Raport OMS: Un sfert din cadrele medicale din România se confruntă cu depresie. 4% dintre angajați sunt dependenți de alcool

Unul din 10 medici și asistenți medicali din Europa au avut de două ori mai multe gânduri suicidare, comparativ cu populația generală, arată un sondaj publicat de filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Concluziile generale ale cercetării arată că multe dintre cadrele medicale din România și din alte țări lucrează în condiții care le afectează sănătatea mentală și starea de bine, aspect care se reflectă și asupra pacienților.

„Nu în ultimul rând, criza privind sănătatea mentală a lucrătorilor medicali este o criză a securității sănătății, amenințând întregul sistem”, spune Hans Henri Kluge, directorul filialei europene a OMS.

Pentru unul din trei medici și asistente care au fost expuși violențelor la serviciu și care lucrează în mod repetat în ture de multe ore, depresia și anxietatea sunt fenomene frecvente. Între 11 și 34% dintre personalul medical care a participat la sondaj a declarat că se gândește să renunțe la această carieră. 

Sondajul, care este cel mai amplu de până acum, se bazează pe mai mult de 90.000 de răspunsuri obținute de la profesionişti din domeniul sanitar din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv România. Răspunsurile au fost colectate în perioada octombrie 2024 – aprilie 2025.

De menționat este că, potrivit raportului, 80% dintre cadrele medicale din România chestionate au transmis că au fost expuse episoadelor violente la serviciu, cele mai frecvente vizând furia pacienților sau aparținătorilor. 

Citește și: Singurătatea în profesia de medic: cum se manifestă și cum o combatem?

Depresia raportată de cadrele medicale din România, sub media europeană

În ceea ce privește rezultatele din România privind depresia, raportul OMS arată că, în timp ce în Letonia și Polonia jumătate dintre lucrătorii din sistem ating pragul pentru un posibil episod depresiv major, în țara noastră proporția este mai redusă, situându-se la 25%.

Această valoare plasează România sub media europeană de 28%, dar rămâne un semnal de alarmă.

Mai departe, țări precum Danemarca și Islanda se află la polul opus, cu cele mai scăzute rate de depresie, adică aproximativ 15%. În schimb, Portugalia (44%), Ungaria (39%) sau Slovenia (37%) raportează niveluri mult mai ridicate, indicând o presiune psihologică mai mare asupra personalului din aceste state.

Chiar dacă, pe de o parte, România se află pe o poziție relativ mai bună în clasamentul european, pe de altă parte, situația este cu adevărat gravă pentru că un sfert dintre angajații din sănătate sunt afectați de depresie. Acest fenomen este adesea invizibil, în spatele efortului constant de a menține sistemul medical funcțional.

Anxietatea în sistemul medical, nivel redus în țara noastră

Datele OMS mai arată că lucrătorii din sănătate din România raportează unul dintre cele mai mici niveluri de anxietate din Uniunea Europeană, cu o prevalență de doar 13%, cu mult sub media europeană de 22%. Această poziție plasează România în zona țărilor cu niveluri scăzute de tulburări de anxietate, alături de Islanda (9%), Danemarca (6%) și Țările de Jos (6%).

Prin comparație, la polul opus se află Letonia, unde mai mult de jumătate dintre angajații din sistemul sanitar (61%) raportează simptome asociate anxietății.

Deși procentul redus din România ar putea părea un semnal pozitiv, trebuie avut în vedere că aceste cifre nu trebuie interpretate ca o absență a problemelor de sănătate mintală. Nivelul mai mic înregistrat ar putea reflecta o subraportare a simptomelor sau lipsa accesului la evaluare psihologică, nu neapărat o stare generală mai bună.

În același timp, diferențele majore între ratele de depresie (25%) și anxietate (13%) în rândul cadrelor medicale românești pot sugera că problemele emoționale se manifestă mai degrabă prin epuizare și tristețe decât prin neliniște sau panică.

Citește și: 4 metode prin care asistentul medical poate combate anxietatea sociala

Cadrele medicale și consumul de alcool

Potrivit datelor raportului OMS, în jur de 3-4% dintre angajații din sănătate din România prezintă semne compatibile cu o posibilă dependență de alcool, plasând țara ușor peste media europeană de 3%. Medicii au înregistrat nivel mai ridicat, comparativ cu asistenții medicali. La nivel de specialitate, Chirurgia a avut prevalență mai mare privind consumul de alcool. 

Chiar dacă procentul pare redus, ne indică faptul că o parte importantă a personalului medical se confruntă cu mecanisme nesănătoase de a se menține pe linia de plutire, cel mai probabil în contextul stresului profesional ridicat.

În România, nivelul raportat este apropiat de cel din alte state din Europa Centrală, precum Cehia sau Irlanda (4%), sugerând o tendință moderată, dar care necesită monitorizare și sprijin psihologic sporit în rândul angajaților din sistemul medical.

Țările cu cele mai mari niveluri de consum de alcool sunt Franța și Letonia (7%), în timp ce la polul opus se află Italia, Danemarca și Țările de Jos, cu doar 1%.

Deși cifrele sunt mai mici decât cele privind depresia (25%) sau anxietatea (13%), ele arată că problemele de sănătate mintală și de comportament adictiv se intersectează și pot amplifica riscurile de epuizare și scădere a performanței profesionale.

„Europa se confruntă cu o amplificare a crizei în rândul resursei umane din sistemul de sănătate. Numărul în creștere a medicilor și asistentelor aflate în activitate nu poate ține pasul cu sistemul tot mai solicitant. Printre factorii care contribuie la această fractură sunt condițiile de lucru dificile și sănătatea mentală slabă în rândul cadrelor medicale, ceea ce îi împinge pe mulți să renunțe de tot la această profesie. Protejarea și menținerea unui personal rezilient sunt esențiale pentru un sistem de sănătate care să poată să acorde îngrijire de calitate celor aflați  nevoie”, spune raportul. 

Rezultatele studiului subliniază o realitate îngrijorătoare: nivelul de stres, anxietate și epuizare în domeniul medical rămâne alarmant, inclusiv în țara noastră. Cadrele medicale din România au nevoie de mai multă susținere în ceea ce privește sănătatea mintală și emoțională. Dincolo de cifre și statistici se află oameni care, zi de zi, fac față stresului, epuizării și presiunilor invizibile ale unui sistem suprasolicitat.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.