- Lipsa echipamentelor de protecție
- Siguranța personală
- Burnout-ul
- Lipsa forței de muncă
- Greutate în adaptarea tehnologică
- Salariu redus în comparație cu volumul de muncă
- Cultura organizațională slabă
- Absența unui leadership puternic
- Comunicare deficitară cu conducerea
- Timp limitat cu pacienții
- Lipsa coeziunii în echipa medicală
- Concluzie
Agenda medicală și economică a anului 2021 este, cu siguranță, dominată de criza provocată de COVID-19 și de implicațiile pe care aceasta le-a adus atât la nivel global, dar și individual. Domeniul medical s-a confruntat mai mereu cu anumite provocări, dar ele au devenit cu atât mai stringente în această perioadă. Medicii și celelalte tipuri de personal medical sunt acum în prim plan și joacă un rol primordial în lupta cu virusul.
COVID-19 le-a permis profesioniștilor din domeniul medical să articuleze mai bine problemele cu care se confruntă. Ele au existat și în trecut, dar poate au fost neglijate de-a lungul timpului de management sau nu au părut la fel de grave.
De data aceasta întreaga lume se uită cu îngrijorare la personalul medical și cererile lor au ajuns să fie auzite atât de conducerile companiilor, dar și de decidenții politici și de guvernanți.
Lipsa echipamentelor de protecție
De la începutul epidemiei COVID-19 care a fost apoi declarată pandemie de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), lipsa echipamentelor de protecție a fost o problemă cu care s-a confruntat nu doar personalul din România, ci din întrega lume. Omenirea nu a mai fost expusă la o astfel de pandemie de 100 de ani, iar cabinetele medicale, spitalele, dar și celelalte unități medicale s-au văzut nevoite să accepte o crudă realitate – lipsa lor ori stocuri reduse de echipamente de protecție.
În România, situația a fost cu atât mai dramatică cu cât aproximativ 1.000 de cadre medicale au fost infectate cu COVID-19. Obiecte de protecție atât de uzuale precum măști, mănuși, viziere sau combinezoane au dispărut pur și simplu de pe piață și nu au putut fi achiziționate de spitale.
Între timp, autoritățile și companiile românești s-au mobilizat și au reușit să importe sau să producă echipamentele necesare, dar costul plătit a fost unul prea mare. O rezolvare a aceste probleme ar putea fi realizarea unui stoc de urgență care ar acoperi necesitățile pentru o perioadă de câteva luni.
Siguranța personală
Deși, aparent, nu lucrează într-un mediu periculos, profesioniștii din domeniul medical sunt mereu expuși la situații de risc. În momente tensionate, pacienții sau însoțitorii acestora pot manifesta comportamente care le pot pune viața în pericol atât medicilor, cât și asistenților.
În aceste situații se află de cele mai multe ori personalul de pe ambulanțe sau din unitățile de primiri urgențe. Deși nu putem generaliza, există această realitate și în viitor managerii ar putea lua măsuri de securitate pentru ca numărul incidentelor violente și neplăcute să scadă.
Burnout-ul
Cunoscut drept o stare generalizată de epuizare emoțională fizică și mentală, această afecțiune este deseori cauzată de stresul excesiv și prelungit. Ea poate să aibă efecte pe termen lung asupra vieții profesionale și personale. Deși nu este un diagnostic medical, el este foarte întâlnit la profesioniștii din toate domeniile.
Pe timp de pandemie, mai ales pentru personalul medical implicat în tratarea sau transportarea pacienților pozitivi COVID-19, burnout-ul poate apărea ca urmare a expunerii repetate la cazuri destul de delicate și grave.
Burnout-ul este periculos deoarece, dacă rămâne netratat, poate provoca modificări ale corpului și poate produce vulnerabilități, slăbirea sistemului imunitar și vulnerabilitate mare la boli precum răceli, gripă, viroze.
Deși nu apare imediat, ci se dezvoltă de-a lungul unei perioade îndelungate de timp, această perioadă este momentul propice să apară.
