Solicitările medicilor și asistenților: de ce au nevoie cadrele medicale, în pandemie?

Evoluția crizei epidemiologice este marcată de atât de multe schimbări care, firesc, adâncesc incertitudinea, speranța și epuizarea în rândul tuturor. Se întâmplă adesea chiar și în cazul celor pe care îi vedem în prima linie, dar de la care adesea se așteaptă să fie apți să ne protejeze. O întrebare importantă e: cum putem ajuta cadrele medicale să ne protejeze?

Avem speranța unui vaccin anti-COVID-19 cu 90% eficacitate cât mai în curând, iar președintele României spune că toți lucrătorii din sistemul medical vor fi primii vaccinați. Totodată, avem teama că ultimele mutații ale virusului pot încetini acest demers. Situația se schimbă cu o viteză care nu ne lasă timp să înțelegem totul și să acționăm în consecință. 

Cum arată situația de partea cealaltă a baricadei, în cazul lucrătorilor din sănătate? A celor în care oamenii își pun speranțele, dar și frustrările și teama? Cum înțelegem că trăim într-un prezent plin de nuanțe în care merită să acționăm ca o comunitate unită?

Primul pas este să punem întrebări și să ascultăm poveștile celor de lângă noi, dar și ale celor care poartă măștile salvatorilor din spitale. 

În spatele echipamentelor de protecție, se află aceleași trăiri și întrebări pe care și oamenii le au în această perioadă. Fără a încerca să martirizăm, este o realitate faptul că aproape toate cadrele medicale își asumă cele mai mari riscuri de sănătate și își pun în pericol nu doar sănătatea fizică, ci și cea mintală și emoțională, viața de familie și a celor apropiați.

Există un nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali, și aici poți descoperi un top 16 efecte negative ale pandemiei în România.

Sindicaliștii din România de la Federația Solidaritatea Sanitară au reușit să ne ofere o panoramă a sistemului sanitar, chiar din prisma celor din linia întâi. Studiul lor recent, Evaluarea impactului pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate arată problemele cu care se confruntă sistemul medical românesc și profesioniștii, dar și o perspectivă asupra lucrurilor de care au nevoie aceștia pentru a face față și a lucra în această perioadă de criză.  

Medici pe cele mai solicitate secții, asistenți medicali, personal auxiliar și administrativ din toată țara au răspuns în cadrul studiului. Au fost 1709 respondenți, dintre care 1130 cu răspunsuri complete – cu toate că nu este un eșantion foarte mare, răspunsurile acestora sunt extrem de relevante, de complementare și de comune în rândul lor.

Solicitările medicilor și ale asistenților medicali: cum pot fi sprijiniți în perioada pandemiei?

Unele nevoi și așteptări ale angajaților din sănătate sunt des întâlnite și înainte de pandemie, însă acum au fost accentuate din cauza situației alarmante în care se află aceștia zi de zi. 

Preocuparea acestora față de protecție în fața riscurilor de sănătate ocupă primul loc în ordinea măsurilor solicitate. Merită menționat aici faptul că aproximativ 10% dintre respondenți au declarat că au fost infectați deja cu virusul SARS-CoV-2. Dacă acest procent se păstrează și la numărul de angajați medicali din țară, atunci am ajunge la un total de aproape 30.000 de lucrători care au fost infectați, în condițiile în care cifra oficială a cadrelor medicale confirmate a fost de 6300 în octombrie 2020.  

Citește și: Disconfortul și afecțiunile cauzate de purtarea echipamentului de protecție: ce e de făcut?

Urmează nemulțumirea față de lipsa calibrării salariilor și sporurilor la contextul actual pe al doilea loc.

