După ce am învățat arta de a trăi mai bine și mai confortabil acasă, cu hygge în viața noastră, a venit rândul să facem asta și… la locul de muncă. Și tot danezii pare că au un cuvânt pentru asta: arbejdsglæde, sau cum putem să ne simțim mai fericiți la job.
Spre deosebire de trecut, când locul de muncă era doar un mod de supraviețuire sau de împlinire a așteptărilor celorlalți, astăzi trăim într-o lume care permite tot mai mult să muncești ceea ce iubești – sau, cel puțin, să-ți transformi jobul într-unul iubit.
Deși sună destul de clișeic să vorbim despre “ce pași să urmezi ca să devii mai fericit”, există numeroase cercetări și studii care arată că este important să muncim cu un sens și scop indiferent de rol, de la personalul în curățenie până la managementul superior.
Și, când nu avem un job cu semnificație, să-i dăm una.
În acest sens, ți-am pregătit un ghid despre obiceiuri simple și dovedite pentru a fi mai fericit la job.
Ce spun studiile despre munca pe care o iubim, azi?
Un studiu realizat de The Millennial Impact Report în 2014 arată că generația dominantă pe piața muncii, milenialii (persoanele sub 35 de ani) prețuiesc mai mult munca cu scop decât veniturile:
- 63% cred că scopul companiilor ar trebui să fie impactul pozitiv asupra societății, nu profitul,
- iar 94% ar vrea să-și folosească abilitățile pentru a lupta pentru o cauză socială
- 77% dintre respondenți preferă să lucreze în echipă sau colaborativ, decât individual.
Un studiu global din 2013 (State of the Global Workplace) realizat în 142 de țări a explicat o altă problemă care ne împiedică să fim fericiți la locul de muncă: 83% dintre respondenți nu se simt implicați în ceea ce fac. Aceste descoperiri au dus la schimbări în domeniul HR, dar și în concentrarea pe noi medii de lucru care pot motiva și atrage profesioniști.
Și chiar și din sectorul medical avem descoperiri interesante, cu aspecte confirmate chiar și de lucrătorii medicali din România, care au participat la studiul realizat de Solidaritatea Sanitară.
Amy Wrzesniewski, profesoară la Școala de Management Yale, a decis să înceapă o serie de interviuri cu personalul de curățenie din spitale, pentru a afla cine își iubește jobul, cine nu și de ce, în cazul unei cercetări. Conform așteptărilor, studiul a arătat că o parte s-a plâns de munca lor neplăcută, care nu cer cine știe ce abilități și pentru care sunt motivați doar de beneficii.
Surprinzător pentru cercetătoare, au existat și o parte cu aceleași job, dar fericiți cu ceea ce fac. Aceștia au avut cu totul alt discurs față de cei nemulțumiți:
- Aceștia au mărturisit că simt că munca lor cere abilități importante și sunt curioși să învețe mai mult despre cum pot lucra mai bine pentru pacienți,
- Au vorbit frumos despre interacțiunile cu pacienții și vizitatorii, care i-au ajutat să afle cum pot face curat mai benefic pentru pacienți (ex: produsele chimice folosite),
- Au descris relațiile armonioase legate cu pacienții, unii făcând eforturi pline de empatie pentru aceștia (ex: să petreacă mai mult timp cu pacienții singuri, fără vizitatori, sau să continue să-și trimită scrisori și după externare),
- Unii angajați nici nu se vedeau personal în curățenie, ci “ambasadori ai spitalului” sau “vindecători care au grijă de pacienți asigurând spații sterile pentru ei”, cu exemple de persoane care făceau schimbări de decor în camerele celor aflați în comă, în speranța că o schimbare i-ar putea trezi.
Asemenea mărturisiri i-au convins pe Wrzesniewski și colegii săi că angajații fericiți practicau ceva numit “job crafting” (elaborarea de joburi): fiecare individ poate transforma activ locul de muncă – sau perspectiva asupra lui – astfel încât să fie mai aproape de ceea ce-și dorește și-l poate face fericit.
De asemenea, Chestionarul caracteristicilor locului de muncă (Morgenson și Humphrey, 2006) recunoaște următorii factori ca fiind asociați cu fericirea profesională:
- Autonomia și libertatea de a decide
- Diversitatea sarcinilor și deschiderea spre idei creative
- Importanța sarcinii profesionale
- Recunoașterea primită pentru munca efectuată
- Dificultatea sarcinilor profesionale
- Competențele profesionale și specializarea
- Sprijinul primit de la colegi/echipă, la locul de muncă
- Feedback-ul superiorilor
- Condițiile de mediu
- Managementul de business și canalele de networking
Iată 9 obiceiuri simple care te pot face să te simți (mai) fericit la locul de muncă
Pentru a ajunge un pic mai ușor acolo, există o serie de obiceiuri simple, dar dovedite că pot să ne facă mai fericiți la job, indiferent de domeniu sau ierarhie.