Citește și Burnout-ul sau sindromul epuizării profesionale în domeniul medical. Cauze și cum poate fi tratat
Lipsa forței de muncă
Chiar și înainte de COVID-19, a existat o problemă legată de numărul redus al personalului medical. Acest lucru a dus la creșterea volumului de muncă și, implicit, la o stare de oboseală mai mare în rândul profesioniștilor. În condițiile în care România se confruntă cu un exod al personalului în domeniu, lipsa este cu atât mai acută, iar presiunea asupra celor care lucreză în sistemul sanitar din țara noastră este și mai mare.
Este adevărat că în anumite cazuri munca suplimentară a fost remunerată pe măsură, dar suplimentarea salariului nu a dus la o relaxare a medicilor, asistenților sau infirmierilor și banii oferiți nu au fost suficienți pentru a compensa celelalte complicații cauzate de aceste deficiențe.
Citește și Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS): „Este nevoie de inca 6 milioane de asistenti medicali la nivel global”
Greutate în adaptarea tehnologică
Introdus la finalul anului 2014, cardul național de sănătate a reprezentat o revoluție tehnologică pentru toți românii asigurați în sistemul de sănătate. Aceasta este obiectul care stochează datele pacienților, precum și informații utile despre istoricul afecțiunilor și bolilor și este cel care intermediază legătura dintre medici și pacienți.
Deși inițiativa a fost aplaudată la momentul respectiv, experiența a arătat sistemul informatic a suferit de multe lacune, ceea ce a dus la multe complicații și bătăi de cap pentru toate părțile implicate. Sistemul informatic care gestioneză cardurile de sănătate este unul depășit și tocmai de aceea a pus în dificultate medicii care îl folosesc.
Pe perioada stării de urgență din România autoritățile au luat decizia de a scoate obligativitatea folosirii acestuia tocmai de teama de a nu refuza tratarea pacienilor confirmați sau suspecți de COVID-19 din cauza blocajelor destul de dese.
În afară de cardurile de sănătate, multe dintre unitățile medicale, mai ales cele din sistemul de stat, se confruntă cu lipsa aparaturii moderne și precise. De multe ori personalul trebuie să folosească aparatură învechită care nu respectă standardele actuale.
Salariu redus în comparație cu volumul de muncă
Deși multe dintre companii suprasolicită angajații și le dau mai multe responsabilități decât ar putea să gestioneze, în sistemul medical acest lucru este cu atât mai vizibil cu cât timpul petrecut cu pacienții este destul de limitat.
Salariile din domeniul medical s-au mărit în ultima perioadă, însă volumul de muncă ridicat și presiunea la care sunt supuși profesioniștii din acest domeniu este disproporționat cu plata lor.
Comiterea unor greșeli în cadrul tratamentelor sau a sfaturilor oferite poate să afecteze viețile pacienților, iar suprasolicitarea combinată cu plata redusă este o combinație nu va da randament pe termen lung și nu va ajuta la punerea bazelor unui sistem de sănătate cu adevărat eficient.
Citește și Stimulent de risc pentru personalul medical din linia întâi. Ce sumă vor primi cadrele medicale?
Cultura organizațională slabă
Stilul în care o unitate este medicală este condusă, valorile acesteia și gradul în care sunt împărtășite de angajați se reflectă în serviciile medicale pe care medicii, asistenții și celelalte tipuri de personal medical le oferă.
Cu cât există un liant mai puternic între angajați, cu atât este mai probabil ca serviciile să fie unele de calitate. Nu toate spitalele, clinicile sau cabinetele medicale din România au acces la o cultură organizațională care să pună accent pentru transparență, recompensarea muncii valoroase, onestitate și performanță, dar și un simț al colegialității ridicat.
De multe ori managerii spitalelor pot fi rupți de realitățile zilnice, dar impun anumite reguli care par imposibil de urmat.
Absența unui leadership puternic
Fiecare angajat al companiei are rolul său important. Dar pentru ca totul să funcționeze, cineva trebuie să își asume răspunderea. În timp de criză, precum este cea cu care ne confruntăm acum, personalul medical are nevoie de ghidare și de sprijin. Nu toate spitatalele sau clinicile beneficiază de astfel de lideri.
Liderii trebuie să fie capabili să ia decizii, dar să asigure transparența decizională pentru ca acestea să aibă un efect pozitiv. Mai mult, de la formarea echipelor, la comunicarea rezultatelor, la oferirea liniilor directoare și a indicațiilor, toate acestea sunt sarcini pe care orice lider și le asumă.