Principalele solicitări/așteptări pe care le au medicii și asistenții medicali (procentul cel mai mare de respondenți), în ordinea ierarhică, conform punctajului, sunt: 

• asigurarea materialelor de protecție împotriva infectării SARS-CoV-2 pentru toți salariații (92,2%), 
• asigurarea finanțării unităților sanitare pentru a putea plăti salariile (89.3%), 
• raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), 
• acordarea sporului pentru combaterea epidemiei, pentru toți salariații care lucrează cu pacienți COVID-19 sau suspecți (86,4%), 
• creșterea sporurilor pentru condiții de muncă peste nivelul minim (cca. 83%),
• testarea SARS-CoV-2, periodică și gratuită, a tuturor salariaților (81.7%)
• finanțarea sporului de până la 30% (79.6%)
• acordarea creșterii tuturor salariilor de bază la nivelul corespunzător anului 2022 (80.2%)
• plata gărzilor cu tariful orar actual al normei de bază (78.8%)
• creșterea salariilor de bază pentru toți salariații (77.8%)
• reducerea vârstei de pensionare (76.9%)
• creșterea locului ocupat de asistentele medicale în grila de salarizare (77.2%)

Ce forme de sprijin și ce nevoi au cadrele medicale, conform studiului

Federația Solidaritatea Sanitară din România a prezentat și răspunsurile primite la întrebarea deschisă: Cum ați dori sau credeți că ar trebui să ne implicăm în sprijinirea dvs. în lupta împotriva pandemiei COVID-19?

Răspunsurile oferite sunt în mare parte îndreptățite, în condițiile în care majoritatea cadrelor medicale se află la limita puterii, după 9 luni de muncă constantă. Dar ele pot fi organizate în funcție de cât de des s-a regăsit același răspuns, în 5 direcții:

Asigurarea echipamentelor de protecție de care au nevoie

Afecțiunile și disconfortul cauzate de purtarea echipamentelor de protecție sunt o problemă majoră în această perioadă pentru cadrele medicale. Însă una dintre cauzele acestora este și faptul că nu există destule resurse disponibile, deși ei sunt cei care au cea mai mare nevoie. 

Acordarea echipamentelor individuale de protecție (PPE) se află în capul listei de solicitări, referindu-se nu doar la cantitatea lor, ci și la calitate. Nu există destule echipamente disponibile, iar din această cauză se ajunge la repurtarea acestora – lucru care presupune riscuri mari. 

Există răspunsuri relevante în acest sens, de la respondenți: Să ne fie asigurate echipamentele de protecție corespunzătoare. Nu un halat la 2-3 săptămâni și o mască chirurgicală pe tură de 12 ore. 

De asemenea, mulți dintre aceștia propun și soluții în acest sens, care merită luate în calcul de factorii de decizie: Să implementați un sistem de supraveghere a măsurilor luate de spitale pentru asigurarea măsurilor de protecție a personalului, dar și a schemelor de personal complete. 

De asemenea, cadrele medicale consideră că existența circuitelor trebuie prioritizată în spitale, cât și catalogarea COVID-19 drept boală profesională, pentru a stimula acordarea de protecție suplimentară lucrătorilor din linia întâi.

Citește și: Practici de monitorizare a angajaților medicali expuși sau infectați cu COVID-19: avantaje și dezavantaje

Acoperirea deficitului de personal

Lipsa medicilor și a asistenților medicali pe piața muncii românești este o criză de mult știută, care se rezolvă prea încet, cu diferite măsuri din partea guvernului și a angajatorilor. România are cei mai puțini medici și asistenți pe cap de locuitor, concluziona un raport al Comisiei Europene, acum doar un an.  

Prin urmare, este firesc ca în topul solicitărilor din partea angajaților în sănătate să se afle și necesitatea angajărilor de personal, dar la fel de importantă este și formarea mai multor specialiști, conform răspunsurilor respondenților. 

Respectarea și acordarea de drepturi salariale pe măsura situației 

Riscurile meseriei medicale în pandemie, turele depășite, lipsa de echipament și de infrastructură, managementul deficitar, toate sunt motive pentru care mulți respondenți consideră că trebuie să existe drepturi salariale suplimentare pentru cei care iau contact cu pacienții bolnavi sau suspecți de infectarea cu COVID-19. 

Mai precis, se dorește raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază existent, cât și plata corectă corespunzătoare atribuțiilor și condițiilor de muncă actuale. 

În acest sens, creșterea sporurilor este cea indicată ca soluție, adecvarea lor în acord cu condițiile de muncă în noile situații, inclusiv cu modificările privind pacienții tratați. Un exemplu este schimbarea specializării secțiilor.

