sibiu;
• Dr. Doina GIURGIU, medic primar Medicina Muncii, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;
• Dr. Valentin PÂRVU, consultant statistică Becton Dickinson, Sparks, MD, USA.

Este prima oară când un număr atât de mare de instituții din Sibiu participă la un astfel de demers, a subliniat președintele CJ Daniela Cîmpean.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.