Articolul cu numarul patru va continua cu impresiile si sfaturile lui Matei Mandea, medic rezident Gastroenterologie.
Aici veti gasi detaliat tot parcursul unui student din anul 6 pana la alegerea specialitatii, precum si sfaturi utile despre cum sa faceti fata stresului.
“Examenul de rezidentiat este unul dintre cele mai importante examene din viata unui om care ales sa exploreze taramul medicinei. Este examenul care iti hotaraste viitorul: ce fel de medic vei fi (ca si specializare), ce optiuni vei avea. Pe de alta parte este un examen ca oricare altul, ceva mai greu, mai multa materie de invatat, dar care mai poate fi dat si anul urmator si peste 2 ani. In urma lui primesti o nota, care nu te poate defini pe tine ca om sau ca medic (medic bun – medic prost). In perioada pregatirii pentru examen, nu trebuie sa te gandesti la o singura specializare, ci sa ai mereu si un plan de rezerva (sau mai multe).
Medicina are numeroase ramuri, care mai de care mai frumoasa si mai interesanta, astfel ca fiecare isi va gasi locul potrivit. Gandindu-ma la cat a fost de invatat, da, este mult! Daca numeri paginile cred ca erau vreo 850 doar de invatat (fiind scoase cele cu bibliografie, cuprins din carti). Pare putin cand le asezi pe masa si te uiti la ele si mai ales cand te apuci de citit prima data. Ulterior o sa descoperi ca cele 850 de pagini nu sunt suficiente asa ca apelezi la explicatiile din tratate pentru a intelege mai bine toate prescurtarile enumerate in cele doua volume.
Eu as spune ca fiecare are stilul lui cu care s-a obisnuit din timpul facultatii si ar trebui sa il foloseasca pe cel care a avut cel mai mult succes. Am vazut ca unii colegi vor notitele altora sau cartile subliniate (unii colegi vand aceste notite sau carti). Eu recomand ca fiecare sa aiba materialul lui de studiu, luat de la zero (curat), fie carti noi, fie cumparate de la xerox (personal le recomand pe cele de la Xerox). Programul de invatat este unul destul de intens, iar cand va apucati pe bune, cam trebuie lasata orice alta activitate deoparte. Sincer, cel mai serios te apuci dupa ce se termina facultatea. Important este ca pana atunci sa fie terminata lucrarea de licenta (inclusiv prezentarea). Un sfat ar fi sa cautati un congres sau conferinta la care sa prezentati lucrarea si astfel sa stimulati indurmatorul sa terminati mai repede. Eu am invatat cam 9-10 ore in medie, pe zi, cu zile bune de 13-14 ore si zile mai putin bune cu 3-4 ore. Probabil o sa va ganditi la un plan de genul 4 zile citit, una pauza. Pentru mine nu a mers. Daca a fost sa invat am avut si 8 zile fara iesit din casa, doar invatat, mancat, dormit si un dus. Dar daca am vrut sa plec la mare sau la munte asa cateva zile, m-am dus. Nu e o vacanta ratata, dar nici nu este o vacanta de pierdut – vacanta de vara. Trebuie sa aveti mereu in minte ca este multa materie, iar daca va doriti foarte mult o specializare anume, va trebui sa munciti pentru ea.
Stilul meu de invatat a fost unul simplu, inspirat de un citat latin “Repetitio mater studiorum est”. Am citit si tot citit materia pana mi-a ramas in cap. Poate ati observat cum la examene, dupa ce se termina, incepeti sa uitati materia (detaliile mai ales). Am esalonat materia pe din ce in ce mai putine zile, pana in apropierea examenului. Dupa fiecare citire faceam grile. Nu am facut asa multe in total 4-5000 maxim. Participarea la Simularile Saptamanale ale Examenului de Rezidentiat, organizate de Societatea Studenteasca de Chirurgie din Romania, au fost foarte importante in pregatire, pentru ca te ajuta sa vezi cum te descurci in cele 4 ore cu 200 de grile, cum sa imbulinezi borderoul, cum te intelegi cu corpul tau (cum sa mananci, sa bei astfel incat sa nu ai nevoie sa mergi la toaleta sau sa fii stresat). Eu am luat omeprazol in dimineata examenului si nu am mancat decat dupa ce am terminat, astfel avand liniste.
Pe langa aceste simulari, mai sunt cele de pe internet. Grilele te ajuta sa vezi detaliile carora nu prea le-ai dat mare atentie. Mai nou trebuie invatate si dozele, acestea fiind la examen. Intr-un fel era de asteptat, sunt unii care se apuca din anul 4 de invatat, iar nivelul ar trebui sa creasca de la un an la altul, pentru ca notele sa fie echilibrate. In ultimele zile am fost destul de agitat si din cand in cand mai faceam cate 10 grile ca sa ma linistesc, de frica uitarii materiei. Am luat si suplimente pe perioada studiului, mi s-au parut bune cele cu aminoacizi. Parca si memoria era mai buna, dar si visele erau mai complexe si mi le aduceam aminte mai bine.
Examenul a fost greu, 4 ore pe care nici nu le simti cand trec. Cand am plecat la examen, in dimineata aceea, i-am spus mamei mele “Acesta este examenul maturitatii pentru noi”, nu examenul de Bacalaureat, asa cum este prezentat la televizor. Este momentul sa devenim medici!
