Anul 2020 a fost anul schimbărilor fără precedent, un an istoric ce a schimbat fundamental modul în care activitățile din sistemul medical sunt planificate. Pe măsură ce înaintăm în 2021, putem observa că ceea ce era privit cândva ca o oportunitate sau ca o nevoie pe termen lung, a devenit acum o cerință urgentă. Fie că vorbim de personal, de finanțare, de dotări sau de coordonarea dintre departamente, fiecare manager sau director de spital a fost pus situația în a lua rapid cele mai bune decizii astfel încât pacienții să nu aibă de suferit.
Liderii din sănătate susțin capacitatea rapidă și eficientă de răspuns în fața provocărilor, ca principală modalitate de a face față pandemiei, iar acest lucru va contura viitorul acestei industrii. Potrivit unui sondaj realizat de PricewaterhouseCoopers, 74% dintre directorii din sănătate declară că se vor folosi de modelarea predictivă în planificarea pentru 2021, iar 52% dintre directorii financiari din spitale și clinici au fost nevoiți să ia decizii mai rapid în această perioadă, arată un sondaj publicat de compania BDO.
După cum a fost demonstrat în anul trecut, organizațiile au nevoie de infrastructuri și lanțuri de aprovizionare solide pentru a putea absorbi șocurile viitoare. Cu atât mai mult acum, este nevoie de spitale, clinici și cabinete medicale care să poată face față provocărilor, să sprijine pacienții și să aibă resursele necesare pentru a trece cu bine peste această perioadă, iar directorii medicali pot folosi lecțiile din 2020 pentru a se pregăti pentru anul 2021 și pentru a lua în considerare noi modele de afaceri.
Citește și: Ce au învățat specialiștii medicali în urma pandemiei din 2020?
Priorități și ghid de bune practici
Încă de la debutul pandemiei de COVID-19, o problemă constantă a sistemului medical a fost necesitatea de adaptare cât mai rapidă la schimbările apărute. Principalele provocări au fost urgente și deopotrivă diverse: asigurarea de personal, costuri ridicate, schimbări de procese și operațiuni, asigurarea echipamentului de protecție individuală, identificarea schemelor de tratament asociate cu reducerea mortalității și a cazurilor severe și evaluarea permanentă a situației pentru a reduce, pe cât posibil, evenimente neprevăzute.
Experiențele anului trecut pot sta la baza priorităților pentru 2021 și la îmbunătățirea practicilor medicale.
1. Reducerea riscurilor de infectare cu COVID-19 a pacienților și a personalului
Bineînțeles, reducerea ratei de infectare cu COVID-19, atât în rândul personalului, cât și în rândul pacienților, este principala prioritate pentru toți directorii medicali și întregul personal din sistemul de sănătate. Ministerul Sănătății din România a publicat, încă din martie 2020, odată cu începerea stării de urgență a unui Plan de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei Coronavirus. De asemenea, Societatea Română de Epidemiologie a publicat o serie de măsuri privind prevenirea și controlul infecției cu SARS-COV-2.
Printre cele mai bune practici de reducere a numărului de persoane infectate cu noul coronavirus, menționăm:
- Triajul. Evaluarea inițială a pacienților, fie prin intermediul telefonului, înainte de a se prezenta la spital, fie în locuri amenajate în afara unităților de asistență medicală reprezintă o măsură eficientă de limitare a răspândirii coronavirusului.
- Purtarea echipamentului de protecție. Chiar dacă acest lucru a devenit o obișnuință acum pentru personalul medical, directorii trebuie să se asigure că această regulă este respectată întocmai și că există întotdeauna pe stoc suficiente echipamente de protecție.
- Testarea pacienților. În cazul în care pacientul necesită internare sau sedare, puteți opta pentru realizarea unui test, astfel încât să vă asigurați că persoana nu este infectată cu SARS-COV-2.
- Limite impuse vizitatorilor. Limitarea numărului vizitatorilor care vin la pacienți sau reducerea timpului pe care aceștia îl petrec în unitatea spitalicească ajută la prevenirea infecțiilor cu coronavirus în instituțiile medicale. Asigurați-vă că aveți o evidență clară a persoanelor care intră în unitate, că aceștia poartă mască de protecție, nu au simptome specifice bolii și că există o singură intrare și o singură ieșire, pentru a evita aglomerările.
- Păstrarea distanței. Pacienții nu trebuie să petreacă mult timp în sala de așteptare și dacă sunt mai multe persoane, trebuie păstrată distanța recomandată de 1,5 m între persoane.
Citește și: Practici de monitorizare a angajaților medicali expuși sau infectați cu COVID-19: avantaje și dezavantaje
2. Telemedicina
Telemedicina – furnizarea de la distanță a serviciilor medicale – reprezintă o practică ce ar trebui să fie în atenția cât mai multor directori medicali în 2021.
Dacă în anii trecuți, telemedicina era privită mai degrabă ca o oportunitate de viitor și erau planificate progrese pe termen mediu, criza generată de pandemia COVID a reprezentat imboldul și nevoia necesare pentru reglementarea consultațiilor medicale prin mijloace de comunicare la distanță.
