De ce medicii aleg să lucreze și la stat, și la privat? Practica duală, fenomen global

Discuția din spațiul public cu privire la medicii care lucrează și la stat, și la privat, nu este, însă, una nouă sau specifică României și a căpătat diverse valențe, inclusiv morale și profesionale. Cu alte cuvinte, medicii preferă practica duală din mai multe motive. Însă care sunt acestea? 

Teoria spune că medicii care lucrează în sistem dual combină activitatea din spitalele de stat, unde sunt salariați, cu activitatea din unitățile private, unde sunt plătiți per consultație sau serviciu medical și lucrează sub forma unui contract de colaborare. Potrivit analizei „Problema globală a practicii duale a medicilor”, realizată în 2022 de un grup de cercetători, printre consecințele practicii duale s-ar putea menționa lipsa interesului medicilor pentru activitatea de la stat, pentru că se concentrează mai mult pe serviciile oferite contra cost, în sistemul privat. 

„Astfel, practica duală poate conduce la absenteism și o scădere semnificativă a accesului și a calității serviciilor medicale pentru pacienții săraci care, de regulă, sunt limitați la sectorul public”, se arată în publicația menționată.

Cea mai comună justificare a activității combinate stat-privat este nivelul salarial redus, mai ales în statele slab dezvoltate. 

Medicii cei mai experimentați sunt și cei mai „absenți”, în urma activității combinate. Efectele rezultate pot fi personal medical din cabinet mai puțin coordonat, întârzieri în diagnosticări și tratamente, echipamentele nefolosite, liste de așteptare și multiple dezavantaje pentru pacienți. Pe lângă asta, practica duală este asociată și cu fenomenul corupției, arată aceeași sursă.

Află mai multe despre Absenteismul la locul de muncă: care sunt cauzele și cum îl combați

Care sunt avantajele practicii duale

Pot fi menționate, în egală măsură, și avantajele practicii duale. În primul rând, cadrele medicale înregistrează venituri mai mari – în lipsa acestora, specialiștii ar putea prefera să emigreze pentru salarii mai mari sau chiar să iasă de tot din sistemul de sănătate. De asemenea, guvernele ar fi mai puțin presate să crească salariile medicilor, deci este eliminată presiunea pe sistemul bugetar public. Tot la capitolul avantaje poate fi menționată și satisfacția și experiența profesională mai bogată.

Totuși, studiul menționat arată că dezavantajele depășesc avantajele.

„În 58% dintre statele care au raportat practica duală, metoda este descrisă ca fiind în detrimentul sectorului public de sănătate. Cel mai mare dezavantaj este calitatea redusă a serviciilor medicale acordate la stat. Mare parte dintre medici dedică majoritatea timpului de lucru activității de la privat și sunt mai puțin disponibili pentru activitatea de la stat”, mai arată sursa citată. 

Așadar, practica duală este o situație înregistrată la nivel global, iar fiecare țară adoptă – sau nu – o serie de reguli pentru medici. De exemplu, în Franța, medicii care aleg să profeseze doar în sistemul de stat primesc în plus un stimulent de devotament în valoare de 1.100 de euro. În cazul în care vor să ofere îngrijiri medicale în sistem privat, o pot face chiar în spitalul de stat în care sunt angajați, transmite PRO TV. 

„Poate să facă în privat 20% din actele medicale. Prețul de la privat ei și-l stabilesc. 16% dă la spital pentru consultații, pentru chirurgie dă mai mult. Mulți preferă să lucreze în spital, unde au condiții foarte bune și sunt obișnuiți”, spune dr. Monica Mănișor, medic întors din Franța. 

Citește și articolul despre: Reducerea discrepanțelor regionale privind numărul de medici – recomandarea Curții de Conturi 

Situația personalului medical din România

Chiar dacă a crescut numărul de angajați din sănătate, țara noastră încă are o medie sub cea a Uniunii Europene în privința numărului de medici și asistenți medicali la mia de locuitori. În 2021, existau 3,5 medici practicanți la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 4,1 la 1 000 de locuitori). În același an, numărul asistenților medicali (8,0 la 1.000 de locuitori) a fost, de asemenea, ușor sub media UE (8,5 la mia de locuitori), arată raportul România: Profilul de țară din 2023 în ceea ce privește sănătatea.

Mulți dintre angajații din sistem emigrează în statele care oferă beneficii salariale mai mari (Germania, Marea Britanie, Belgia, Franța sau Suedia), iar acest lucru se traduce în deficit de personal în România. Acest deficit creează suprasolicitarea forței de muncă și limitarea disponibilității serviciilor de sănătate. În unele cazuri, pacienții au solicitat proceduri în spitale private, deoarece medicii din unitățile publice i-au amânat. 

