Dezinformarea medicală există și a devenit una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea actuală. Mediul online este un pilon important pentru formarea și consolidarea opiniilor, ceea ce lasă inevitabil loc de interpretări greșite. 

Cele mai pregnante efecte pe care le-a avut dezinformarea medicală au fost văzute în timpul pandemiei de COVID-19. În România cu precădere, rata de vaccinare a fost mai scăzută tocmai din cauza prevalenței informațiilor false răspândite în online. Așa se face că la nivel național a fost înregistrată una dintre cele mai mici valori din Europa. Conspirațiile online, alături de trecutul comunist și de neîncrederea în guvern, au reprezentat principalele cauze care au dus la o rată mică de vaccinare. 

Este o situație dificilă atât pentru autorități, cât și pentru specialiștii medicali, care sunt nevoiți să gestioneze în mod direct efectele dezinformării. Soluții există, iar implicarea ta ca profesionist este mai mult decât necesară. 

Înainte de a afla exact cum poți ajuta, este esențial să ai o privire de ansamblu asupra impactului pe care îl au informațiile false. Pregătește-te să iei notițe – vei afla câteva strategii utile în rândurile de mai jos. 

Dezinformarea medicală – care sunt efectele?

Conform unui studiu efectuat de Universitatea Brown, aproximativ 300.000 de decese pot fi atribuite dezinformării online. În timpul pandemiei COVID-19, în mediul online s-au răspândit multe informații neadevărate, ba chiar unii formatori de opinie au contestat existența virusului. 

Inclusiv persoane publice din România și-au exprimat părerea referitoare la virus la televiziuni sau în spațiul online. Au existat inclusiv grupuri conspiraționiste care descriau pandemia ca pe o mascaradă sau unele care propagau soluții minune de vindecare. 

Citește și: Ce au învățat specialiștii medicali în urma pandemiei din 2020?

Dezinformarea poate fi prezentă aproape peste tot – atât în mediul online, cât și offline. O simplă conversație cu o persoană care deține informații false îți poate schimba perspectiva asupra lucrurilor. Nu este singurul efect pe care îl creează. Sunt și alte aspecte pe care dezinformarea le favorizează și care au un impact semnificativ asupra domeniului medical per ansamblu, și anume: 

• Creșterea nivelului de anxietate. Informațiile false apar în general în momente de criză sau situații limită. Un studiu a demonstrat că expunerea la dezinformarea medicală despre prevenirea și tratarea COVID-19 este asociată cu creșterea dezechilibrelor mentale. Se dezvoltă, așadar, stări severe de neliniște, dar și un nivel ridicat de stres. 
• Refuzul tratamentului. Tocmai din cauza atitudinii sceptice, mulți pacienți refuză tratarea corespunzătoare a bolilor de care suferă. Nu au o înțelegere adecvată asupra consecințelor, ceea ce facilitează inevitabil evoluția afecțiunii. Rezultatul? Bani cheltuiți pentru internări și tratamente costisitoare, ceea ce înseamnă mai multe eforturi din partea medicilor și asistenților. În unele cazuri, intervine inclusiv decesul. 
• Neîncrederea în serviciile medicale. Nu în ultimul rând, oamenii care își găsesc sursele de informare în alte părți decât cele recomandate, își pierd încrederea în serviciile medicale oferite. Munca ta ca profesionist medical va fi mai grea, deoarece va trebui să te confrunți și cu prejudecățile greșite ale pacienților.

5 strategii pentru a combate dezinformarea medicală

Ca profesionist sau student la Facultatea de Medicină, ești cel mai în măsură să răspândești informații adevărate despre un subiect medical. Tu deții resursele necesare pentru a diminua repercusiunile dezinformării, dar și a contribui la consolidarea sectorului medical. Cu pași mici, dar bine documentați, poți ajuta la eliminarea informațiilor false distribuite în rândul populației.

