Proiectul normelor Contractului-Cadru pentru anii 2021 – 2022 se află în transparență decizională

Contractul-Cadru și modificările aduse acestuia au stârnit nemulțumiri în rândul medicilor de familie care au cerut prelungirea vechiului Contract-Cadru.

Luna trecută, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în transparență decizională proiectul de ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-Cadru pentru anii 2021 – 2022.

Principalul scop al acestora este asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale de prevenție, precum și la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea afecțiunilor.

Pe baza acestor norme ale proiectului noului Contract-Cadru vor exista discuții și dezbateri, urmând ca forma finală să fie prezentată ca proiect de act normativ Guvernului, pentru aprobare până în data de 1 iunie 2021. În acest fel, în 30 de zile, adică pe 1 iulie, noul Contract-cadru ar putea intra în vigoare.

Citește și: CNAS: Proiectul noului contract-cadru a fost publicat. Care sunt noile propuneri

Principalele elemente de noutate din noul Proiect

• Consultaţiile pentru afecţiunile cronice pot fi acordate şi la distanţă; se decontează o consultaţie pe lună pentru toate afecţiunile cronice/asigurat (în prezent maximum patru consultaţii/an pentru bolile cronice);
• în cadrul monitorizării active a pacientului cu risc cardiovascular investigaţia „dozare proteină urinară” a fost înlocuită cu „raport albumină/creatinină urinară”;
• S-a introdus urmărirea lăuzei la 4 săptămâni de la naştere la domiciliu;
• Se acordă un pachet de prevenție pentru adultul asimptomatic anual, promovându-se astfel furnizarea unui act de prevenție comprehensiv, care cuprinde până la trei consultaţii pentru evaluarea riscului;
• În cadrul monitorizării pentru una sau mai multe dintre bolile cronice incluse în managementul de caz – monitorizare ce cuprinde 2 consultaţii – s-a modificat intervalul maxim între cele 2 consultaţii de la 60 de zile în prezent la 90 de zile;

Proiectul de act normativ poate fi citit în întregime aici.

Direcții de intervenție

• Întărirea activității de prevenție în asistența medicală primară, în special pentru adulții asimptomatici cu vârsta de peste 40 de ani, pentru care se acordă un pachet comprehensiv  de prevenție, care cuprinde până la trei consultații pentru evaluarea riscului, intervenția asupra componentelor modificabile ale acestuia, respectiv monitorizarea pacienților.
• Introducerea unor servicii adiționale noi care pot fi acordate de medicul de familie, conform curriculei de pregătire: spirometrie, măsurare ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore, măsurarea indicelui de presiune gleznă-braț.
• Creșterea numărului de consultații la domiciliu acordate de către medicul de familie pentru un asigurat înscris pe lista proprie, pentru boli cronice, de la 4 consultații pe an la o consultație pe lună.
• Creșterea diagnosticării precoce a afecțiunilor gastroenterologice și conexe, prin creșterea cuantumului de decontare pentru endoscopiile digestive în ambulatoriul de specialitate  de la 40 de puncte la 100 de puncte, având în vedere rata crescută a mortalității și morbidității prin cancerele colorectale și gastrice precum și a morbidității asociate afecțiunilor gastro-enterologice și conexe din România.

Te-ar putea interesa și: Medicii de familie sunt nemulțumiți și susțin că medicina primară devine domeniu de experiment pentru CNAS

• Având în vedere efectele pe termen lung constatate la pacienți după infecția cu virusul SARS-COV-2, în special la nivel pulmonar și cardiac, medicii de specialitate din specialitățile clinice cardiologie și pneumologie vor putea recomanda servicii conexe actului medical furnizate de kinetoterapeuți/profesori de cultură fizică medicală/ fiziokinetoterapeuţi, conform unui plan recomandat de medicul de medicină fizică și de reabilitare, prin scrisoare medicală.
• Facilitarea accesului la servicii medicale, prin introducerea consultațiilor la distanță pentru afecțiuni cronice, care pot fi acordate fără a fi necesară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate sau prezentarea biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la alt medic de specialitate.

Citește și: Medicii de familie vor avea concediu mai lung

• În cazul prescripțiilor medicale electronice emise online sau offline ca urmare a unei consultații la distanță acordate de medicul de familie sau de medicul de specialitate din ambulatoriu, asiguratul sau persoana care ridică medicamentele în numele asiguratului va putea printa documentul transmis sau îl va putea prezenta/transmite farmaciei, în vederea imprimării.
• De asemenea, biletul de trimitere pentru specialități clinice/internare/investigații paraclinice transmis prin mijloace electronice la distanță de medicul de familie sau medicul de altă specialitate în cadrul unei consultații la distanță, va fi transmis/prezentat medicului de specialitate din ambulatoriu clinic/unității sanitare cu paturi/furnizorului de servicii medicale paraclinice, după caz, pentru acordarea serviciilor medicale pentru care a fost emis biletul de trimitere.

Ești specialist medical și vrei să schimbi locul de muncă? Creează-ți acum un profil pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.