Cu ajutorul tehnologiilor moderne, telemedicina permite accesul rapid la consultații medicale, indiferent de distanța dintre medic și pacient. Astfel, pacienții care suferă de boli cronice (boli cardiovasculare, boli autoimune, astm etc.) pot păstra legătura cu un medic specialist, chiar și în timpul pandemiei. De asemenea, pacienții care se confruntă cu noul coronavirus și au simptome ușoare pot fi consultați mai ușor și fără să fie necesară deplasarea la domiciliul acestora. Persoanele care nu au o urgență medicală pot solicita opinii medicale avizate în baza cărora pot decide ulterior dacă au nevoie să facă o programare la medicul specialist.
Citește și: Telemedicina, o practică de viitor? Cât de viabilă este folosirea ei la scară largă
O astfel de consultație preliminară poate fi un adevărat avantaj, atât pentru pacienți, cât și pentru medici, și elimină din presiunea existentă asupra spitalelor, prin reducerea numărului de interacțiuni față în față. De asemenea, prin prevenție, numărul de internări în spitale este redus, iar pacienții greu deplasabili pot beneficia mai ușor de acces la servicii medicale.
Accesul la medici și specialiști din toate orașele țării, cât și costurile reduse pentru pacienți se transformă în avantaje pentru spitalele și clinicile care aleg să ofere acest serviciu. Telemunca va fi cu siguranță o resursă eficientă și importantă pentru sistemele de sănătate ce se vor reconfigura după această perioadă.
3. Gestionarea deficitului de personal
Un sistem de sănătate eficient nu poate funcționa fără personal medical, de aceea o bună gestionare a resurselor umane de către directorii medicali este cu atât mai importantă în această perioadă în care presiunea pandemiei a fost resimțită foarte puternic.
România se numără printre țările UE cu cel mai mare deficit de medici și asistente medicale pe cap de locuitor. Raportul “Starea Sănătății în Uniunea Europeană”, publicat de Comisia Europeană la finalul anului 2019, arăta că țara noastră avea, la acea vreme, o medie de doar 2,9 medici la mia de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene este de 3,6. De asemenea, România are o medie de doar 6,7 asistente la mia de locuitori, comparativ cu 8,5 – media Uniunii Europene.
Un sondaj global realizat de PwC arată că 58% dintre respondenții din sectorul sănătății estimează o creștere a cererii de protecție a angajaților (concediu medical, alte beneficii) și 36% anticipează un deficit de personal pentru activitatea critică.
Așadar, îmbunătățirea și simplificarea procedurilor de recrutare a personalului medical, îmbunătățirea modului de muncă, precum și implementarea unui mecanism eficient de planificare a resursei umane pot ajuta directorii medicali să gestioneze această problemă.
4. Sănătatea fizică și mentală a personalului medical
Aflat în linia întâi, personalul medical își pune zilnic viețile în pericol, în lupta cu noul coronavirus. Frica generată de pandemie, contactul cu pacienți suferinzi, izolarea de familii, epuizarea din cauza volumului ridicat de muncă fac ca efectele să fie resimțite. Nivelurile crescute de stres reprezintă un factor de risc ce ar putea afecta mediul de lucru și compromite performanța personalului, în special în timpul unei urgențe.
Pentru a evita toate acestea, este foarte important ca directorii unităților medicale să aibă în vedere sănătatea mintală și bunăstarea angajaților săi.
Citește și: Distanțarea față de familie și prieteni – prețul plătit de cadrele medicale
5. Reorganizarea spațiilor
Ministerul Sănătății a anunțat că centralizează și analizează datele privind capacitatea spitalelor COVID-19 de a organiza și circuite separate pentru pacienții non-COVID-19 și dorește creșterea capacității de gestionare medicală a cazurilor complexe pentru pacienții COVID-19. Acest lucru înseamnă o reorganizare a spitalelor astfel încât pacienții să aibă acces la serviciile medicale de care au nevoie, a transmis ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.
Întrucât întreaga activitate a sistemului sanitar public din România a fost reorganizată pentru a facilita primirea și tratarea pacienților infectați cu Covid-19, este de așteptat ca acest tip de schimbări să se regăsească și în 2021.
O astfel de schimbare poate fi avută în vedere și de cei care au fost nevoiți să își sisteze temporar activitatea, așa cum a fost cazul cabinetelor medicale dentare. Managerul unei clinici stomatologice poate decide închirierea unui spațiu mai mic sau reorganizarea celui actual pentru eventuale reduceri de costuri.
Concluzie
Criza generată de pandemia COVID a pus la grea încercare sistemul de sănătate, iar anul 2021 se anunță a fi unul la fel de plin de provocări pentru directorii medicali. Însă experiențele anului trecut pot fi lecții învățate pentru anul acesta, dacă directorii medicali se folosesc de exemplele de bune practici și își setează corect prioritățile în acest an.
Angajezi specialiști medicali? Înregistrează-ți compania aici, spune-ne ce posturi libere ai, iar noi te conectăm cu candidați calificați.
Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.