Pentru a insipira încredere, liderii trebuie să aibă și viziune pe termen lungă și să fie capabili să rezolve probleme dificile precum lipsa unor medicamente din stocuri sau recurtarea unor specialiști de top în specialități care să atragă pacienții să se trateze la acel spital sau clinică.
Citește și Importanța leadershipului și a unei bune comunicări în timpul pandemiei COVID-19 în sistemul medical
Comunicare deficitară cu conducerea
Comunicarea dintre lideri și angajați are, nu de puține ori, de suferit. Acest lucru poate avea mai multe cauze precum existența unor probleme vechi și nerezolvate, lipsa de transparență a liderilor, slaba pregătire sau, în anumite cazuri, chiar dezinteresul.
Performanța angajaților poate să scadă dacă comunicarea este una deficitară cu managementul. Fie de stat, fie private, unitățile medicale în care comunicarea nu este una adecvată, randamentele pot să scadă și gradul de mulțumire a pacienților se diminuează.
Am abordat pe larg subiectul aplanării unui conflict unui angajat cu superiorul său ierarhic într-un articol anterior. Unul dintre sfaturile specialiștilor este, ca în cazul existenței unui conflict, discuția nu trebuie să fie evitată de niciuna dintre părți.
O metodă eficientă prin care poate fi îmbunătățită comunicarea dintre angajați și conducere este prin exprimarea nemulțumirilor cu calm, deschidere și mult optimism. Și tonul folosit contează. Cu cât el este mai ridicat, cu atât șansele de reconciliere scad dramatic.
Timp limitat cu pacienții
Creșterea volumului de muncă pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în special a celor care tratează pacienți cu afecțiuni pulmonare, a dus la o consecință negativă nedorită: incapacitatea de a petrece timpul necesar cu pacienții.
Acest lucru este susținut atât de medici și asistenți, dar și de pacienți. Cei din urmă se plâng deseori că nu li se acordă atenția și timpul pe care și le-ar dori în timpul unei vizie. Nici medicii nu sunt încântați de situație, reclamând faptul că cea mai mare parte a timpului este petrecut în pregătirea documentelor de îngrijire decât în administrarea și discuția referitoare la tratamente. Lipsa de timp duce la nemulțumiri de ambele părți și la o defalcare a relației tradiționale pacient/medic.
Lipsa coeziunii în echipa medicală
Aceasta este o prolemă întâlnită în multe domenii, nu doar în cel medical. Cu toate acestea, dacă într-o altă companie profiturile ei pot scădea în cazul lipsei coeziunii, într-un spital aceasta poate afecta viețile pacienților și poate influența starea lor de sănătate pe termen lung. Există, totodată, și riscul afectării reputației.
De cele mai multe ori există dispute ale specialiștilor cu privire la metodele de tratament sau de procedurile recomandate. Alteori diferențele de opinii sunt legate de viziuni diferite de management și administrare. În toate cazurile, lipsa coeziunii este un factor care afectează serviciile medicale oferite și poate avea efect negativ pe termen lung.
Citește și Ghid practic pentru aplanarea conflictelor în cadrul echipei
Concluzie
Personalul medical s-a confruntat dintotdeauna cu anumite probleme, dar ele au devenit mai cunoscute în opinia publică datorită crizei sanitare cu care mapamondul se confruntă în prezent. De cele mai multe ori medicii, asistenții și infirmierii se confruntă cu salarii scăzute în raport cu munca și efortul depuse, comunicarea deficitară cu managementul, lipsa unui leadership eficient sau un timp scurt acordat pacienților.
Tuturor acest probleme li s-au adăugat și siguranța personală cauzată de riscul mare de infectare cu COVID-19 și lipsa echipamentelor de protecție. În această perioadă tulbure este cu atât mai pregnantă nevoia ca lucrătorii din domeniul medical să fie tratați corespunzător deoarece ei sunt cei care au grijă de sănătatea noastră, a tuturor.
Entuziastă, neobosită visătoare și cititoare avidă. Sunt o admiratoare a poveștilor bine spuse, a celor care inspiră, motivează, aduc plus valoare și o viziune nouă, dar care sunt bine documentate și splendid realizate.