Cât de dezvoltat este sistemul de sănătate privat?

Sistemul de sănătate din România este concentrat în principal pe componenta de vindecare, și nu pe cea a prevenției (în sistemul privat, segmentul prevenției este mai dezvoltat). De altfel, unitățile private finanțează în proporție de 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației pentru serviciile medicale, dar și prin abonamentele medicale, potrivit raportului Impactul economic al sectorului privat de sănătate din România realizat de PALMED.

Mai mult, în 2020, piața serviciilor private de sănătate (cu excepția celor privind asistența stomatologică) a înregistrat o creștere de aproape 100% (95%), comparativ cu anul 2015. 

Valoarea totală a cifrei de afaceri a companiilor cu capital privat din sistemul de sănătate a fost de 2,6 miliarde de euro în 2020. Acest lucru înseamnă că, în egală măsură, cadrele medicale beneficiază de salarii competitive. În 2020, salariul mediu brut din sistemul medical privat din România a fost de 1.410 euro pe lună. 

Nu este de mirare că, de la un an la altul, crește numărul de angajați în sistemul privat. Dacă în 2010, erau 58.031 angajați (medici, stomatologi, farmaciști, personal sanitar mediu), în 2020 cifra a fost cu mult mai mare: 110.845 angajați. Cu alte cuvinte, 43% din sistemul de sănătate național activează în sectorul privat. 

Descoperă articolul despre Nivelul record pentru piața serviciilor medicale private

În sistemul privat, personalul cu calificări înalte tinde să nu fie angajat direct al acelei instituții medicale. Astfel se face că mulți medici din sistemul public sunt și colaboratori în sistemul privat (practica duală). 95% din totalul colaboratorilor din sistemul privat sunt medici. 

Proiect de lege care sancționează presiunile asupra pacienților

Un proiect depus în urmă cu câteva luni în Parlament (în prezent blocat, după ce Guvernul a dat aviz negativ) propune să sancționeze cadrele medicale care pun presiune pe pacienți pentru a accesa serviciile de la privat. Sancțiunea este disciplinară și poate consta în mustrare, avertisment, vot de blam, cursuri de perfecționare sau de educație medicală (ori alte forme de pregătire profesională) sau chiar retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor.

Această măsură vizează, de fapt, o modificare a Legii 46/2003 privind drepturile pacientului. Concret, în proiectul legislativ, este vorba despre adăugarea a doua alineate noi la articolul 34, care au următorul conținut:

„(3) Personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare publice nu are dreptul să supună pacientul niciunei forme de presiune sau condiționare pentru a-l determina pe acesta să recurgă la servicii medicale în unități sanitare private. 

(4) Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (3) constituie abatere disciplinară”. 

În acest sens, proiectul modifică și Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și a fost adăugată sintagma „drepturile pacientului”: 

„Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor și regulamentelor profesiei medicale, a drepturilor pacientului, a Codului de deontologie medicală și a regulilor de bună practică profesională, a Statutului colegiului Medicilor din România etc.”

„Se invocă calitatea actului medical, dotarea mai bună, siguranța pacientului, timpul de așteptare redus, condiții mai bune sau profilaxia superioară împotriva infecțiilor asociate actului medical; alteori, disponibilitatea profesională personalizată”, subliniază expunerea de motive. 

Inițiatorii punctează că pacientul este o persoană vulnerabilă, iar uneori relația cu medicul curant este una de dependență, de aceea este „lipsită de etică medicală” folosirea acestei situații pentru a convinge pacientul să plătească la privat servicii pe care același medic le-ar acorda la stat. 

În concluzie, practica duală a medicilor, lucrând atât în sistemul public, cât și în cel privat, reflectă o tendință globală alimentată de o serie de factori. Motivele pentru care medicii aleg acest model de lucru includ nevoia de venituri suplimentare, accesul la resurse medicale variate și posibilitatea de a oferi îngrijire medicală într-un mod mai flexibil și adaptat cerințelor pacienților. De asemenea, această practică le permite medicilor să își dezvolte competențele profesionale într-un mod mai diversificat. Cu toate acestea, este esențial ca politicile de sănătate să abordeze provocările etice și de echitate care pot apărea din această practică duală, asigurând astfel că pacienții beneficiază de îngrijire medicală de calitate, indiferent de sistemul în care aceasta este oferită.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.