1. Ajută un coleg.
Studiile au arătat deja în numeroase feluri că angajații altruiști sunt mai predispuși să se simtă mulțumiți și sunt mai fericiți la locul de muncă decât cei care nu îi ajută pe ceilalți. (Moynihan, 2013). Bucuria și mulțumirea pe care le simțim când îi ajutăm pe ceilalți se traduc și într-un sentiment de utilitate, de conectare mai bună cu echipa din care facem parte.
Cum aplici? Nu e nevoie să faci lucruri grandioase. Simple gesturi de bunătate și de recunoștință, o încurajare sau o întrebare care arată că îți pasă sunt feluri prin care poți ajuta un coleg. Iar aceste comportamente și sentimente de fericire sunt molipsitoare, așadar pot îmbunătăți relațiile și performanța întregii echipe.
Citește și: 10 lecții importante de la asistenții medicali cu experientă către asistenții debutanți
2. Planifică-ți prioritățile și la job, și în afara lui.
O zi normală pentru mulți e plină cu liste: lucruri de făcut, lucruri de care avem nevoie sau pe care ni le dorim. Dar ajungem să facem doar lucrurile care trebuie făcute, ca în timpul rămas să uităm sau să găsim confort pentru a ne reveni din stres.
Iar timpul pentru ceea ce ne dorim și ne face fericiți e amânat la nesfârșit. Adeseori uităm că jobul nu e viața noastră. E parte din ea, dar nu e cea mai importantă. Așadar, primul obicei care te face mai fericit la job este să îți faci timp pentru ce te face fericit…acasă.
Cum aplici? Prioritizează la fel ca o zi de lucru profi: planifică activitățile cu intervale specifice de timp și de energie pe care să le dedici lucrurilor care contează cu adevărat. Iar dacă nu știi exact care sunt ele, scrie pe o foaie ce îți aduce bucurie, ce te entuziasmează și te face optimist și energic, ce ai regreta în 10 ani dacă nu faci acum etc.
3. Jurnalul de recunoștință e un tool practic pentru a te simți mai fericit.
Recunoștința acționează ca antidepresiv natural. Exprimată zilnic, ea stimulează creierul să “vadă” altfel, persoanele recunoscătoare având chiar și un volum mai mare de materie cenușie (sursă).
Jurnalul de recunoștință influențează pozitiv perspectiva, abordarea față de muncă și modul în care colegii te percep.
Conform unui studiu realizat de cercetători în psihologie aplicată, comportamentele distructive (lipsă de respect, grosolănie, hărțuire sau excludere) au fost diminuate cu exercițiul zilnic al jurnalului de recunoștință, urmat de angajații unei companii de data management.
Cum aplici? Fie că e o aplicație mobilă sau un jurnal fizic, în fiecare dimineață notează 3 lucruri pentru care ești recunoscător – focusul poate fi pe viața profesională de zi cu zi. Înainte de culcare, poți să treci 1 lucru pentru care ai fost recunoscător în ziua respectivă. Cu cât îl practici mai mult timp, cu atât mai bine.
Citește și: Obiective în 2021: cum să adopți rezoluții realiste, care nu țin doar în ianuarie
4. Ia pauze în afara locului de muncă
Pare un obicei banal, dar detașarea chiar și pentru jumătate de oră de spațiul în care lucrezi te poate ajuta să rămâi mai focusat și relaxat în timpul programului. Pauzele de deconectare sunt importante pentru a putea să-ți păstrezi productivitatea, dar și sănătatea mentală.
Cum aplici? Ia prânzul într-un local nou sau pur și simplu ieși la o plimbare în apropiere, în pauza de masă sau când nu ai nimic urgent în program, pentru 30 de minute. Acest obicei, aplicat în mod regulat, ajută angajații să reducă stresul și să se pregătească pentru restul zilei și chiar să sporească satisfacția profesională.
5. Gândește-te la impactul muncii tale asupra vieții celorlalți.
Nu toți oamenii au jobul ideal, dar asta nu înseamnă că nu poți fi chiar la fel de fericit cu jobul tău indiferent că e pasiunea ta sau nu. Important ar fi să te concentrezi pe impactul muncii tale la nivel macro, în companie.
Gândește-te că ceea ce faci, indiferent de rolul pe care îl ai într-o companie medicală, activitatea ta ajută oamenii – direct sau indirect – de la colegi, la pacienți și oricine trece pragul locului tău de muncă.
Cum aplici? Gândește-te ce anume face specială compania la care lucrezi. Care e misiunea comună? Ce servicii oferiți oamenilor? Cum îi ajutați pe cei care vă trec pragul? Răspunsurile îți vor arăta ce impact are rolul tău în ansamblu.
Citește și: 13 abilități pe care recrutorii le caută în 2021
6. Îmbunătățește managementul timpului tău prețios.