Iată 5 strategii pe care le poți avea în vedere pentru a combate dezinformarea medicală: 

1. Află mai multe despre site-urile rău intenționate

Un exercițiu foarte bun ar fi să cauți pur și simplu pe Google o întrebare pe care ți-o adresează în general pacienții. Vei observa rapid că primele site-uri care apar nu au nicio legătură cu studiile de specialitate sau informațiile exacte din domeniu. Sunt doar persoane care își dau cu părerea și care îi influențează implicit și pe alții să aibă un asemenea comportament. Încearcă să anticipezi astfel de probleme și să le povestești că ceea ce găsesc în online nu este 100% aplicabil în cazul lor. 

2. Propune dezvoltarea unei rubrici de sănătate

Dacă lucrezi într-o unitate medicală, vino cu inițiativa de a dezvolta o secțiune online pe site-ul oficial al companiei, unde să împărtășești informații valoroase despre diverse teme. Folosește termeni conciși și ușor de înțeles, pentru a nu induce și mai mult în eroare audiența. Vezi ce îi preocupă în mod special pe pacienți și vino cu rezolvări profesioniste. 

De asemenea, poți sugera folosirea conturilor sociale ale unității medicale. Acolo, poți crea Reels cu mesaje scurte, dar de impact. Vino cu informații care să captiveze atenția urmăritorilor, pentru a-i determina să te urmărească. 

Află Cum să-ți construiești o prezență online profesională ca medic și care sunt beneficiile 

3. Pune mai mult accent pe brandingul personal

La polul opus, dacă deții un cabinet medical și vrei să aduci pacienții mai aproape de tine în timp ce elimini din miturile existente în domeniul în care activezi, ia în considerare construirea unui brand personal. Astfel, oferi oamenilor încrederea de care au nevoie pentru a alege serviciile tale. 

Dezvoltă-ți o imagine credibilă în online. Platformele sociale pot fi folosite și ca modalități de răspândire a conștientizării, nu numai ca arme ale dezinformării. În plus, poți crea un site al cabinetului medical, unde să publici articole de blog și să interacționezi mai mult cu pacienții.

Te-ar putea interesa și: Influencerii din domeniul medical vor fi nevoiți să își certifice conturile de YouTube

4. Raportează imediat sursa care promovează fake news

Rămâi conectat/ă în mediul online și implică-te în discuții atât cu specialiști, cât și cu utilizatori obișnuiți. Chiar dacă munca ta se termină la finalul programului, jurământul pe care l-ai depus nu se aplică doar în anumite intervale orare. Este o responsabilitate continuă pe care ți-o asumi încă de pe băncile facultății. Așadar, acordă mai multă atenție felului în care mass-media prezintă o situație. O sursă autentică nu își permite să greșească și nici să inducă în eroare. 

5. Comunică deschis cu pacienții și avertizează-i

O altă strategie la fel de eficientă ca cele de mai sus este implicarea directă într-o conversație cu pacientul. În timpul consultului sau prescrierii tratamentului, dezbate subiectul dezinformării. Explică-i pe îndelete efectele la care se expune singur. Întreabă-l de unde își ia informațiile și pe cine ascultă în general atunci când suferă de o afecțiune. Nu îl judeca și nici nu îl certa, păstrează o atitudine profesională și vezi care este contextul care a dus la apariția problemei. 

Concluzii 

Dezinformarea medicală este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă sistemul medical românesc, dar nu numai. Efectele se resimt atât în cazul pacienților, cât și al profesioniștilor. Este un cerc vicios în care fiecare parte implicată are de suferit. 

Cei care consumă conținut fals sunt mai predispuși să dezvolte stări de anxietate. De asemenea, își pierd încrederea în specialiști și refuză să se mai trateze corect. Pe de cealaltă parte, echipa medicală trebuie să facă mai multe eforturi pentru a-și exercita atribuțiile. 

E momentul pentru o schimbare. Ia inițiativa și începe să contribui cu diverse moduri de a reduce dezinformarea medicală! 

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.