Stimulentul de risc pentru personalul medical din linia întâi în valoare de aproximativ 500 de euro lunar a fost oferit pe perioada stării de urgență din primăvară, însă cadrele medicale continuă să lucreze în aceleași condiții ca atunci. Prin urmare, acordarea acestuia este în continuare solicitat: Stimulentul de 500 de euro a fost doar pe perioada de urgență, în condițiile în care noi lucrăm în continuare cu pacienții cu COVID-19. 

Totodată, cadrele medicale sunt îndreptățite să ceară plata gărzilor cu tariful orar al salariului de bază actual, cât și plata orelor suplimentare, solicitări care se află în topul listei de așteptări și nevoi.

Reducerea vârstei de pensionare

Efectele negative ale pandemiei sunt pe cât de diverse, pe atât de traumatizante. Dincolo de stigmatizare și izolarea de familie, de lipsa resurselor necesare și de salarii adecvate, respondenții solicită și ieșirea la pensie mai devreme din cauza epuizării și a riscurilor de sănătate asociate cu vârsta: 

Ar fi foarte important să ne putem pensiona mai devreme, ca militarii, întrucât suntem la datorie foarte epuizați, stresați, și personalul este erodat de sarcini și muncă, Ieșirea la pensie mai repede a celor care lucrează în ATI, urgențe și salvare; Încadrarea în grupa de muncă cu risc crescut a tuturor celor care lucrează cu pacienți suspecți, pe perioada pandemiei, dar și a celor care lucrează cu pacienți bolnavi.  

Citește și: 5 soluții și schimbări de care sistemul medical are nevoie, post-pandemie

Atenția specială acordată angajaților vulnerabili

Studiul arată că angajații medicali, fiind în primul rând oameni, au nevoie de validare și de apreciere din partea comunității și a statului.

De aceea, printre răspunsurile lor regăsim faptul că doresc aprecierea eforturilor depuse, dar și răbdare, respect și comunicare onestă cu lucrătorii din sănătate. Dialogul este o cale ideală pentru a descoperi soluții pentru problemele actuale din sistemul medical românesc. 

De asemenea, se dorește și o ofertă de cursuri de formare potrivite, cât și protejarea în mod special a angajatelor însărcinate, în acest context al pandemiei, reducerea timpului de lucru pentru cei aflați sub stres foarte ridicat, acordarea de concedii de odihnă pentru angajați, cât și implementarea unor anexe speciale, precum dușuri și vestiare pentru schimbat. 

Alte forme de sprijin

Cu toate că se află în această categorie, există câteva solicitări care nu trebuie trecute cu vederea: vorbim de soluții justificate la problemele apărute în management, precum testarea gratuită, un număr corespunzător de paturi pentru tratarea pacienților, clarificarea legală a situațiilor iscate în pandemie, cât și respectarea procedurilor, care pare a fi o problemă semnificativă (fie lipsesc, fie nu sunt respectate) și asigurarea imunității în caz de  malpraxis, pentru personalul care este obligat să trateze pacienți cu COVID-19 în afara specialității de bază. În acest sens, sindicaliștii cer guvernului suspendarea prevederilor privind malpraxisul pe durata pandemiei.   

Cadrele medicale merită și recunoaștere, dincolo de resurse și drepturi respectate

Sprijinul oferit cadrelor medicale care se confruntă cu o situație unică ce le afectează drastic și cariera, dar și viața de familie și le pune în pericol viața se referă nu doar la respectarea drepturilor garantate prin lege, dar și la resursele și echipamentele minime necesare pentru a lupta în linia întâi. 

Totodată, precum orice persoană are nevoie, resursele cele mai importante nu sunt doar de natură materială, ci și la nivel simbolic, afectiv și social: aprecierea pentru eforturile pe care le depun, simțul comunității care luptă împreună pe un front comun și recunoștință. 

În acest sens, chiar recent, 90 de cadre medicale (medici, asistente și angajați pe servicii de ambulanță) din 68 de unități medicale din țară au primit medalii de onoare, realizate manual de către artiști bijutieri români în cadrul proiectului global Hand Medal Project, ca răsplată simbolică pentru sacrificiile acestora.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.