Organizarea a fost destul de buna. Nu te lasa cu ceas, nu te lasa cu pix, nu te lasa cu apa, doar cu ceva de mancare in ambalaj transparent. Nu prea as avea nimic de reprosat, poate doar daca s-ar putea pune cate un ceas urias in fiecare sala, ca sa putem sa ne calculam timpul mai bine. Grilele au fost mai grele, asa cum am scris si mai sus, de asteptat intr-un fel pentru ca si oamenii erau mai pregatiti. Eu la sfarsitul examenului aveam impresia ca o sa il pic, pulsul era la 100-120 bpm inca din seara dinainte si asa a fost pana cand am auzit nota. Inca nu imi venea sa cred. Terminasem si luasem si o nota buna.
Agitatia va continua cu alegerea specializarii, a spitalului, prima zi, prima luna etc. Dupa ce am terminat examenul au inceput calculele, ce as putea sa imi iau. Oare vor mai ramane posturi in Bucuresti pana la punctajul meu? Oare voi prinde ce mi-am dorit in ultima vreme? Oare ar trebui sa iau aleg altceva?
Notele nu sunt secrete (chiar daca noi bifam la inscriere ca vrem sa ne pastram anonimatul). E o lista cu toti inscrisii si codurile lor, iar lista cu punctajele este in functie de aceste coduri. Anul acesta pentru concursul examenului de rezidentiat au fost scoase la concurs un numar semnificativ mai mare de locuri. Tineti minte, este un concurs si nu o formalitate. Nu toti cei inscrisi trebuie sa il treaca. Este deficit de medici in Romania, dar este un deficit de medici buni, nu de oameni care inca nu sunt suficient pregatiti. Acel numar de locuri parea insuficient si de aceea, dupa terminarea examenului, a fost suplimentat cu inca 315, ceea ce pot spune ca a fost o surpriza placuta. Da, nu au fost pe cardiologie, dermatologie, gastroenterologie sau posturi, dar au fost locuri destule astfel incat toti cei care au promovat au avut de ales.
In alegerea specialitatii suntem pusi sa alegem si orasul in care ne vom desfasura rezidentiatul. Daca ai luat specializarea X in orasul Y, trebuie sa te gandesti si la acel deficit de medici. Daca intr-un oras se scot 100 de locuri la concurs, iar dintre acestia 80 se transfera, raman 20 si apare un dezechilibru. Noua masura prin care se interzic detasarile si transferurile este una de apreciat. Nu poti sa sari peste rand si sa te bagi in fata, doar pentru ca stii tu ca se poate face o smecherie.
Nu trebuie sa uitam faptul ca orice am alege, daca noi vrem sa invatam si sa ne dezvoltam, pana la urma va fi o alegere buna si ne va placea. Unii dintre noi am ales din pasiune, unii pentru salariu, altii pentru post, altii din interes.
Dupa alegerea specialitatii urmeaza alegerea spitalelor pentru pregatire. E mai simplu aici, deoarece avem doar cateva optiuni, dar cum toti vrem ce este mai bine pentru noi, incercam sa o alegem pe cea mai buna. Fiecare are bune si rele si recomand sa intrebati colegii mai mari, cat mai multi pentru a avea o parere mai bine formata. Acest lucru am observat ca este o problema. Multi dintre colegii mai mari refuza sa raspunda la intrebarile colegilor mai mici, uitand ca si ei au fost la un moment dat in locul lor. Eu sper ca aceste practici sa se schimbe, cei care vor sa fie mai buni decat colegii lor sunt cei care inteleg ca este nevoie sa ne ajutam mai mult unii pe altii, pentru ca asa invatam.
Eu mi-am dorit gastroenterologie si asta am si luat. Initial nu prea aveam mari sperante, nu credeam ca voi lua un punctaj bun. Dar cu munca, seriozitate si speranta, am reusit sa ajung aici. De aceea cred ca orice student care se gandeste serios la viitorul sau ca medic, poate ajunge un bun profesionist aici in tara, daca incepe sa se maturizeze si sa se apuce de treaba.
Spor si mult succes!”
Daca doriti sa fiti la curent cu ofertele de cariera si noutatile din domeniul medical, creeaza un cont Gratuit in doar 5 minute aici.
Acest articol reprezinta prima parte dintr-o serie de materiale despre impresii si sfaturi de la viitori medici rezidenti. Vom continua seria cu mai multe sfaturi din partea viitorilor medici rezidenti.
Partea 1: Impresii si sfaturi de la viitori medici rezidenti
Partea a 2-a: Impresii si sfaturi de la viitori medici rezidenti 2
Partea a 3-a: Impresii si sfaturi de la viitori medici rezidenti-partea a 3-a
Partea a 4-a: Impresii si sfaturi de la viitori medici rezidenti-partea a 4-a
Studenta la Medicina, anul VI, incerc sa combin utilul cu placutul. Am un “job” full time la facultate si un job part-time, aici la MEDIjobs. Pasiunea pentru scris am descoperit-o de cativa ani si incerc sa o valorific ori de cate ori am ocazia. Chiar daca timpul nu este cel mai bun prieten al meu, prin munca si sacrificii poti reusi ce ti-ai propus.