Este normal să ai și zile mai proaste la locul de muncă, însă dacă simți tot mai multe frustrări și neplăceri din cauză că nu te mai poți concentra sau nu faci față volumului de muncă, poate ai nevoie de un time management mai bun. Timpul chiar este prețios, mai ales când lucrezi cu atât de mulți pacienți sau colegi care au nevoie de tine.
Cum aplici? Planificarea și puterea de decizie merg mână în mână pentru a te simți bine cu ritmul tău de lucru și a fi și eficient. Un obicei în acest sens este sistemul 4D Eisenhower. Împarte-ți taskurile astfel:
- Do: fă astăzi sarcinile urgente și importante
- Decide: alocă o zi și o oră specifică sarcinilor importante, dar care nu sunt urgente
- Delegate: numește alți colegi pentru sarcinile neimportante, dar urgente (dacă e cazul)
- Delete: renunță de tot la ce nu este urgent sau important.
7. Un spațiu de lucru ordonat reduce stresul.
Un obicei destul de popular și care ajută foarte mulți oameni atât acasă, dar și la job, este să faci curat în birou – sau în spațiul de lucru. Lucrul într-un spațiu ordonat și curat, chiar organizat, stimulează neurotransmițătorii din creier responsabili cu starea de bine și de relaxare. Dar dezordinea sau haosul pot crea stres și sentimente neplăcute care te pot face să nu-ți mai placă deloc ceea ce faci.
Cum aplici? Alocă-ți o oră la început de săptămână pentru a-ți face ordine în spațiul de lucru, înainte de-a începe ziua. Te vei simți mult mai relaxat, mai optimist și chiar mai încrezător la locul de muncă.
8. Încearcă meditația 15 minute înainte și la finalul zilei.
Dacă încă nu ai dat o șansă meditației, acum e momentul. Bineînțeles, nu toate tehnicile de mindfulness sunt potrivite tuturor. Pentru unii funcționează meditația în liniște, pentru alții afirmațiile pozitive, pentru alții cu totul alte metode, poate chiar privitul norilor timp de o oră.
Toate sunt benefice, însă meditația ocupă un loc aparte pentru că există un volum foarte generos de studii și cercetări neuroștiințifice care au demonstrat beneficiile acestei practici, mai ales pentru persoanele care suferă de tulburări mentale (anxietate, depresie, PTSD) dar și probleme fizice (hipertensiune, insomnie, sindrom de colon iritabil).
Cum aplici? O idee ușoară și gratuită este să folosești o aplicație mobilă precum Plum Village, care te susține prin meditații ghidate de mindfulness, relaxare și compasiune (în engleză), toate oferite de maestrul Thich Nhat Hanh și comunitatea sa monastică. O meditație de 15 minute dimineața și una de 15 minute seara (înainte și după program) te pot ajuta mult.
Citește și: 5 strategii care să te ajute să lucrezi cu un coleg dificil
9. Reformulează gândurile negative în gânduri pozitive.
Nu putem controla lumea, dar putem controla reacțiile noastre la aceasta. Iar fericirea la locul de muncă înseamnă, în primul rând, să alegi să eviți contemplațiile negative, bârfele (dacă nu sunt pozitive) și judecățile inutile.
Dar adesea, gândurile ne pot copleși și ne pot face să vedem gri în jurul nostru, inclusiv viața profesională. Aceste gânduri negative devin automatisme distructive în timp, care se tot repetă – fie mental, fie cu alți colegi sau apropiați.
Dar fiecare gând negativ poate fi provocat. Spre exemplu, un gând sabotor poate fi “O să fie oribil, că o să mă fac de râs la evenimentul X”. Întreabă-te: care e dovada? Există și o altă versiune realistă? Etc.
Aici intervine reformularea, o metodă folosită în psihologia cognitiv-comportamentală și în programele de coaching, prin care analizezi gândurile sau lucrurile pe care le spui în anumite situații și le reformulezi pozitiv.
Cum aplici? O poți face singur, într-un jurnal, sau cu cineva specializat. Exemple de reformulări sunt:
- “Nimeni nu mă place aici” -> “Nu e așa. Familia mea mă place, am un prieten la job cu care mă înțeleg foarte bine. Mă înțeleg minunat cu atât de mulți colegi și pacienți etc. Nu toți oamenii mă vor plăcea sau admira de-a lungul vieții, dar e perfect normal și accept asta. Iar dacă cineva mă desconsideră, nu trebuie să fiu de acord cu el.”
- “Nu pot face față!” -> “Dacă n-aș face față, nu aș fi aici. Da, am probleme cu care mă confrunt și pe care nu mi le doresc, dar fac tot ce pot. Dacă aș crede că nu fac față ar însemna că îmi provoc singur disconfort și amân să fac ceva în sensul ăsta.”
“Omului îi poate fi luat totul, dar nu şi ultima dintre libertăţile omeneşti: aceea de a-şi alege atitudinea într-un anumit set de circumstanţe, de a-şi alege propriul fel de a fi.” (Victor Frankl, “Omul în căutarea sensului vieții”)
Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.
Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni – așa cum au nevoie.